La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

Cronicile

70% din creșterea economică pe primele trei trimestre din 2018, prin creşterea stocurilor. Schimburile externe au tras în jos PIB cu 1,6 puncte procentuale

de Marin Pana , 11.1.2019

INS a recalculat PIB-ul pe trimestrul III şi pe primele trei trimestre ale anului.

Iată cum arată la zi datele de creştere pentru economia românească aduse la zi în varianta provizorie 2, cu observaţia că nu s-a schimbat decât marginal valoarea de creştere comunicată iniţial (de la 4,3% la 4,4% în serie brută şi de la 4,1% la 4,2% serie sezonieră).

De remarcat confirmarea revenirii la ritmuri de creştere mai înalte în T2 şi T3 2018 faţă de trimestrele anterioare, după încetinirea consemnată în T4 2017 şi T1 2018.

Ritmuri temperate la nivel anual tocmai de efectul de bază al rezultatelor anterioare ( T3 2017 a marcat un maxim local de avans economic faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, respectiv 8,3%).

Ajustările la recalcularea PIB trimestrial au fost relative minore pentru T1 şi T2 (şi numai în varianta ajustată sezonier), doar pentru T3 fiind ceva mai consistente (+1,828,2 milioane lei brut şi +1.160,3 ajustat sezonier).

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Puneți-vă centurile: Despre datele false de la Finanțe”)

Faţă de o ţintă de 949,6 miliarde lei pentru finalul anului, situaţia după primele trei trimestre se prezintă după cum urmează:

Astfel, au mai rămas de realizat în T4 circa 286 miliarde de lei pentru a reuşi atingerea prognozei de 949,6 miliarde lei (adică circa 30% din valoarea PIB nominal estimat pentru 2018), ceea ce pare în zona fezabilă din datele consemnate anterior (ponderile PIB nu sunt egale pe cele patru trimestre, fiind uzuală o valoare mai mare pentru finalul anului).

Construcţiile, singurul sector care a tras în jos creşterea economică

După recalcularea datelor în varianta provizorie 2 ( care va rămâne valabilă până la cea semidefinitivă, ce va fi anunţată anul viitor), industria a rămas detaşat prima ca şi contribuţie la avansul PIB, cu 1,1 puncte procentuale (pp). Ea a fost urmată de comerţ şi de agricultură, fiecare cu câte 0,6 pp şi, la mare distanţă, de sectorul IT şi de activităţile profesionale plus serviciile suport cu câte 0,3 pp (vezi tabelul).

Sectorul construcţiilor a înregistrat o scădere de volum (-4,6%) şi a avut un indice de preţ foarte ridicat (+16,9%), combinaţie din care a rezultat singura influenţă negativă asupra creşterii economice (-0,2 puncte procentuale).

Pentru sectorul de intermedieri financiare şi asigurări, contribuţia măsurată la creşterea PIB a fost nulă.

În principal ca urmare a celui mai ridicat indicelui de preţ maxim consemnat pe primele trei trimestre ale lui 2018 (+18,1%) contribuţia sectorului bugetar (administrație publică, învățământ, sănătate etc.) a fost de doar 0,2 pp, la fel cu cea rezultată din tranzacţiile imobiliare.

În ce privește utilizarea PIB, se observă cum majorarea consumului final efectiv al gospodăriilor populației a constituit principalul motor de creştere economică pe T1 –T3, cu 3,3% din cele 4,2% brut consemnate per total.

(Citiți și: ”Semnal de avarie în comerţul exterior – gradul de acoperire al exporturilor a scăzut la nivelul din 2011. Și nu importăm roboți”)

Prin contrast, consumul final individual al administraţiei publice (-7,2%) şi formarea brută de capital fix (-1,1%) s-au diminuat, de unde au rezultat influenţe negative pe PIB de -0,3pp şi -0,4 pp.

O explicaţie aprofundată ar merita influenţa majoră a stocurilor asupra creşterii PIB pe primele trei trimestre din 2018.

Acestea au adus 3,1 pp din creşterea ajustată de 4,4%. Adică au dat 70% din creşterea PIB, ceea ce este cu totul neobişnuit, pentru a folosi un eufemism. Iar asta în condiţiile unui export net negativ ce a redus PIB-ul cu 1,6 pp.

De altfel, contribuţia exporturilor de doar 1 punct procentual la creşterea economică, la o diminuare de 2,6% venită pe calea importurilor efectuate, explică atât diminuarea ritmului de creştere economică reală sub prognozele iniţiale, cât şi apelurile la temperarea unei cereri interne de care profită în bună măsură alte economii europene şi nu numai.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban: Gazoductul BRUA se va interconecta cu TurkStream prin Bulgaria

Adrian N Ionescu

Gazoductul BRUA, prin care UE își propune să diversifice aprovizionarea Europei cu surse din afara Rusiei, se va putea aproviziona prin Bulgaria cu gaze rusești… Mai mult

Stiri

Productivitatea pe salariat după tipurile de întreprinderi – comerțul înaintea industriei

Marin Pana

Potrivit datelor  INS pentru referitoare la activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă (date provizorii), cea mai mare productivitate pe salariat în… Mai mult

Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult

Europa

Libia – Summit la Berlin: Eforturi de a readuce taberele ostile la negocieri și de a debloca producția de țiței în estul țării

Adrian N Ionescu

Reprezentanții marilor puteri, ai Turciei, țărilor arabe, ai ONU și ai Africii încă încearcă, duminică seara, să convingă cele două tabere ostile din Libia să… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului promite cea mai amplă campanie de împădurire din istoria României. La primăvară

Vladimir Ionescu

În primăvara acestui an, va demara o campanie de împădurire a terenurilor degradate în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor… Mai mult