Avertisment CSM: 1.500 de magistraţi s-ar putea pensiona dacă le va creşte „intempestiv” vârsta de pensionare – se cer 20 de ani pentru creșterea etapizată

Creșterea „intempestivă” a vârstei de pensionare pentru judecători şi procurori ar putea determina ieşirea la pensie până la sfârşitul anului 2025 a peste 1.500 de magistraţi, avertizează Consiliul Superior al Magistraturii, într-o hotărâre adoptată joi de plenul CSM. CSM cere o creștere etapizată a vârstei de pensionare, întinsă pe parcursul a 20 de ani.

Situația ar prezenta un mare risc pe fondul deficitului creat de valurile anterioare de retrageri din sistem. Pensionările neobișnuit de mari din ultimul an au fost provocate tot despre discuțiile referitoare la reformarea pensiilor speciale.

Reacţia vine după ce ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat luni că vârsta de pensionare a beneficiarilor de pensii speciale va creşte treptat până la 65 de ani, așa cum s-a stabilit în negocierile pe care le-a avut săptămâna trecută cu executivul european.

(Citește și: „Principiile pe care Coaliția promite să reformeze pensiile speciale, anunțate de Ministrul Muncii„)

Conform analizei prezentate în cuprinsul hotărârii CSM:

• la sfârşitul anului 2023, ar fi eligibili pentru pensionare 540 judecători şi 331 procurori
• în anul 2024 ar fi eligibili alţi 273 judecători şi 73 procurori
• în anul 2025 s-ar putea pensiona încă 199 judecători şi 111 procurori

Pensionările vor bloca sistemul, fiindcă se suprapun deficitului mare de magistrați:

• LaÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde dintr-o schemă de 122 posturi, îşi desfăşoară activitatea 104 judecători, dintre care 82 îndeplinesc condiţiile legale de pensionare sau le vor îndeplini până la sfârşitul anului 2023.
• De asemenea, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dintr-o schemă de 161 posturi, funcţionează efectiv 68 de procurori, dintre care 28 îndeplinesc condiţiile de pensionare până la sfârşitul acestui an.
• În acest moment, transmite CSM, sunt vacante 1.129 de posturi de judecători, dintr-o schemă de 5.304 posturi, respectiv 818 posturi vacante de procurori, dintr-o schemă de 2.948 posturi.

Deficitul, generat de pensionările anticipate provocate de discuțiile anterioare referitoare la pensiile speciale

Numărul mare al locurilor vacante este rezultatul valului de pensionări din magistratură din ultimii ani, ca urmare a discuţiilor din spaţiul public privind eliminarea pensiilor speciale>

• Astfel, analiza datelor statistice relevă că numărul judecătorilor şi procurorilor care au părăsit sistemul judiciar în anul 2022 este aproape dublu comparativ cu anul 2021.
• Dacă în anul 2020 s-au pensionat 174 de judecători şi 129 de procurori, iar în anul 2021 s-au pensionat 248 de judecători şi 143 de procurori, s-a ajuns ca în anul 2022 sa se pensioneze 464 de judecători şi 256 de procurori.

(Citește și: „”Specialii” produc criză în instanțe: numărul cererilor de pensionare din ultimele 3 luni – jumătate din numărul celor din ultimii 3 ani„)

CSM propune ca soluţie o creştere etapizată a vârstei de pensionare, în 20 de ani

„Orice modificare a condiţiilor de pensionare, atât din perspectiva modului de calcul, cât şi din cea a stagiului minim obligatoriu şi a vârstei de pensionare, nu poate interveni intempestiv, cu afectarea aşteptărilor fireşti ale magistraţilor în funcţie, care ar îndeplini aceste condiţii pe viitor. Aşadar, aplicarea unor dispoziţii legale de această natură nu se poate realiza decât etapizat, pe o perioadă de timp rezonabilă, tocmai pentru a răspunde cerinţei de previzibilitate a cadrului normativ, evocată constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, spune CSM.

O reglementare etapizată a condiţiilor de pensionare trebuie să asigure recunoaşterea în continuare, în mod real, a dreptului la pensionare, într-un interval care să nu difere fundamental de aşteptările beneficiarilor, întemeiate în mod legitim pe cadrul normativ în vigoare, arată reprezentanţii Consiliului.

„Un exemplu edificator în acest sens este oferit de reglementări anterioare în domeniul legislaţiei privind sistemul public de pensii, în care majorarea vârstei de pensionare şi a stagiului de cotizare a fost realizată etapizat pe o perioadă îndelungată de timp, prin creşterea treptata a condiţiilor menţionate, astfel încât impactul unor asemenea modificări să fie minim din perspectiva beneficiarilor. Astfel, prin Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care vârsta de pensionare a fost majorată de la 57 ani la 63 ani pentru femei, respectiv de la 62 ani la 65 ani pentru bărbaţi, perioadele de creştere de 6 ani şi, respectiv de 3 ani, au fost etapizate pe o durată de aproximativ 20 ani şi, respectiv 15 ani”, argumentează CSM.

Pensionarea în masă a magistraţilor va duce la un veritabil blocaj în activitatea judiciară

„Imaginea depopulării sistemului judiciar devine şi mai accentuată dacă este avută în vedere şi perspectiva extrem de probabilă în care judecătorii şi procurorii aflaţi în prima parte a carierei ar părăsi sistemul judiciar ca efect al demotivării lor, în condiţiile pierderii oricărei posibilităţi de dobândire a unei pensii de serviciu, aşa cum aceasta este prevăzută de reglementarea în vigoare. În acest sens, trebuie avut în vedere că, la 1.12.2023, în sistemul judiciar vor exista un număr de 1.403 judecători şi 658 de procurori cu o vechime de cel mult 10 ani, care ar putea opta pentru alte profesii, mai puţin solicitante, fără interdicţiile şi incompatibilităţile specifice şi cel puţin la fel de motivante financiar”, consideră CSM.

****