Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

70% din creșterea economică pe primele trei trimestre din 2018, prin creşterea stocurilor. Schimburile externe au tras în jos PIB cu 1,6 puncte procentuale

de Marin Pana , 11.1.2019

INS a recalculat PIB-ul pe trimestrul III şi pe primele trei trimestre ale anului.

Iată cum arată la zi datele de creştere pentru economia românească aduse la zi în varianta provizorie 2, cu observaţia că nu s-a schimbat decât marginal valoarea de creştere comunicată iniţial (de la 4,3% la 4,4% în serie brută şi de la 4,1% la 4,2% serie sezonieră).

De remarcat confirmarea revenirii la ritmuri de creştere mai înalte în T2 şi T3 2018 faţă de trimestrele anterioare, după încetinirea consemnată în T4 2017 şi T1 2018.

Ritmuri temperate la nivel anual tocmai de efectul de bază al rezultatelor anterioare ( T3 2017 a marcat un maxim local de avans economic faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, respectiv 8,3%).

Ajustările la recalcularea PIB trimestrial au fost relative minore pentru T1 şi T2 (şi numai în varianta ajustată sezonier), doar pentru T3 fiind ceva mai consistente (+1,828,2 milioane lei brut şi +1.160,3 ajustat sezonier).

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Puneți-vă centurile: Despre datele false de la Finanțe”)

Faţă de o ţintă de 949,6 miliarde lei pentru finalul anului, situaţia după primele trei trimestre se prezintă după cum urmează:

Astfel, au mai rămas de realizat în T4 circa 286 miliarde de lei pentru a reuşi atingerea prognozei de 949,6 miliarde lei (adică circa 30% din valoarea PIB nominal estimat pentru 2018), ceea ce pare în zona fezabilă din datele consemnate anterior (ponderile PIB nu sunt egale pe cele patru trimestre, fiind uzuală o valoare mai mare pentru finalul anului).

Construcţiile, singurul sector care a tras în jos creşterea economică

După recalcularea datelor în varianta provizorie 2 ( care va rămâne valabilă până la cea semidefinitivă, ce va fi anunţată anul viitor), industria a rămas detaşat prima ca şi contribuţie la avansul PIB, cu 1,1 puncte procentuale (pp). Ea a fost urmată de comerţ şi de agricultură, fiecare cu câte 0,6 pp şi, la mare distanţă, de sectorul IT şi de activităţile profesionale plus serviciile suport cu câte 0,3 pp (vezi tabelul).

Sectorul construcţiilor a înregistrat o scădere de volum (-4,6%) şi a avut un indice de preţ foarte ridicat (+16,9%), combinaţie din care a rezultat singura influenţă negativă asupra creşterii economice (-0,2 puncte procentuale).

Pentru sectorul de intermedieri financiare şi asigurări, contribuţia măsurată la creşterea PIB a fost nulă.

În principal ca urmare a celui mai ridicat indicelui de preţ maxim consemnat pe primele trei trimestre ale lui 2018 (+18,1%) contribuţia sectorului bugetar (administrație publică, învățământ, sănătate etc.) a fost de doar 0,2 pp, la fel cu cea rezultată din tranzacţiile imobiliare.

În ce privește utilizarea PIB, se observă cum majorarea consumului final efectiv al gospodăriilor populației a constituit principalul motor de creştere economică pe T1 –T3, cu 3,3% din cele 4,2% brut consemnate per total.

(Citiți și: ”Semnal de avarie în comerţul exterior – gradul de acoperire al exporturilor a scăzut la nivelul din 2011. Și nu importăm roboți”)

Prin contrast, consumul final individual al administraţiei publice (-7,2%) şi formarea brută de capital fix (-1,1%) s-au diminuat, de unde au rezultat influenţe negative pe PIB de -0,3pp şi -0,4 pp.

O explicaţie aprofundată ar merita influenţa majoră a stocurilor asupra creşterii PIB pe primele trei trimestre din 2018.

Acestea au adus 3,1 pp din creşterea ajustată de 4,4%. Adică au dat 70% din creşterea PIB, ceea ce este cu totul neobişnuit, pentru a folosi un eufemism. Iar asta în condiţiile unui export net negativ ce a redus PIB-ul cu 1,6 pp.

De altfel, contribuţia exporturilor de doar 1 punct procentual la creşterea economică, la o diminuare de 2,6% venită pe calea importurilor efectuate, explică atât diminuarea ritmului de creştere economică reală sub prognozele iniţiale, cât şi apelurile la temperarea unei cereri interne de care profită în bună măsură alte economii europene şi nu numai.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.1.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Franța, paralizată de cea mai mare grevă din ultimii ani. Ciocniri violente la Paris

Iulian Soare

Cea mai amplă grevă din ultimii ani a început joi, în Franța, cu scopul declarat de a-l forța pe preşedintele Emmanuele Macron să renunţe la… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor dă asigurări partenerilor europeni că România va lua măsuri pentru respectarea MTO

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice i-a asigurat pe miniștrii de finanțe în cadrul Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (Ecofin), reunit la Bruxelles pe 5 decembrie, că… Mai mult

Stiri

Finanțele au împrumutat 1,1 miliarde de lei, la o dobândă medie de 4,07% pe an

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat joi 1,1 miliarde de lei, în cadrul unei licitații de obligațiuni de stat cu o maturitate reziduală de 46… Mai mult

Stiri

AmCham: România are nevoie de o coordonare centralizată a agendei de digitalizare

Vladimir Ionescu

AmCham Romania salută intenția anunțată de centralizare a coordonării procesului de digitalizare prin alocarea acestui rol  biroului CIO guvernamental, entitate apreciată de membrii AmCham ca… Mai mult

Europa

ECOFIN solicită actualizarea cadrului fiscal în domeniul energiei astfel încât Europa să își poată îndeplini obiectivele climatice

Iulian Soare

ECOFIN susține actualizarea cadrului legislativ privind impozitarea sectorului energetic, astfel încât aceasta să contribuie la obiectivele UE pe mediu, respectiv atingerea neutralității climatice până în… Mai mult

Stiri

STB a garantat cu sediul și parcul auto plata eșalonată a datoriilor către ANAF

Vladimir Ionescu

Societatea de Transport Bucureşti (STB), aparținând Primăriei Capitalei, a garantat la ANAF cu sediul şi parcul de autobuze plata eșalonată a TVA restantă. Suma totală,… Mai mult

Stiri

Traian Berbeceanu va fi șeful de cabinet al ministrului de Interne, Marcel Vela

Razvan Diaconu

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunțat joi, într-o conferință de presă, că, începând cu săptămâna viitoare, comisarul șef în rezervă Traian Berbeceanu va fi… Mai mult