Valentin Lazea / Proiectul European (IV): Europa cu mai multe viteze. Și viteza României

De Valentin Lazea | 15.7.2012 .

Textul de mai jos constituie o încercare de explicare, pentru publicul românesc avizat, a principalelor provocări cu care se confruntă proiectul european în general şi zona euro în particular, privite dintr-o perspectivă mai largă (economică, dar şi istorică, politică, culturală). Abordarea pe care am ales-o este aceea de întrebări şi răspunsuri, pornind de la un chestionar întocmit de jurnalistul Cristian Grosu. Opiniile prezentate au un caracter personal şi nu implică in vreun fel instituţia BNR. (Valentin Lazea)

Am văzut în articolul anterior că este posibilă (unii ar zice chiar probabilă) divizarea zonei euro într-o zonă a unei monede mai puternice (euro-Nord) şi o zonă a unei monede mai slabe (euro-Sud). Prinde astfel contur ipoteza Europei „cu mai multe viteze”.

(Citește și: Valentin Lazea / Proiectul European (III) : În ce constă uniunea fiscală europeană? )

4. Şi cu celelalte „viteze” ce ar urma să se întâmple şi când? Dar cu România?

Reiterez faptul că toate comentariile cuprinse în acest grupaj de articole constituie opinii personale, care nu pot fi atribuite în nici un fel BNR. Acum, dacă adoptăm o abordare pozitivă (a lucrurilor aşa cum este posibil să se întâmple) şi nu una normativă (a lucrurilor aşa cum ne-ar plăcea să se întâmple) este clar că, în scenariul unei Europe cu mai multe viteze, ţări precum România ar avea un număr mai mare de etape de parcurs:ar trebui să „promoveze” într-o primă etapă în grupa ţărilor cu moneda euro-Sud (un fel de Europa League la fotbal) şi abia ulterior, dacă performanţele îi permit, să intre în grupa ţărilor cu moneda mai puternică euro-Nord (un fel de Champions League). După cum vom vedea, un asemenea scenariu nu ar fi necesarmente rău, lăsând unei ţări mai mult timp şi mai multă discreţie în alegea drumului optim de urmat.

Un lucru trebuie să fie clar: ţelul final al adoptării euro constituie un obiectiv primordial pe termen mediu şi lung, pentru o ţară ca România. Există cel puţin trei motive pentru acesta:

a) Autarhia economică nu mai este posibilă în secolul XXI. Pentru marea majoritate a ţărilor mici şi mijlocii (excepţii precum Elveţia sau Singapore numărându-se pe degetele unei singure mâini) va fi imposibil să reziste în competiţia mondială dacă nu vor face parte din nişte blocuri regionale. Cum ar putea economia României să concureze, singură, cu coloşi precum China, Brazilia, India sau Rusia? Faptul că uniunea face puterea rezultă şi din următorul exemplu: statul Carolina de Sud are un PIB de circa 170 miliarde dolari, comparabil cu al României. Dacă nu ar face parte din federaţia numită SUA, Carolina de Sud ar proiecta în lume o putere economică, industrială, comercială etc. comparabilă cu a României. Pe de altă parte, economia zonei euro este comparabilă ca ordin de mărime cu economia SUA, aşadar România şi-ar multiplica proiecţia economică în lume ca urmare a participării la această zonă. De altfel, experienţa autarhică, de producere în ţară a orice, începând de la ace cu gămălie la aeronave, a fost încercată deja de România în anii 80 ai secolul trecut, cu rezultate cunoscute (şi prea puţin studiate).

b) Politicile din zona euro sunt de natură a disciplina politicile economice interne. Numeroasele pachete legislative adoptate de Comisa Europeană şi de Parlamentul European în ultimii ani pentru asigurarea unei guvernanţe macroeconomice responsabile îşi fac deja simţit efectul în România, alături de programele FMI. Este evident că cerinţele vor fi cu atât mai multe şi mai complexe, cu cât o ţară este mai aproape de „miezul” zonei euro. Pentru România, care are o slabă tradiţie de guvernanţă macroeconomică, intrarea în zona euro va însemna şi o întărire corespunzătoare a disciplinei, cu importul de credibilitate ataşat.

c) Sprijinul financiar oferit în caz de necesitate statelor membre ale zonei euro este incomparabil mai mare decât cel oferit statelor nemembre. Un stat odată intrat în zona euro poate miza pe o solidaritate mult mai mare (chiar dacă nu infinită) a celorlalte state din zonă. Acest lucru nu se va schimba decât marginal printr-o eventuală scindare într-o zonă „euro-Nord” şi alta „euro-Sud”. Dacă România este în prezent îndreptăţită să încaseze o sumă netă de circa 4 miliarde euro/an de la bugetul comunitar (presupunând un grad de absorbţie de 100% a fondurilor europene alocate), să comparăm această sumă cu zecile de miliarde alocate anual, ca pachet de asistenţă financiară, Portugaliei. Desigur, este mai bine să nu ajungi să foloseşti această plasă de siguranţă, dar însăşi existenţa ei oferă un confort suplimentar.

(Citește și: Valentin Lazea / Proiectul European (II) : De ce nu poate rezista moneda euro în lipsa unei uniuni politice? )

 

În aceste condiţii , dacă ţinta finală este cunoscută, mai rămâne de stabilit etapizarea (timing-ul) pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Ca regulă generală, s-a dovedit că o ţară nu trebuie să intre în zona euro înaintea de a fi ajuns la un grad semnificativ de convergenţă reală. Indicatorul cel mai sintetic care exprimă convergenţa reală este PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare, care în anul 2011 se situa în România la nivelul de 49 la sută din media UE27. Spre comparaţie, Estonia, ţara cea mai săracă la momentul adoptării euro, avea la momentul respectiv, un PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare de 66 la sută din media UE27. Probabil că acesta ar constitui nivelul minim de convergenţă reală care să permită o inserţie de succes în eurozonă.

Un alt indicator-cheie îl constituie structura pe ramuri a economiei. Nu poţi, cu o agricultură care creează 6 procente din PIB şi oferă de lucru la circa 30 de procente din forţa de muncă, să intri în zona euro, unde cifrele respective sunt 2 şi, respectiv, 5 la sută. În acest sens, clasa politică va trebui să ia odată şi odată „taurul de coarne”, în sensul comasării terenurilor (dacă nu, o vor face străinii, care începând cu anul 2014 vor avea liber la cumpărarea pământului), în sensul dotării satelor cu utilităţile necesare (apă, gaze, electricitate), a re-şcolirii personalului agricol în alte meserii şi, pe aceste baze, a transformării ocupaţionale din rural dinspre agricultură înspre mica industrie şi servicii.

În fine, convergenţa reală se poate judeca şi în funcţie de competitivitatea externă a mărfurilor şi serviciilor. Cu un deficit extern de peste 4 la sută din PIB, România este pe locul 24 între ţările UE, depăşind numai Malta, Portugalia, Cipru şi Grecia. Iar în materie de exporturi, „corigente” au rămas nu atât industria, cât serviciile aşa-zise „exportabile”: turismul, transporturile, telecomunicaţiile etc.

La indicatorii de convergenţă nominală (inflaţie, rata dobânzii, deficit bugetar, datorie publică, curs valutar) România stă destul de bine şi într-un an sau doi ar putea îndeplini Criteriile de la Maastricht. Decisive însă pentru o performanţă onorabilă în zona euro sunt criteriile de convergenţă reală – iar criza financiară a demonstrat acest lucru cu tărie.

În fine, o ultimă lecţie care trebuie învăţată este că într-o lume în continuă competiţie nu există timp pentru automulţumire şi pentru relaxare. La fel ca sportivii profesionişti care nu îşi permit nici un moment de respiro, ţările trebuie să se preocupe în permanenţă de competitivitatea economică, iar în acest sens intrarea în zona euro nu constituie un sfârşit, ci un început de drum.

***

Valentin Lazea este economistul-șef al BNR

Publicat la data de 15.7.2012 .

7 comentarii

  1. De ce un MCV atât de dur? Cele 7 zile care ne-au dat cu 7 ani înapoi. Nu e despre Băsescu » CursDeGuvernare.ro
    18.7.2012, 3:02 pm

    […] viziunea economistului-șef al BNR, pe care cursdeguvernare.ro a publicat-o AICI, și AICI și AICI. (Să facă bine să le citească mai întâi parlamentarii […]

  2. Conu Ponta față cu reacțiunea | Noua Republică
    23.7.2012, 9:18 am

    […] viziunea economistului-șef al BNR, pe care CursDeGuvernare.ro a publicat-o AICI, AICI și AICI. (Să facă bine să le citească mai întâi parlamentarii […]

  3. 2012-VORBE CE DOR, -Prioritate de dreapta « Clasa politica mereu gravidă cu tata proştilor
    31.12.2012, 10:59 pm

    […] Adică, să intrăm și noi în faliment ! Economistul-șef al BNR: ”Dacă România este în prezent îndreptăţită să încaseze o sumă netă de circa 4 […]

  4. ”Bugetul cetățeanului”, Strategia României și ”Efectul Gherghina”. Și creionul de după urechea lui Gherghina » CursDeGuvernare.ro
    13.1.2013, 1:53 pm

    […] conformitate lista scurtă a câtorva probleme și viziuni – care ne privesc direct ! – AICI și AICI și AICI și AICI și AICI și […]

  5. ”Bugetul cetățeanului”, Strategia României și ”Efectul Gherghina”. Și creionul de după urechea lui Gherghina » CursDeGuvernare.ro
    13.1.2013, 7:29 pm

    […] vedem prin ”bugete” și prin ”programele de guvernare” – care ne privesc direct ! – AICI și AICI și AICI și AICI și AICI și […]

  6. Ioana Haitchi
    8.7.2013, 10:40 am

    Un articol pe gustul meu. As vrea insa mai multa “practica” in folosul cetateanului.

    • octavescu
      9.7.2013, 12:16 am

      ‘de gustibus non disputandum est’ -parerea mea,exprimata asa, ca sa nu-mi mai taie careva comentul si de asta data.

Lasa un comentariu


Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara Eurozonei....Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public a...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă luăm...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs și...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea Bancară...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii Central...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că Polonia...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele care...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care băncile...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult. IPC...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui cuprinsă...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% – 5%,...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE. Potrivit...Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în 2019...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor Erste...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic şi...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având în...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale de...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor,...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de vedere...Citeste mai departe »