miercuri

17 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

9 ianuarie, 2019

Deficitul comercial pe noiembrie 2018 a fost de 1,567 miliarde de euro,  a doua cea mai slabă performanţă lunară de anul trecut.

Îngrijorător, ritmul de creştere al exporturilor faţă de aceeaşi lună a anului 2017 a scăzut la doar 2,7%, cea mai mică valoare din 2018 şi mult sub nivelul cumulat pe 11 luni, situat la 8,6%.


Astfel, ritmul de creştere al importurilor l-a depăşit clar pe cel al importurilor (+8,7% pe noiembrie, mult mai aproape de valoarea cumulată la 11 luni, de +10,1%).

Gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate a continuat  să scadă şi a ajuns la nivelul de 86,0%, sub cel din 2017 şi la nivelul din perioada 2011- 2012.

Cauza acestei evoluţii constă în combinaţia nefastă între creşterea excesivă a veniturilor şi deficitul de competitivitatea al producţiei interne, ce nu a reuşit să ţină pasul ( vezi realizările PIB sub cele prognozate) cu cererea crescută cantitativ şi calitativ. Astfel, am ajuns, înaintea procesării datelor pentru ultima lună a anului 2018, la un minus de 13.412,5 milioane euro din schimburile internaţionale de bunuri.


Simplificat, până la finele lunii noiembrie, România a livrat la extern mărfuri în sumă ceva mai mare de 63 miliarde de euro, în timp ce intrările au urcat la 76,5 miliarde de euro. Deficitul consemnat în consecinţă, a ajuns la circa 6,5% din PIB estimat pentru anul în curs în conformitate cu prognoza oficială (circa 203 miliarde de euro).

După cum se poate vedea din situaţia pe ultimele 23 luni, în noiembrie 2018 am reuşit să temperăm tendinţa de creştere a deficitului lunar spre pragul de 2 miliarde de euro. Însă istoricul de anul trecut, când deficitul pe decembrie a fost cu mult (+43%) peste cel din noiembrie, sugerează că acest prag ar putea fi depăşit în ultima lună a anului.

În context, se poate vedea o anumită asimetrie între creşterile şi scăderile din diferite luni pe partea de exporturi faţă de partea de importuri.

Când reuşim să majorăm exporturile, importurile ţin aproape, când scade ritmul la export, importurile nu se diminuează pe măsură. De aceea, ar fi esenţial ca apetitul pentru importurile care nu sunt necesare pentru realizarea de exporturi să se diminueze.

Cam zece procente din deficit, acoperit de industria auto – în rest minusuri majore

Pe primele unsprezece luni din 2018, schimburile cu țările din UE au fost de 48,6 de miliarde euro la export și 57,2 de miliarde euro la import (76,9% din total la exporturi şi 74,8% la importuri).

Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 14,6 miliarde euro și importuri de 19,3 miliarde euro (23,1% din total la exporturi şi 25,2% la importuri).

Au rezultat, astfel, solduri negative de 8,66 miliarde de euro în schimburile cu ţările din UE şi 4,75 miliarde de euro pe relaţiile extracomunitare.

De reţinut, ponderea în deficit a comeţului cu ţările non-euro a continuat să crească şi a trecut pragul de 35% din total, după ce în urmă cu doar patru ani aveam chiar un mic excedent cu acestea.

Soldul traditional pozitiv din sectorul de mașini și echipamente de transport (singurul semnificativ pe care îl mai avem) a continuat să se „topească”, a ajuns la doar 861 milioane de euro şi a mai reuşit să acopere doar şase procente din minusul consemnat per total în schimburile internaţionale de bunuri.

Mai mult, se îndreaptă vizibil spre doar jumătate în raport cu soldul negativ inadmisibil ( pentru condiţiile pedoclimatice şi resursele României) pe segmentul de produse alimentare. Ca să nu mai vorbim despre avansul sistematic al deficitului pe partea de bunuri manufacturate, altele decât cele din industria auto, care a urcat deja peste pragul de 3 miliarde de euro.

Dar adevărata problemă, foarte greu de rezolvat sau de compensat pe termen mediu şi lung, este cea din petrochimie, de unde provine în total 73% din deficitul comercial, respectiv cam zece miliarde de euro.

Împărţite cam şapte miliarde din produse chimice ( grad de acoperire sectorial de doar 28% !!) şi ceva mai mult de trei miliarde de euro la combustibili şi lubrifianţi ( din nou grad de acoperire foarte slab, 45%, de unde, pe vremuri, ne acopeream lejer necesarul intern).

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: