INS a recalculat PIB-ul pe trimestrul III şi pe primele trei trimestre ale anului.
Iată cum arată la zi datele de creştere pentru economia românească aduse la zi în varianta provizorie 2, cu observaţia că nu s-a schimbat decât marginal valoarea de creştere comunicată iniţial (de la 4,3% la 4,4% în serie brută şi de la 4,1% la 4,2% serie sezonieră).
De remarcat confirmarea revenirii la ritmuri de creştere mai înalte în T2 şi T3 2018 faţă de trimestrele anterioare, după încetinirea consemnată în T4 2017 şi T1 2018.
Ritmuri temperate la nivel anual tocmai de efectul de bază al rezultatelor anterioare ( T3 2017 a marcat un maxim local de avans economic faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, respectiv 8,3%).
Ajustările la recalcularea PIB trimestrial au fost relative minore pentru T1 şi T2 (şi numai în varianta ajustată sezonier), doar pentru T3 fiind ceva mai consistente (+1,828,2 milioane lei brut şi +1.160,3 ajustat sezonier).
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Puneți-vă centurile: Despre datele false de la Finanțe”)
Faţă de o ţintă de 949,6 miliarde lei pentru finalul anului, situaţia după primele trei trimestre se prezintă după cum urmează:
Astfel, au mai rămas de realizat în T4 circa 286 miliarde de lei pentru a reuşi atingerea prognozei de 949,6 miliarde lei (adică circa 30% din valoarea PIB nominal estimat pentru 2018), ceea ce pare în zona fezabilă din datele consemnate anterior (ponderile PIB nu sunt egale pe cele patru trimestre, fiind uzuală o valoare mai mare pentru finalul anului).
Construcţiile, singurul sector care a tras în jos creşterea economică
După recalcularea datelor în varianta provizorie 2 ( care va rămâne valabilă până la cea semidefinitivă, ce va fi anunţată anul viitor), industria a rămas detaşat prima ca şi contribuţie la avansul PIB, cu 1,1 puncte procentuale (pp). Ea a fost urmată de comerţ şi de agricultură, fiecare cu câte 0,6 pp şi, la mare distanţă, de sectorul IT şi de activităţile profesionale plus serviciile suport cu câte 0,3 pp (vezi tabelul).
Sectorul construcţiilor a înregistrat o scădere de volum (-4,6%) şi a avut un indice de preţ foarte ridicat (+16,9%), combinaţie din care a rezultat singura influenţă negativă asupra creşterii economice (-0,2 puncte procentuale).
Pentru sectorul de intermedieri financiare şi asigurări, contribuţia măsurată la creşterea PIB a fost nulă.
În principal ca urmare a celui mai ridicat indicelui de preţ maxim consemnat pe primele trei trimestre ale lui 2018 (+18,1%) contribuţia sectorului bugetar (administrație publică, învățământ, sănătate etc.) a fost de doar 0,2 pp, la fel cu cea rezultată din tranzacţiile imobiliare.
În ce privește utilizarea PIB, se observă cum majorarea consumului final efectiv al gospodăriilor populației a constituit principalul motor de creştere economică pe T1 –T3, cu 3,3% din cele 4,2% brut consemnate per total.
(Citiți și: ”Semnal de avarie în comerţul exterior – gradul de acoperire al exporturilor a scăzut la nivelul din 2011. Și nu importăm roboți”)
Prin contrast, consumul final individual al administraţiei publice (-7,2%) şi formarea brută de capital fix (-1,1%) s-au diminuat, de unde au rezultat influenţe negative pe PIB de -0,3pp şi -0,4 pp.
O explicaţie aprofundată ar merita influenţa majoră a stocurilor asupra creşterii PIB pe primele trei trimestre din 2018.
Acestea au adus 3,1 pp din creşterea ajustată de 4,4%. Adică au dat 70% din creşterea PIB, ceea ce este cu totul neobişnuit, pentru a folosi un eufemism. Iar asta în condiţiile unui export net negativ ce a redus PIB-ul cu 1,6 pp.
De altfel, contribuţia exporturilor de doar 1 punct procentual la creşterea economică, la o diminuare de 2,6% venită pe calea importurilor efectuate, explică atât diminuarea ritmului de creştere economică reală sub prognozele iniţiale, cât şi apelurile la temperarea unei cereri interne de care profită în bună măsură alte economii europene şi nu numai.
