Analiză

Ce şanse avem (avem?) să ne încadrăm în deficitul limită de 3% din PIB

Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că, în ultimii patru ani, România a păstrat obiceiul de a „da drumul” la deficitul public pe ultimul trimestru,… Mai mult

04.11.2018

Chestiunea

6 indicatori psihoculturali care (de)formează spiritul antreprenorial la români. O comparație cu antreprenorul american

Textul de mai jos e doar un fragment din articolul apărut în revista (exclusiv print) ”CRONICILE Curs de Guvernare (despre ”CRONICI …” – un LINK-AICI),… Mai mult

02.11.2018

Analiză

Problema gravă a împărțirii avuției în societate: Cum au ajuns românii cu cel mai mic venit median din UE

Eurostat a publicat cele mai recente date pentru statele membre UE referitoare la venitul median net pe gospodărie. România figurează pe ultimul loc pentru anul… Mai mult

31.10.2018

Chestiunea

Românii din străinătate au trimis bani în România cât a atras guvernul din fondurile și subvențiile europene

Românii care lucrează în străinătate au trimis în ţară 2,695 de miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2018, cât toate fondurile şi… Mai mult

31.10.2018

Cronicile

Tabloul liniei de start pentru banii UE înaintea unor negocieri dure. Cine și cât a cotizat până acum și ce se schimbă. Și ce mai speră România în actualul exercițiu

de Victor Bratu , 24.4.2018

Comisia Junker se pregătește pentru una dintre cele mai mari bătălii care urmează la Bruxelles: disputa legată de banii viitorului Cadru Financiar Multianual.

Comisarul pentru Buget Günther Oettinger va prezenta propunerea sa pe data de 2 mai, dorința lui Jean Claude Juncker fiind ca întregul plan să fie aprobat înainte de organizarea alegerilor europarlamentare din 2019.

(Citiți și: Revoluție în filosofia bugetară europeană- UE nu va mai finanța aventurile iliberale cu fonduri comunitare)

Un plan foarte ambițios, mai ales că ieșirea Marii Britanii din Uniune lasă un minus consistent în veniturile bugetare: 12-13 miliarde euro anual.

Actualul buget pe 7 ani al UE este de aproape 1 trilion euro, iar dacă Comisia va reuși să își materializeze intențiile atunci și viitorul buget va fi, în ciuda Brexit, măcar la fel de mare.

(Citiți și: Autorităţile de la Bruxelles se pregătesc să ceară o creştere a contribuţiilor la viitorul buget al UE)

Statele membre, guvernele regionale și grupuri de lobby de pe întreg continentul încearcă să influențeze construcția bugetară.

(Citiți și: Regiunile solicită compensarea Brexit din bugetul UE)

Parlamentul European este la rândul său puternic implicat în dezbateri de vreme ce bugetul multianual al UE va avea nevoie de aprobarea sa.

(Citiți și: Președintele Parlamentului European propune reforma radicală a construcției bugetare UE)

Iar bugetul, mai precis Cadrul Financiar Multianual, este aprobat cu votul unanim al statelor membre care se exprimă în Consiliul European.

Totul arată complexitatea negocierilor ce stau să înceapă oficial, dar care se derulează deja informal de luni bune.

Contextul:

Bugetul aferent perioadei 2014-2020, în valoare de 960 de miliarde de euro, a avut nevoie de aproape 18 luni şi de mai multe summituri UE pentru a fi convenit.

Politico are în baza sa de date o serie de grafice care ajută la înțelegerea problemei:

contribuțiile naționale la bugetul european sunt așezate pe o bază relativ echitabilă, calculându-se ca procent fix din Produsul Național Brut. Pe de altă parte, către guverne se întorc bani după cu totul alte principii.

Iar asta împarte Europa în state contributori neți și state beneficiari neți. Contributorii neți emit însă pretenții. Pretenții cărora beneficiarilor neți li se par exagerate.

Până la detaliile următorului buget multianual, merită reamintite cifrele exercițiului actual, pentru a înțelege cât mai exact care e miza viitoarelor negocieri.

Graficul de mai jos, alcătuit pe baza datelor Comisiei Europene decembrie 2016, arată ce state din Europa au cotizat mai mult și cine a beneficiat mai mult de bugetul Uniunii.

Reiese că, din UE 28, doar Luxemburg și Cipru au balanța în echilibru.

Cu excepția Spaniei, cele mai mari economii din UE au contribuit mai mult decât au primit înapoi. Graficul de mai jos aduce și cifre clare.

Cifre care pun mai presus de orice îndoială beneficiile înregistrate de România de pe urma calității sale de membru al UE: am cotizat 1,37 miliarde euro în exercițiul financiar precedent și am încasat de la UE 7,36 miliarde euro (vezi graficul de mai jos), în condițiile în care opinia majoritară fermă este că absorbția fondurilor europene în România a fost gestionată prost.

(Citiți și: Siegfried Mureșan a detaliat la București proiectul de buget UE 2018. Eșalonul 2 din MFP pare să nu priceapă miza fondurilor europene)

România – loc fruntaș la procentul fondurilor europene în Venitul Național Brut

Un alt grafic arată contribuția fondurilor europene la Venitul Național Brut (GNI).

Extremele graficului de mai jos sunt Germania, care a încasat de la Bruxelles sume echivalente cu 0,32% din GNI, și Luxemburg, care a încasat echivalentul a 5,08% GNI.

România, din nou pe loc fruntaș (4,47% GNI) în clasamentul contibuției fondurilor europene la Venitul Național Brut.

Politicile de Coeziune ale UE sunt orientate spre susținerea regiunilor mai puțin dezvoltate din Europa – zone în care PIB per capita este mai puțin de 75% din media UE.

La acest capitol va fi o schimbare evidentă fie și din cauza faptului că ieșirea Marii Britanii din UE va coborî media europeană a PIB per capita.

Sumele totale alocate în bugetul 2014-2020 din Fonduri de Coeziune și din fondul european de dezvoltare regională sunt indicate în graficul de mai jos.

Peste 6,9 miliarde euro, mai exact 6.934.996.977 euro, reprezintă alocarea acordată României pe acest tip de fonduri.

Statistică care cumva indică cât de mult am fi putut să beneficiem de fondurile UE dacă problema ar fi fost gestionată profesionist și cu responsabilitate. Și câți bani am ratat din acest filon.

(Citiți și: Corina Crețu- România riscă să piardă fonduri importante. Alocarea fondurilor europene ar putea fi condiționate de respectarea statului de drept)

Chiar și așa, România este clasată pe locul 5 în ceea ce privește dimensiunea respectivelor alocări.

E drept, la mare distanță de prima clasată, Polonia, care a avut alocări totale de peste 63 miliarde euro.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.4.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Eurobarometru – 50% din români cred că antibioticele combat răceala, 15% din cei care au luat antibiotice nu aveau rețetă

Iulian Soare

În România, se cunoaște mai puțin faptul că antibioticele administrate atunci când nu sunt necesare le scade eficiența ulterioră. 15% din românii (față de 7%… Mai mult

Stiri

Fondul Suveran primește baza legală. Detaliile anunțate de ministrul Teodorovici

Razvan Diaconu

Guvernul a adoptat joi ordonanța care stabilește cadrul general de înființare a unui Fond Suveran. Ulterior, după ce vor avea loc noi discuții și cu… Mai mult

Stiri

Industria și robotizarea: România crește cu 3 roboţi industriali pe an la fiecare 10.000 de angajaţi

Adrian N Ionescu

Numărul roboţilor din industria românească a crescut până la 18 roboți pentru fiecare 10.000 de angajaţi (în 2017), potrivit raportului pe 2018 al Federației Internaționale… Mai mult

Stiri

Creditele de refinanțare ar putea fi garantate de stat – Consiliul Concurenței lucrează la propunere

Razvan Diaconu

Consiliul Concurenţei analizează ideea de a propune acordarea unor garanţii de stat pentru a facilita refinanţarea creditelor populaţiei, în cazurile în care valoarea proprietăţilor a… Mai mult

Stiri

Impozitarea trecutului / Profiturile Romgaz și Transgaz scad – Statul le cere dividende tot mai mari din anii anteriori

Adrian N Ionescu

Statul cere dividende tot mai mari din rezerve și rezultatele reportate anterioare de Romgaz și Transgaz, chiar dacă profiturile lor pe primele 9 luni din… Mai mult

Europa

4 demisii din cabinetul May după aprobarea acordului Brexit

Iulian Soare

UPDATE. Din guvernul britanic și-au mai anunțat demisiile ministrul adjunct pentru Brexit, Suella Braverman, ministrul pentru muncă și pensii, Esther McVeym și ministrul adjunct pentru… Mai mult

Stiri

Un primar care participa la un curs pentru combaterea corupției a plecat acasă cu un aparat din hotelul în care a fost cazat

Vladimir Ionescu

Primarul comunei Mihăești, Constantin Bărzăgeanu (PNL), a fost filmat de camerele de supraveghere ale unui hotel din Băile Felix, în care era cazat, în timp… Mai mult