La obiect

12,6% din copiii și tinerii români sub 20 de ani trăiesc în străinătate

Aproape 600.000 de copii și tineri  români cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani inclusiv, adică 12,6% din totalul persoanelor române din această categorie… Mai mult

16.01.2020

Evenimentul

Guvernul își angajează răspunderea pe alegerea primarilor în 2 tururi. PSD anunță moțiune de cenzură, dar asigură că anticipatele sunt excluse

Premierul Ludovic Orban a anunțat joi că guvernul își va asuma răspunderea pe un proiect de modificare a legii alegerilor locale, care vizează revenirea la… Mai mult

16.01.2020

La obiect

UE – Green Deal: Până să salveze planeta, lupta cu încălzirea globală va salva mai întâi economia Rusiei

Ambiția Comisiei Ursula von der Leyen de a transforma Europa, până în 2050,  în primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon… Mai mult

15.01.2020

La obiect

România – a doua cea mai mare scădere a producției industriale din UE. Semnele îngrijorătoare şi cauzele

România a înregistrat a doua ce mai mare scădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană în noiembrie 2019, faţă de noiembrie 2018, potrivit datelor Oficiului… Mai mult

15.01.2020

Cronicile

Cristian Grosu / Puneți-vă centurile: Despre datele false de la Finanțe

de Cristian Grosu , 7.1.2019

Un mic schimb de vorbe grele:

1, Între Crăciun și Anul Nou, consilierul total al dnei Dăncilă a ieșit pe Facebook și a spus că deficitul pe anul 2018 va fi de 2,92% (față de pragul fierbinte de 3). Declarația pare mai degrabă un ”decret”, căci are o problemă: Datele din economie și din administrație vin după jumătatea lunii ianuarie.

2, A doua zi, senatorul PNL Florin Cîțu iese și spune că are informații din ministerul de Finanțe că slujbașii de acolo tocmai sunt puși la falsificarea datelor, astfel încât ele să se alinieze la ”decretul” lui Darius Vâlcov.

3, A treia zi, ministrul Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici, iese la televizor și spune, textual, că Florin Cîțu e ”un imbecil”.

Față cu acest schimb de injurii (unele de la om la om, altele de la oameni la logica economică), mai există un ”schimb de vorbe”: analiza făcută de cursdeguvernare.ro, potrivit căreia deficitul după 11 luni e cu 130% mai mare decât cel din 2017, astfel că doar un miracol ne mai poate face să evităm pragul de 3%.

În realitate, la Finanțe se lucrează pe și cu date false.

Iată situația de facto:

Datele false cu care se face Bugetul

Date care nu pot fi infirmate de nimeni; de absolut nimeni:

Iată – cu nume, adresă, funcții și cifre oficiale:

1. Cifrele false ale creșterii economice, urmate de revenire după ce trece Legea Bugetului

În septembrie 2017, estimarea de creștere economică pentru 2018 era de 4,5%. Însă Comisia Națională de Prognoză – CNP (ce bine se aseamănă cu Consiliul de Stat al Planificării – al lui Ceaușescu) crește estimarea la 5,5%, apoi chiar la 6,1%, astfel încât să poată fi umflate cifrele pe bugetul din 2018.

Un an mai târziu, același CNP, aflat în subordinea guvernului și agățat la cabinetul premierului, refăcea estimarea pe 2018: o întorcea la 4,5% cât fusese evaluată inițial. (Să dea Dumnezeu să fie măcar 4,0…)

Rămâne să vedem cât vor mai fi umflate cifrele cu pompa, astfel încât să se pună de-un buget și pe 2019. Nu doar că oamenii nu se află acum sub anchetă, dar tot ei sunt la pompă.

Un amănunt puțin (dar foarte puțin) picant: potrivit unor surse din găoacea unde se pritocesc aceste cifre, artizanul jocului de cifre de mai sus și-a argumentat astfel aprecierea: românii mai au bani în bănci, când creșterea veniturilor își va consuma potențialul de consum oamenii își vor lichida conturile și vor continua să consume…

Dar consumul și-a epuizat potențialul, astfel că … Astfel că:

2. Cifrele false ale creșterii economice și ale motoarelor ei

În luna septembrie 2018, Datele INS desenau creșterea economică astfel:

3,3% vine din consum,
3,0 % (spectaculos de mult) vine din stocuri,
și un minus de 1,1% din investiții

În luna octombrie 2018 (da, numai o lună mai târziu) sursele de creștere arătau fundamental diferit:

3,7% (!!) din stocuri (crescuseră, într-o lună, de la 3,0%),
2,5% vine din consum (scădere bruscă, în același interval, de la 3,3%)
minus de 1,3% din investiții (față de minus 1,1 – ceea ce, dacă mă întrebați pe mine, putea fi și mai jos, fără nicio încurcătură științifică – se vede cu ochiul liber).

Două lucruri de menționat aici:

primul – că fiecare punct (adică ”eroare”) înseamnă miliarde. De euro;

al doilea: cu adevărat spectaculoasă e chestiunea cu storurile: cu doar un an în urmă, ele aveau un aport de 1,5% din PIB, pentru ca în toamnă ele să ajungă la 3,7% ! Lăsând la o parte faptul că vestea e de două ori proastă: și dacă cifra e falsificată (adică, atunci ”care ți-i creșterea”? ) și, mai ales, dacă e reală: odată ce le-ai pus la creștere, cu ce ai să mai crești în octombrie-decembrie?

Nu sunt singur că cineva dintre oficiali știe adevărul: asta ar presupune un calcul corect, și mă îndoiesc că cineva din această coaliție vrea să știe adevărul.

3. Celelalte mărunțișuri: inflație, PIB potențial, curs de schimb

Nu are rost să mai spunem: cursul de schimb al euro a fost mult peste 4,5 lei, cât prevedeau datele oficiale.

Problema e că același CNP vede un PIB putențial de peste 5% pentru 2019-2020 – ceea ce e absolut fantezist fie și numai dacă vede lucrurile prin prisma minimelor istorice la care au ajuns investițiile (dacă dăm la o parte cheltuielile cu înarmarea), scăderea investițiilor directe, absorbția mediocră a fondurilor europene și continuarea depopulării pieței muncii.

Sau că se lucrează cu o inflație prognozată a fi cu circa un punct sub cea a BNR – care e străjerul inflației în economie.

Două probleme ar mai fi de amintit aici:

-, prima – aceea că inflația industrială s-a dus peste 5% la finele anului – iar deflatorul le va da (sau ar trebui să le dea) mari bătăi de cap experților dlui. ministru Teodorovici. Asta dacă au curiozitatea să vadă cum se topește creșterea reală a PIB, și nu creșterea decretată din pix și pusă de oficiali pe rețelele de socializare.

-, a doua problemă: cursul de schimb. În acest moment (ianuarie 2019) nu mai putem anticipa către ce își va îndrepta Banca Națională politicile monetare. ”Taxa pe lăcomie” – pusă intempestiv pe umerii băncilor, va focaliza atenția BNR pe dobânzi, nu pe curs. Ceea e puțin trist într-o țară cu un deficit comercial lunar de peste un miliard de euro, și care se hrănește, la propriu, din importul produselor basic.

Neutralizarea efectelor datelor false: Soluția guvernului

Da, soluția de ajustare a efectelor datelor false în mixul toxic de date macroeconomice există și e la îndemâna autorităților.

Ba a și fost luată:

În OUG 114, la articolul 46, Viorica Dăncilă, Eugen Tedorovici și slujbașii care lucrează în laboratoarelele de cifre false, au suspendat Legea responsabilității fiscal-bugetare:

Asupra responsabilității judiciare a membrilor guvernului, folosirea datelor false nu mai are niciun efect.

Efectul rămâne însă asupra econmiei și societății, după 2 ani de creștere economică spectaculoasă, dar fraudulos și iresponsabil bugetată, 

căci există un singur loc unde neadevărul cifrelor e spulberat de evidență: ”Situația din teren”.

Iar situația din teren arată, în ciuda cifrelor, așa: 

  • -, s-a epuizat cam tot spațiul fiscal de susținere a creșterii economice
  • -, nu a început nicio investiție de anvergură în România – autostrăzile care să conecteze la nivel basic economia sunt amânate pe termen de facto nedefinit
  • -, cele 4 spitale regionale se mai mută un ciclu financiar
  • -, digitalizarea administrației – pas! , până atunci rămânem cu improvizațiile de până acum, care încep și ele să cedeze.
  • -, mixul toxic de indicatori macroeconomici ne trimit pe noi, țara cu cea mai mare creștere în ultimii 2 ani, la cele mai mari prețuri de împrumut (de 2 ori mai mult decât media europeană!). Iar 2019 e unui din anii cu vârf de plată.
  • -, politicile sociale nu doar că NU au calmat divergența internă, ci, dimpotrivă: tocmai am încheiat un an în care diferențele dintre cele 3-4 Românii au crescut și mai mult.
  • -, așa numitele politici împotriva multinaționalelor afectează în primul rând capitalul autohton (nu Erste a picat la bursă, ci Banca Transilvania; nu OMV a încasat torpila prețurilor, ci Romgaz etc, etc).
  • -, marile proiecte cu bani europeni au fost aruncate pe geam, pentru a face loc combinațiilor locale (incontrolabile și neauditabile) dintre partidele politice și clientelă, în procedura Parteneriat Public Privat – cea mai costisitoare formă de investiție.

Și toate astea, pe fondul a 3 mari riscuri care ne vin din exterior și pe care noi le întâmpină cu strategii făcute pe cifre false:

-) Creșterea economică din UE – principalul nostru partener comercial – a scăzut cu 1%.

-) Conflictul comercial SUA-UE poate degenera, după ce americanii își vor fi reglat relațiile (negociate chiar în aceste zile) cu China.

-) Scăderea creșterii economice reale a României – după tradiția locală a dinților de fierăstrău (o sclipitoare comparație cu Polonia – LINK-AICI) – adică brusc și cu costuri de ajustare la fel de spectaculoase ca și creșterile conjuncturale.

Acestea fiind zise, să ne punem centurile și să ne refacem cu toții calculele:

deficitul la 11 luni a fost cu 130% mai mare decât cu un an în urmă, numai o minune ne mai putea salva de pragul de 3%, dar suntem, vorba dlui. Teodorovici, niște imbecili:

Cu o lună înaintea datelor oficiale, Darius Vâlcov ne-a scris cât trebuie să iasă. 2,92%. Păi ce: nu mai putem pune pe 2019 o creștere de 5,5% din pix? Pe care să o storcem – de data asta de-adevăratelea – cu o taxă de 2,5% per salariat de la companii?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.1.2019

Un raspuns

  1. Sergiu Simion
    8.1.2019, 10:20 am

    Felicitari pentru acest articol care va ramane ( ca de obicei in astfel de cazuri ) fara niciun ecou, dar asta in conditiile noastre anormale este deja o situatie normala.
    Singura completare posibila este una implicita si se refera la furnizarea de date false, furnizare interzisa de art.31 din Constitutia Romaniei :

    ” Dreptul la informaţie ARTICOLUL 31
    (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
    (2) Autorităţile publice(s.n.), potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă(s.n.) a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.

    (3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţională.

    (4) Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.”

    (5) Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică.”
    (http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0sba31 )

    Dar, cui ii mai pasa ?!

    In sfarsit ,nu cred ca trebui e acordata cu atata generozitate prezumtia de nevinovatie unor persoane care semneaza manu propria documente prin care pot minti si/sau nenoroci o tara intreaga :

    ” Nu sunt singur că cineva dintre oficiali știe adevărul: asta ar presupune un calcul corect, și mă îndoiesc că cineva din această coaliție vrea să știe adevărul.”

Lăsați un comentariu


Europa

Handelsblatt: Germania deține probe că Huawei a cooperat cu autoritățile chineze în domeniul securității

Iulian Soare

Guvernul german se află în posesia unor probe care arată că Huawei, primul producător mondial de echipament de telecomunicaţii, a colaborat cu serviciile chineze de… Mai mult

Stiri

România – la jumătatea topului global al competitivității resurselor umane. Bucureştiul – mai jos

Adrian N Ionescu

România este plasată pe locul 64 (din 132 de ţări) și Bucureștiul pe 86 (din 155 de oraşe ale lumii) în Topul Indicelui Global al… Mai mult

Stiri

A doua asumare de răspundere a guvernului PNL: alegeri locale în două tururi. Toate modificările la lege

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban a venit miercuri în fața Parlamentului unde și-a asumat răspunderea pe un proiect de lege de modificare a Legii alegerilor locale. Spre… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Lipsa unei educații de calitate, o amenințare pentru dezvoltarea României

Vladimir Ionescu

„Lipsa unei educaţii de calitate devine o ameninţare pentru dezvoltarea României”, țară ce se confruntă, în epoca Inteligenţei Artificiale, cu o problemă endemică de analfabetism… Mai mult

Stiri

Investițiile statului din 2019 au fost cu peste 7 miliarde de lei mai mici decât cele din bugetul inițial

Alexandra Pele

Statul a făcut în 2019 investiții de circa 43,6 miliarde de lei, echivalentul a 4,2% din PIB, în creștere cu 27,4% față de suma din… Mai mult

Stiri

Președința Curții Supreme îi acuză pe parlamentari că au încurajat un curent social negativ împotriva magistraților

Vladimir Ionescu

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, a trimis o scrisoare deschisă adresată societății și presei, în care se arată revoltată de decizia… Mai mult

Stiri

Primăria Generală combate poluarea din București cu 5.000 de vouchere

Razvan Diaconu

Primăria Capitalei va acorda încă 5.000 de vouchere, în valoare de 9.000 de lei fiecare, pentru achiziţionarea de autoturisme noi, mai puţin poluante, după ce… Mai mult