La obiect

România investițiilor, în context european: Pe podiumul scăderilor, dar încă în prima treime a clasamentului

Anul trecut, investiţiile totale la nivel naţional ( atât din surse publice cât şi din surse private) în statele membre UE s-au ridicat până la… Mai mult

14.05.2018

Chestiunea

A crăpat: Datele din sistemul informatic al Casei Asigurărilor de Sănătate nu mai pot fi certificate fără dubii. Nimeni nu mai poate garanta nici funcționarea sistemului și nici corectitudinea datelor

Sistemul informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), pentru care de la bugetul de stat s-au plătit în total peste 180 de milioane… Mai mult

13.05.2018

Analiză

România ca piață de desfacere. Cât de importanți suntem pentru Ungaria, Polonia, Slovacia

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, din comerţul României cu Ungaria, Polonia şi Slovacia a rezultat anul trecut aproape 43% din deficitul consemnat… Mai mult

13.05.2018

Evenimentul

Legea ”Ceaușescu – 4 cincinale”: Liviu Dragnea și 2 ”dinozauri” ceaușiști urmează să traseze linia de dezvoltare a României pe următorii 22 de ani

Guvernul Dăncilă a adoptat joi un Proiect de Lege privind Strategia de dezvoltare economică şi socială pe termen lung „România 2040”. Proiectul de lege adoptat… Mai mult

10.05.2018

Tabloul liniei de start pentru banii UE înaintea unor negocieri dure. Cine și cât a cotizat până acum și ce se schimbă. Și ce mai speră România în actualul exercițiu

de Victor Bratu , 24.4.2018

Comisia Junker se pregătește pentru una dintre cele mai mari bătălii care urmează la Bruxelles: disputa legată de banii viitorului Cadru Financiar Multianual.

Comisarul pentru Buget Günther Oettinger va prezenta propunerea sa pe data de 2 mai, dorința lui Jean Claude Juncker fiind ca întregul plan să fie aprobat înainte de organizarea alegerilor europarlamentare din 2019.

(Citiți și: Revoluție în filosofia bugetară europeană- UE nu va mai finanța aventurile iliberale cu fonduri comunitare)

Un plan foarte ambițios, mai ales că ieșirea Marii Britanii din Uniune lasă un minus consistent în veniturile bugetare: 12-13 miliarde euro anual.

Actualul buget pe 7 ani al UE este de aproape 1 trilion euro, iar dacă Comisia va reuși să își materializeze intențiile atunci și viitorul buget va fi, în ciuda Brexit, măcar la fel de mare.

(Citiți și: Autorităţile de la Bruxelles se pregătesc să ceară o creştere a contribuţiilor la viitorul buget al UE)

Statele membre, guvernele regionale și grupuri de lobby de pe întreg continentul încearcă să influențeze construcția bugetară.

(Citiți și: Regiunile solicită compensarea Brexit din bugetul UE)

Parlamentul European este la rândul său puternic implicat în dezbateri de vreme ce bugetul multianual al UE va avea nevoie de aprobarea sa.

(Citiți și: Președintele Parlamentului European propune reforma radicală a construcției bugetare UE)

Iar bugetul, mai precis Cadrul Financiar Multianual, este aprobat cu votul unanim al statelor membre care se exprimă în Consiliul European.

Totul arată complexitatea negocierilor ce stau să înceapă oficial, dar care se derulează deja informal de luni bune.

Contextul:

Bugetul aferent perioadei 2014-2020, în valoare de 960 de miliarde de euro, a avut nevoie de aproape 18 luni şi de mai multe summituri UE pentru a fi convenit.

Politico are în baza sa de date o serie de grafice care ajută la înțelegerea problemei:

contribuțiile naționale la bugetul european sunt așezate pe o bază relativ echitabilă, calculându-se ca procent fix din Produsul Național Brut. Pe de altă parte, către guverne se întorc bani după cu totul alte principii.

Iar asta împarte Europa în state contributori neți și state beneficiari neți. Contributorii neți emit însă pretenții. Pretenții cărora beneficiarilor neți li se par exagerate.

Până la detaliile următorului buget multianual, merită reamintite cifrele exercițiului actual, pentru a înțelege cât mai exact care e miza viitoarelor negocieri.

Graficul de mai jos, alcătuit pe baza datelor Comisiei Europene decembrie 2016, arată ce state din Europa au cotizat mai mult și cine a beneficiat mai mult de bugetul Uniunii.

Reiese că, din UE 28, doar Luxemburg și Cipru au balanța în echilibru.

Cu excepția Spaniei, cele mai mari economii din UE au contribuit mai mult decât au primit înapoi. Graficul de mai jos aduce și cifre clare.

Cifre care pun mai presus de orice îndoială beneficiile înregistrate de România de pe urma calității sale de membru al UE: am cotizat 1,37 miliarde euro în exercițiul financiar precedent și am încasat de la UE 7,36 miliarde euro (vezi graficul de mai jos), în condițiile în care opinia majoritară fermă este că absorbția fondurilor europene în România a fost gestionată prost.

(Citiți și: Siegfried Mureșan a detaliat la București proiectul de buget UE 2018. Eșalonul 2 din MFP pare să nu priceapă miza fondurilor europene)

România – loc fruntaș la procentul fondurilor europene în Venitul Național Brut

Un alt grafic arată contribuția fondurilor europene la Venitul Național Brut (GNI).

Extremele graficului de mai jos sunt Germania, care a încasat de la Bruxelles sume echivalente cu 0,32% din GNI, și Luxemburg, care a încasat echivalentul a 5,08% GNI.

România, din nou pe loc fruntaș (4,47% GNI) în clasamentul contibuției fondurilor europene la Venitul Național Brut.

Politicile de Coeziune ale UE sunt orientate spre susținerea regiunilor mai puțin dezvoltate din Europa – zone în care PIB per capita este mai puțin de 75% din media UE.

La acest capitol va fi o schimbare evidentă fie și din cauza faptului că ieșirea Marii Britanii din UE va coborî media europeană a PIB per capita.

Sumele totale alocate în bugetul 2014-2020 din Fonduri de Coeziune și din fondul european de dezvoltare regională sunt indicate în graficul de mai jos.

Peste 6,9 miliarde euro, mai exact 6.934.996.977 euro, reprezintă alocarea acordată României pe acest tip de fonduri.

Statistică care cumva indică cât de mult am fi putut să beneficiem de fondurile UE dacă problema ar fi fost gestionată profesionist și cu responsabilitate. Și câți bani am ratat din acest filon.

(Citiți și: Corina Crețu- România riscă să piardă fonduri importante. Alocarea fondurilor europene ar putea fi condiționate de respectarea statului de drept)

Chiar și așa, România este clasată pe locul 5 în ceea ce privește dimensiunea respectivelor alocări.

E drept, la mare distanță de prima clasată, Polonia, care a avut alocări totale de peste 63 miliarde euro.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.4.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Instanță americană: Samsung a copiat iPhone, trebuie să plătească Apple despăgubiri de 539 milioane dolari

Iulian Soare

Un tribunal american a decis vineri că Samsung Electronics din Coreea de Sud trebuie să plătească despăgubiri de 539 de milioane de dolari pentru copierea… Mai mult

Stiri

Comitetul pentru Supravegherea Macroprudenţială recomandă modificarea programului Prima Casă

Razvan Diaconu

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) recomandă Guvernului introducerea unor criterii sociale pentru cei care vor să-şi cumpere o locuinţă prin programul “Prima Casă”, potrivit… Mai mult

Stiri

Curtea Supremă: Nicio autoritate să nu dea impresia că deciziile judecătorești ar putea fi influențate

Vladimir Ionescu

“Pentru garantarea independenței justiției este esențială păstrarea încrederii populației în sistemul de justiție”, iar pentru conservarea acestei încrederi este necesar “ca nicio altă autoritate să… Mai mult

Stiri

Raport BCR către investitori: „Tigrul” Europei a fost grav rănit

Adrian N Ionescu

Economia României nu mai este „tigrul” Europei Centrale şi de Est (ECE) şi al UE, aşa cum îl descriau rapoartele BCR, până nu demult, potrivit… Mai mult

Stiri

Și Nicolae Bănicioiu și-a dat demisia din PSD

Razvan Diaconu

Fostul ministru al Sănătăţii deputatul Nicolae Bănicioiu a anunţat vineri că demisionează din PSD pentru a se alătura partidului lui Victor Ponta, Pro România. Bănicioiu… Mai mult

Europa

Bloomberg: Noul acord UE – Gazprom ar putea încuraja exporturile colosului rus

Iulian Soare

Acordul dintre Comisia Europeană (CE) și Gazprom va face mai atractive importurile de gaze rusești decât alternativele. Acordul conferă cumpărătorilor europeni o flexibilitate mai mare,  care… Mai mult

Stiri

Prima zi de aplicare a GDPR / Mai multe publicații americane, indisponibile in UE

Iulian Soare

Mai multe site-uri de știri din SUA sunt temporar indisponibile în Europa, după intrarea în vigoare, vineri, a noilor norme ale Uniunii Europene privind protecția… Mai mult