Cristian Grosu / Puneți-vă centurile: Despre datele false de la Finanțe

Un mic schimb de vorbe grele:

1, Între Crăciun și Anul Nou, consilierul total al dnei Dăncilă a ieșit pe Facebook și a spus că deficitul pe anul 2018 va fi de 2,92% (față de pragul fierbinte de 3). Declarația pare mai degrabă un ”decret”, căci are o problemă: Datele din economie și din administrație vin după jumătatea lunii ianuarie.

2, A doua zi, senatorul PNL Florin Cîțu iese și spune că are informații din ministerul de Finanțe că slujbașii de acolo tocmai sunt puși la falsificarea datelor, astfel încât ele să se alinieze la ”decretul” lui Darius Vâlcov.

3, A treia zi, ministrul Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici, iese la televizor și spune, textual, că Florin Cîțu e ”un imbecil”.

Față cu acest schimb de injurii (unele de la om la om, altele de la oameni la logica economică), mai există un ”schimb de vorbe”: analiza făcută de cursdeguvernare.ro, potrivit căreia deficitul după 11 luni e cu 130% mai mare decât cel din 2017, astfel că doar un miracol ne mai poate face să evităm pragul de 3%.

În realitate, la Finanțe se lucrează pe și cu date false.

Iată situația de facto:

Datele false cu care se face Bugetul

Date care nu pot fi infirmate de nimeni; de absolut nimeni:

Iată – cu nume, adresă, funcții și cifre oficiale:

1. Cifrele false ale creșterii economice, urmate de revenire după ce trece Legea Bugetului

În septembrie 2017, estimarea de creștere economică pentru 2018 era de 4,5%. Însă Comisia Națională de Prognoză – CNP (ce bine se aseamănă cu Consiliul de Stat al Planificării – al lui Ceaușescu) crește estimarea la 5,5%, apoi chiar la 6,1%, astfel încât să poată fi umflate cifrele pe bugetul din 2018.

Un an mai târziu, același CNP, aflat în subordinea guvernului și agățat la cabinetul premierului, refăcea estimarea pe 2018: o întorcea la 4,5% cât fusese evaluată inițial. (Să dea Dumnezeu să fie măcar 4,0…)

Rămâne să vedem cât vor mai fi umflate cifrele cu pompa, astfel încât să se pună de-un buget și pe 2019. Nu doar că oamenii nu se află acum sub anchetă, dar tot ei sunt la pompă.

Un amănunt puțin (dar foarte puțin) picant: potrivit unor surse din găoacea unde se pritocesc aceste cifre, artizanul jocului de cifre de mai sus și-a argumentat astfel aprecierea: românii mai au bani în bănci, când creșterea veniturilor își va consuma potențialul de consum oamenii își vor lichida conturile și vor continua să consume…

Dar consumul și-a epuizat potențialul, astfel că … Astfel că:

2. Cifrele false ale creșterii economice și ale motoarelor ei

În luna septembrie 2018, Datele INS desenau creșterea economică astfel:

3,3% vine din consum,
3,0 % (spectaculos de mult) vine din stocuri,
și un minus de 1,1% din investiții

În luna octombrie 2018 (da, numai o lună mai târziu) sursele de creștere arătau fundamental diferit:

3,7% (!!) din stocuri (crescuseră, într-o lună, de la 3,0%),
2,5% vine din consum (scădere bruscă, în același interval, de la 3,3%)
minus de 1,3% din investiții (față de minus 1,1 – ceea ce, dacă mă întrebați pe mine, putea fi și mai jos, fără nicio încurcătură științifică – se vede cu ochiul liber).

Două lucruri de menționat aici:

primul – că fiecare punct (adică ”eroare”) înseamnă miliarde. De euro;

al doilea: cu adevărat spectaculoasă e chestiunea cu storurile: cu doar un an în urmă, ele aveau un aport de 1,5% din PIB, pentru ca în toamnă ele să ajungă la 3,7% ! Lăsând la o parte faptul că vestea e de două ori proastă: și dacă cifra e falsificată (adică, atunci ”care ți-i creșterea”? ) și, mai ales, dacă e reală: odată ce le-ai pus la creștere, cu ce ai să mai crești în octombrie-decembrie?

Nu sunt singur că cineva dintre oficiali știe adevărul: asta ar presupune un calcul corect, și mă îndoiesc că cineva din această coaliție vrea să știe adevărul.

3. Celelalte mărunțișuri: inflație, PIB potențial, curs de schimb

Nu are rost să mai spunem: cursul de schimb al euro a fost mult peste 4,5 lei, cât prevedeau datele oficiale.

Problema e că același CNP vede un PIB putențial de peste 5% pentru 2019-2020 – ceea ce e absolut fantezist fie și numai dacă vede lucrurile prin prisma minimelor istorice la care au ajuns investițiile (dacă dăm la o parte cheltuielile cu înarmarea), scăderea investițiilor directe, absorbția mediocră a fondurilor europene și continuarea depopulării pieței muncii.

Sau că se lucrează cu o inflație prognozată a fi cu circa un punct sub cea a BNR – care e străjerul inflației în economie.

Două probleme ar mai fi de amintit aici:

-, prima – aceea că inflația industrială s-a dus peste 5% la finele anului – iar deflatorul le va da (sau ar trebui să le dea) mari bătăi de cap experților dlui. ministru Teodorovici. Asta dacă au curiozitatea să vadă cum se topește creșterea reală a PIB, și nu creșterea decretată din pix și pusă de oficiali pe rețelele de socializare.

-, a doua problemă: cursul de schimb. În acest moment (ianuarie 2019) nu mai putem anticipa către ce își va îndrepta Banca Națională politicile monetare. ”Taxa pe lăcomie” – pusă intempestiv pe umerii băncilor, va focaliza atenția BNR pe dobânzi, nu pe curs. Ceea e puțin trist într-o țară cu un deficit comercial lunar de peste un miliard de euro, și care se hrănește, la propriu, din importul produselor basic.

Neutralizarea efectelor datelor false: Soluția guvernului

Da, soluția de ajustare a efectelor datelor false în mixul toxic de date macroeconomice există și e la îndemâna autorităților.

Ba a și fost luată:

În OUG 114, la articolul 46, Viorica Dăncilă, Eugen Tedorovici și slujbașii care lucrează în laboratoarelele de cifre false, au suspendat Legea responsabilității fiscal-bugetare:

Asupra responsabilității judiciare a membrilor guvernului, folosirea datelor false nu mai are niciun efect.

Efectul rămâne însă asupra econmiei și societății, după 2 ani de creștere economică spectaculoasă, dar fraudulos și iresponsabil bugetată, 

căci există un singur loc unde neadevărul cifrelor e spulberat de evidență: ”Situația din teren”.

Iar situația din teren arată, în ciuda cifrelor, așa: 

• -, s-a epuizat cam tot spațiul fiscal de susținere a creșterii economice
• -, nu a început nicio investiție de anvergură în România – autostrăzile care să conecteze la nivel basic economia sunt amânate pe termen de facto nedefinit
• -, cele 4 spitale regionale se mai mută un ciclu financiar
• -, digitalizarea administrației – pas! , până atunci rămânem cu improvizațiile de până acum, care încep și ele să cedeze.
• -, mixul toxic de indicatori macroeconomici ne trimit pe noi, țara cu cea mai mare creștere în ultimii 2 ani, la cele mai mari prețuri de împrumut (de 2 ori mai mult decât media europeană!). Iar 2019 e unui din anii cu vârf de plată.
• -, politicile sociale nu doar că NU au calmat divergența internă, ci, dimpotrivă: tocmai am încheiat un an în care diferențele dintre cele 3-4 Românii au crescut și mai mult.
• -, așa numitele politici împotriva multinaționalelor afectează în primul rând capitalul autohton (nu Erste a picat la bursă, ci Banca Transilvania; nu OMV a încasat torpila prețurilor, ci Romgaz etc, etc).
• -, marile proiecte cu bani europeni au fost aruncate pe geam, pentru a face loc combinațiilor locale (incontrolabile și neauditabile) dintre partidele politice și clientelă, în procedura Parteneriat Public Privat – cea mai costisitoare formă de investiție.

Și toate astea, pe fondul a 3 mari riscuri care ne vin din exterior și pe care noi le întâmpină cu strategii făcute pe cifre false:

-) Creșterea economică din UE – principalul nostru partener comercial – a scăzut cu 1%.

-) Conflictul comercial SUA-UE poate degenera, după ce americanii își vor fi reglat relațiile (negociate chiar în aceste zile) cu China.

-) Scăderea creșterii economice reale a României – după tradiția locală a dinților de fierăstrău (o sclipitoare comparație cu Polonia – LINK-AICI) – adică brusc și cu costuri de ajustare la fel de spectaculoase ca și creșterile conjuncturale.

Acestea fiind zise, să ne punem centurile și să ne refacem cu toții calculele:

deficitul la 11 luni a fost cu 130% mai mare decât cu un an în urmă, numai o minune ne mai putea salva de pragul de 3%, dar suntem, vorba dlui. Teodorovici, niște imbecili:

Cu o lună înaintea datelor oficiale, Darius Vâlcov ne-a scris cât trebuie să iasă. 2,92%. Păi ce: nu mai putem pune pe 2019 o creștere de 5,5% din pix? Pe care să o storcem – de data asta de-adevăratelea – cu o taxă de 2,5% per salariat de la companii?