Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a reconfirmat miercuri, în avanpremiera summit-ului NATO, că Alianța va înființa patru noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia. Decizia militară a fost luată în februarie, comanda grupului din România fiind asumată de Franța.
Singura emoție – de altfel Jens Stoltenberg a evitat răspunsul la o întrebare directă în acest sens, este cea legată de grupul din Ungaria, guvernul de la Budapesta manifestând reticență față de inițiativa NATO. ”Sunt convins că aliații vor decide în unanimitate”, a spus miercuri secretarul general când a fost întrebat despre opoziția Ungariei.
Cele 4 noi grupuri de luptă multinaționale, vor avea în componență fiecare între 1.000 și 2.000 de militari. Grupul din România are în componență militari francezi și belgieni. Grupul va primi și militari polonezi și va avea ”o importantă componentă națională”, a explicat miercuri Jens Stoltenberg.
Acestea 4 noi grupuri dublează practic prezența și reacția rapidă a NATO pe flancul de Est, primele 4 grupuri fiind deja consolidate în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania. Adică în nordul flancului estic.
Jens Stoltenberg: Am început resetarea pe termen lung
”Elemente ale noilor grupuri sunt deja stabilite acolo și sunt din ce în ce mai integrate. Este reacția imediată a NATO, iar grupurile vor rămâne pe poziție atât timp cât este necesar. Am început însă resetarea pe termen lung pentru că NATO trebuie să se adapteze unei noi realități”, a spus Jens Stoltenberg.
Precizările secretarului general apar în contextul în care Estonia a cerut public resetarea concentelor NATO și constituirea de grupuri de luptă permanente pe flancul de est al Alianței. Organizația este presată și de Canadă să întărească și flancul nordic din cauză că Rusia a reocupat bazele arctice părăsite după Războiul Rece.
Aliații se gândesc să prelungească măcar un an mandatul lui Stoltenberg
În contextul războiului în Ucraina, unii lideri ai țărilor aliate NATO și-au exprimat dorința de a prelungi contractul Secretarului General Jens Stoltenberg cu cel puțin încă un an – până în septembrie 2023. NATO demarase în primăvară campania de identificare a unui succesor.
Jens Stoltenberg, fost prim-ministru norvegian, are deja un nou loc de muncă din această toamnă, șef al Băncii Centrale a Norvegiei. Liderii aliați erau așteptați să anunțe un înlocuitor până la sfârșitul lunii iunie, la un summit-ul de la Madrid. Dar războiul Rusiei inițiat parțial din cauza dorinței Ucrainei de a adera la NATO, a modificat calcululele, au declarat diplomați europeni pentru Politico.
Întrebat despre varianta rămânerii la post, Jens Stoltenberg a răspuns, miercuri: ”Sunt concentrat pe detaliile organizării summit-ului NATO de la Bruxelles, de joi. Restul problemelor sunt de competența Aliaților”.
***
