Chestiunea

Bruxellesul confirmă adevărata porcărie de la București: România NU a solicitat UE niciun ajutor suplimentar. Rezultatul ”prevenției”: 77% dintre cazurile din UE-Ucraina apar în România

Pentru a evita minciunile și manipulările de la București, cursdeguvernare.ro a cerut detalii de la Bruxelles, pentru a analiza măsurile și eficiența liptei împotriva pestei… Mai mult

10.09.2018

Analiză

Cum se vede România prin prisma indicatorilor economici ai UE

Eurostatistics reprezintă o sinteză bazată pe un set de indicatori standardizat şi armonizat pentru comparabilitate între ţări la nivelul Uniunii Europene (Principal European Economic Indicators… Mai mult

09.09.2018

Chestiunea

Începe școala: Rata mare de abandon educaţional și problemele economiei pe termen lung

Proporţia celor care au părăsit timpuriu procesul de şcolarizare sau de formare profesională a scăzut puternic pe ansamblul Uniuni Europene, de la 17,0% în anul… Mai mult

09.09.2018

Europa

Parlamentul European și Partidul Popular European se pregătesc de ”testul Orban”

Pentru cel mai mare grup politic al UE a sosit momentul adevărului – Parlamentul European votează miercuri dacă să solicite Consiliului UE declanșarea procedurilor din… Mai mult

09.09.2018

Tabloul liniei de start pentru banii UE înaintea unor negocieri dure. Cine și cât a cotizat până acum și ce se schimbă. Și ce mai speră România în actualul exercițiu

de Victor Bratu , 24.4.2018

Comisia Junker se pregătește pentru una dintre cele mai mari bătălii care urmează la Bruxelles: disputa legată de banii viitorului Cadru Financiar Multianual.

Comisarul pentru Buget Günther Oettinger va prezenta propunerea sa pe data de 2 mai, dorința lui Jean Claude Juncker fiind ca întregul plan să fie aprobat înainte de organizarea alegerilor europarlamentare din 2019.

(Citiți și: Revoluție în filosofia bugetară europeană- UE nu va mai finanța aventurile iliberale cu fonduri comunitare)

Un plan foarte ambițios, mai ales că ieșirea Marii Britanii din Uniune lasă un minus consistent în veniturile bugetare: 12-13 miliarde euro anual.

Actualul buget pe 7 ani al UE este de aproape 1 trilion euro, iar dacă Comisia va reuși să își materializeze intențiile atunci și viitorul buget va fi, în ciuda Brexit, măcar la fel de mare.

(Citiți și: Autorităţile de la Bruxelles se pregătesc să ceară o creştere a contribuţiilor la viitorul buget al UE)

Statele membre, guvernele regionale și grupuri de lobby de pe întreg continentul încearcă să influențeze construcția bugetară.

(Citiți și: Regiunile solicită compensarea Brexit din bugetul UE)

Parlamentul European este la rândul său puternic implicat în dezbateri de vreme ce bugetul multianual al UE va avea nevoie de aprobarea sa.

(Citiți și: Președintele Parlamentului European propune reforma radicală a construcției bugetare UE)

Iar bugetul, mai precis Cadrul Financiar Multianual, este aprobat cu votul unanim al statelor membre care se exprimă în Consiliul European.

Totul arată complexitatea negocierilor ce stau să înceapă oficial, dar care se derulează deja informal de luni bune.

Contextul:

Bugetul aferent perioadei 2014-2020, în valoare de 960 de miliarde de euro, a avut nevoie de aproape 18 luni şi de mai multe summituri UE pentru a fi convenit.

Politico are în baza sa de date o serie de grafice care ajută la înțelegerea problemei:

contribuțiile naționale la bugetul european sunt așezate pe o bază relativ echitabilă, calculându-se ca procent fix din Produsul Național Brut. Pe de altă parte, către guverne se întorc bani după cu totul alte principii.

Iar asta împarte Europa în state contributori neți și state beneficiari neți. Contributorii neți emit însă pretenții. Pretenții cărora beneficiarilor neți li se par exagerate.

Până la detaliile următorului buget multianual, merită reamintite cifrele exercițiului actual, pentru a înțelege cât mai exact care e miza viitoarelor negocieri.

Graficul de mai jos, alcătuit pe baza datelor Comisiei Europene decembrie 2016, arată ce state din Europa au cotizat mai mult și cine a beneficiat mai mult de bugetul Uniunii.

Reiese că, din UE 28, doar Luxemburg și Cipru au balanța în echilibru.

Cu excepția Spaniei, cele mai mari economii din UE au contribuit mai mult decât au primit înapoi. Graficul de mai jos aduce și cifre clare.

Cifre care pun mai presus de orice îndoială beneficiile înregistrate de România de pe urma calității sale de membru al UE: am cotizat 1,37 miliarde euro în exercițiul financiar precedent și am încasat de la UE 7,36 miliarde euro (vezi graficul de mai jos), în condițiile în care opinia majoritară fermă este că absorbția fondurilor europene în România a fost gestionată prost.

(Citiți și: Siegfried Mureșan a detaliat la București proiectul de buget UE 2018. Eșalonul 2 din MFP pare să nu priceapă miza fondurilor europene)

România – loc fruntaș la procentul fondurilor europene în Venitul Național Brut

Un alt grafic arată contribuția fondurilor europene la Venitul Național Brut (GNI).

Extremele graficului de mai jos sunt Germania, care a încasat de la Bruxelles sume echivalente cu 0,32% din GNI, și Luxemburg, care a încasat echivalentul a 5,08% GNI.

România, din nou pe loc fruntaș (4,47% GNI) în clasamentul contibuției fondurilor europene la Venitul Național Brut.

Politicile de Coeziune ale UE sunt orientate spre susținerea regiunilor mai puțin dezvoltate din Europa – zone în care PIB per capita este mai puțin de 75% din media UE.

La acest capitol va fi o schimbare evidentă fie și din cauza faptului că ieșirea Marii Britanii din UE va coborî media europeană a PIB per capita.

Sumele totale alocate în bugetul 2014-2020 din Fonduri de Coeziune și din fondul european de dezvoltare regională sunt indicate în graficul de mai jos.

Peste 6,9 miliarde euro, mai exact 6.934.996.977 euro, reprezintă alocarea acordată României pe acest tip de fonduri.

Statistică care cumva indică cât de mult am fi putut să beneficiem de fondurile UE dacă problema ar fi fost gestionată profesionist și cu responsabilitate. Și câți bani am ratat din acest filon.

(Citiți și: Corina Crețu- România riscă să piardă fonduri importante. Alocarea fondurilor europene ar putea fi condiționate de respectarea statului de drept)

Chiar și așa, România este clasată pe locul 5 în ceea ce privește dimensiunea respectivelor alocări.

E drept, la mare distanță de prima clasată, Polonia, care a avut alocări totale de peste 63 miliarde euro.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.4.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Controversatele modificări aduse Legii CSM trebuie promulgate – CCR a respins și ultima sesizare

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis este obligat să promulge controversatele modificări aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, după ce Curtea Constituțională a respins marți, cu… Mai mult

Stiri

2 zile pentru ”Referendumul pentru familie”: 6 și 7 octombrie

Razvan Diaconu

Referendumul pentru familia tradițională se va desfășura în două zile, 6 și 7 octombrie. Anunțul a fost făcut marți de premierul Viorica Dăncilă, la începutul… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă vrea să afle cine e vinovat că ea n-a ajuns la Băneasa când a aterizat Jean Claude Juncker

Vladimir Ionescu

Premierul Dăncilă vrea să afle cine e vinovat că întâlnirea sa cu președintele Comisiei Europene a fost ratată luni. „Premierul Viorica Dăncilă a solicitat Secretariatului… Mai mult

Stiri

Detenția la domiciliu se amână – CCR admite sesizarea formulată de președinte

Vladimir Ionescu

Închisoarea la domiciliu se amână, întrucât CCR a admis, marţi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind executarea… Mai mult

Stiri

Document / Ce vrea Ministerul de Finanțe să modifice la Legea insolvenței. Reacţiile mediului de afaceri

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanţelor (MFP) a publicat, marţi,  varianta finală a unei ordonanţe de urgenţă care modifică Legea insolvenţei, iar actul normativ este croit în scopul recuperării creanţelor… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri despre rectificarea bugetară: împinge România și mai adânc în fundătura subdezvoltării

Razvan Diaconu

Romanian Business Leaders (RBL) consideră că există pericolul ca România să se confrunte cu un derapaj economic major, în consecință organizația solicită guvernului să adopte… Mai mult

Stiri

Societatea de Științe Istorice – Greșelile din manualele publicate la Editura Didactică demonstrează eșecul manualului unic

Mariana Bechir

Greșelile apărute în manualele școlare introduse anul acesta de Editura Didactică și Pedagogică demonstrează eșecul sistemului cu manual unic, este concluzia unei analize realizate de Societatea… Mai mult