G20, Grupul celor 20 de economii dezvoltate ale lumii, a anunţat încheierea unui acord „istoric asupra unei arhitecturi fiscale internaţionale mai stabile şi mai echitabile”, care stabileşte la nivel mondial un impozit „de cel puţin 15%” pe profitul multinaţionalelor, transmite AFP, citată de Agerpres.
Miniştrii de finanţe din ţările G20, care au participat vineri şi sâmbătă la o reuniune la Veneţia, le-au adresat de asemenea un apel celor 8 din cele 139 de state ale grupului de lucru al Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) ce nu au subscris instituirii acestui impozit minim, să o facă de-acum.
Decizia era deja așteptată, după ce a fost susținută de G7.
G20 solicită de asemenea acestui grup de lucru (denumit „cadru incluziv” OCDE-G20) „să trateze rapid problemele restante şi să prezinte „un plan detaliat pentru implementarea a doi piloni” ai acordului până la următoarea reuniune a G20 din luna octombrie.
Pilonii impozitării globale
„Pilonul 1” al acordului constă în redirecţionarea unei părţi a impozitului pe profit plătit de multinaţionale către ţările denumite „de piaţă”, adică ţările unde-şi desfăşoară activităţile. Aşadar, impozitul nu va mai fi datorat doar acolo unde multinaţionalele şi-au înregistrat sediile şi reuşeau astfel prin practicile de optimizare fiscală să plătească impozite mai mici.
Sunt avute în vedere mai ales companiile cu cifre de afaceri la nivel mondial de peste 20 de miliarde de euro şi cu o rată a profitului de peste 10%. Obiectivul este ca societăţile multinaţionale şi în special acelea din sectorul digital, care au beneficiat mult de pe urma pandemiei, să nu mai plătească impozite derizorii în raport cu veniturile lor.
„Pilonul 2” corespunde stabilirii unui impozit efectiv minim de cel puţin 15% asupra profitului companiilor multinaţionale. Un stat va putea taxa profiturile obţinute în străinătate de o companie înregistrată în acel stat de origine dacă ea a fost impozitată în străinătate cu un procent inferior acestui prag minim, pentru a fi compensată astfel diferenţa.
Acest acord este doar primul pas dintr-un lung proces, care va trebui să ia în considerare și alte tipuri de venituri care vin „din afară”, precum dividendele.
Multe naţiuni au pe hârtie un impozit de peste 15%, dar au atât de multe scutiri de taxe încât în final companiile plătesc mult mai puţin. Majoritatea acestor scutiri va fi eliminată, astfel încât, în final, companiile vor trebui să plătească un impozit de cel puţin 15%.
Câștigătorii
Conform OECD, care a condus negocierile, stabilirea unui impozit minim de 15% ar genera venituri suplimentare anuale de 150 miliarde de euro (175 miliarde de dolari), potrivit unei analize a AFP, care a avut în obiectiv acordul preliminar la care se ajunsese în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).
Cele mai mari economii mondiale vor beneficia cel mai mult. Cel mai mult vor avea de pierdut paradisurile fiscale.
(Citiți și: „”Acord istoric” în G7: impozitul global de minimum 15% pentru marile corporații”)
Statele Unite, Germania, Franţa și celelalte țări dezvoltate sunt ţările cu cele mai multe multinaţionale, care erau din ce în ce mai puţin dispuse să-şi stabilească acolo şi reşedinţa fiscală. Acum însă, absența sau diminuarea facilităților fiscale din afara țării le-ar putea încuraja să se întoarcă.
Aceste ţări ar urma să beneficieze de impozitul minim global cu care vor fi taxate multinaţionalele, care ar redistribui o parte din impozitele pe profit obţinute către naţiunile unde multinaţionalele îşi obţin de fapt profiturile.
Impozitul minim de 15% pe profit este aplicabil societăţilor în fiecare ţară unde operează, obiectivul fiind de a taxa multinaţionalele acolo unde realizează profitul şi nu doar unde sunt înregistrate.
CAE, un organism care furnizează analize economice Guvernului de la Paris, a calculat că Franţa va obţine probabil venituri suplimentare anuale de şase miliarde de euro.
De asemenea, Germania ar urma să beneficieze de 8,3 miliarde de euro şi Statele Unite de aproape 15 miliarde de euro. Şi China ar putea câştiga de pe urma introducerii impozitului minim global pentru multinaţionale, deşi se estimează că va putea în continuare acorda anumite stimulente fiscale pentru sprijinirea dezvoltării afacerilor.
Perdanții
Ţările care şi-au stabilit impozite scăzute pentru a atrage companiile, inclusiv paradisurile fiscale care aproape nu au impozite, vor avea cel mai mult de pierdut.
În timp ce Barbados, Saint Vincent şi Grenadine nu susţin acordul, alte paradisuri fiscale, cum ar fi Panama, Insulele Bermude şi Insulele Virgine Britanice, au semnat totuşi acordul, spune AFP, citată de Agerpres.
„Ele au realizat că nu au capacitatea de a bloca un acord internaţional şi au calculat că este în beneficiul lor să coopereze”, a apreciat Nicolas Veron, economist la Peterson Institute for International Economics în Washington şi la Breugel Institute în Bruxelles.
„Ţările care atrag de ani de zile companiile scoică (shell companies) vor suferi de pe urma reformei şi vor trebui să găsească alte strategii de dezvoltare”, consideră Farid Toubal, specialist pe teme fiscale la Universitatea Dauphine Paris.
Ţări europene ca Irlanda, care a atras Apple şi Google cu posibilitatea reducerii cotelor de impozitare efectivă aproape de zero, se vor confrunta cu un declin al veniturilor, dacă se alătură reformei. Dar asta numai dacă acele companii rămân şi continuă să-şi înregistreze acolo profiturile.
State ca Olanda, Luxemburg şi Elveţia sunt în aceeaşi barcă.
„Dincolo de impactul asupra finanţelor publice, este clar că procesul de reformă ar putea afecta economiile şi forţa de muncă din acele ţări, în special dacă multinaţionalele vor reloca profiturile şi investiţiile, ca rezultat al introducerii impozitului minim de 15%”, a explicat economistul Ricardo Amaro de la Oxford Economics.
Economistul citat a arătat că, în 2018, aproximativ o treime din profiturile multinaţionalelor din SUA erau înregistrate în Olanda, Irlanda şi Luxemburg, deşi ele reprezentau doar 5% din vânzările multinaţionalelor. Dar Irlanda, care în ultimii ani a investit masiv în infrastructura IT şi în educaţie şi a devenit un centru pentru industria farmaceutică, va păstra probabil multe multinaţionale, chiar dacă majorează impozitele.
„Cu certitudine, companiile scoică vor pleca, dar baza lor de producţie va rămâne, deoarece Irlanda are şi alte avantaje, oamenii vorbesc engleză, ţara face parte din imensa piaţă europeană etc.”, a declarat Toubal.
Criticii spun că țările sărace au puțin de câștigat
Grupurile non-guvernamentale care analizează strategiile de optimizare fiscală folosite de multinaţionale, ca Oxfam, au criticat acordul din cadrul OECD pentru că lasă ţările bogate să păstreze majoritatea veniturilor fiscale suplimentare.
„Cele mai sărace ţări ale lumii vor recupera mai puţin de 3%, chiar dacă aici locuieşte peste o treime din populaţia globului”, a afirmat directorul general al Oxfam Internationals, Gabriela Bucher.
Proiectul conţine, însă, unele îmbunătăţiri pentru economiile emergente, iar ele vor beneficia de măsura prin care se vor redistribui unele venituri fiscale în ţările unde sunt generate profiturile. De asemenea, ţările în curs de dezvoltare vor putea menţine anumite stimulente fiscale pentru a atrage companii din industrie, deşi nu s-a ajuns încă la un acord privind detaliile.
