Un studiu al EY România, în parteneriat cu Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (ARC) relevă faptul că 20% din companiile din România nu se implică în acţiuni de sponsorizare, scrie Agerpres.
Motivația este fie că nu înţeleg mecanismul de direcţionare, fie pentru că nu sunt convinse de acţiunile către care ar fi dispuse să direcţioneze bani.
Cercetarea intitulată „Creditul fiscal: Regimul sponsorizărilor în România” evidenţiază faptul că cei mai mulţi bani din sponsorizări i-au atras organizaţiile neguvernamentale care activează în sănătate (28%), servicii sociale (26%) şi educaţie (26%). La polul opus se află organizaţiile din domeniul protecţiei mediului, cu cele mai puţine sponsorizări (5,3%).
46,9% dintre respondenţi susţin că şi-ar dori ca sponsorizările să le fie solicitate în trimestrul IV al anului financiar, în timp ce sumele sponsorizate sunt direct corelate cu dimensiunea companiei şi dimensiunea profitului.
Conform consultanţilor EY, Legea sponsorizării şi Codul fiscal permit societăţilor comerciale plătitoare de impozit pe profit să ofere sponsorizări entităţilor fără scop lucrativ/autorităţilor publice/persoanelor fizice pentru activităţile desfăşurate în anumite domenii (spre exemplu, cultură, educaţie, umanitar, social) şi să beneficieze de facilităţi fiscale, în anumite condiţii prevăzute de lege.
Cheltuiala cu sponsorizarea oferită nu este o cheltuială deductibilă fiscal, dar poate reprezenta un credit fiscal, adică poate reduce impozitul pe profit de plată cu suma integrală a sponsorizării oferite.
Codul fiscal prevede următoarele limite (minimumul dintre): 20% din impozitul pe profit datorat sau 0,75% din cifra de afaceri.
Potrivit Legii sponsorizării, societăţile comerciale care sunt plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi care efectuează sponsorizări pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult scad sumele aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective.
Începând cu 1 ianuarie 2022 (sau cu debutul anului fiscal 2022 – 2023, în cazul persoanelor juridice care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic), în cazul în care sponsorizările efectuate nu depăşesc plafonul menţionat în actul normativ, rămânând astfel o diferenţă pozitivă neutilizată, pentru această diferenţă pozitivă, contribuabilul poate dispune de „redirecţionarea impozitului pe profit” pentru efectuarea de sponsorizări în termen de maximum şase luni de la data depunerii declaraţiei anuale de impozit pe profit/declaraţiei de impozit aferente.
„Dacă până în 2021, pentru cheltuielile legate de sponsorizare ce au depăşit în anul de referinţă limitele permise pentru credit fiscal, sumele eligibile s-au raportat pe 7 ani în cazul plătitorilor de impozit pe profit, respectiv pe o perioadă de 28 de trimestre consecutive în cazul plătitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, acest lucru nu mai este posibil pentru sumele înregistrate începând cu 2022. Cu toate acestea, sumele reportate din trecut (aferente anilor 2015-2021) vor putea fi utilizate până în anul 2028. Recuperarea acestor sume în scop de credit fiscal se efectuează în ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului”, menţionează specialiştii EY.
La studiul realizat de EY şi ARC „Creditul fiscal: Regimul sponsorizărilor în România” au participat 150 de respondenţi, datele fiind colectate online în perioada 17 decembrie 2021 – 21 ianuarie 2022.
