La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Analiză

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care… Mai mult

06.02.2019

Analiză

Efectele împrumutului FMI-UE-BIRD din 2009 asupra bugetului pe 2019

În urmă cu zece ani, pe fondul crizei economice, România a accesat un împrumut de aproape 20 de miliarde de euro din partea FMI, UE… Mai mult

06.02.2019

Cronicile

Tabloul liniei de start pentru banii UE înaintea unor negocieri dure. Cine și cât a cotizat până acum și ce se schimbă. Și ce mai speră România în actualul exercițiu

de Victor Bratu , 24.4.2018

Comisia Junker se pregătește pentru una dintre cele mai mari bătălii care urmează la Bruxelles: disputa legată de banii viitorului Cadru Financiar Multianual.

Comisarul pentru Buget Günther Oettinger va prezenta propunerea sa pe data de 2 mai, dorința lui Jean Claude Juncker fiind ca întregul plan să fie aprobat înainte de organizarea alegerilor europarlamentare din 2019.

(Citiți și: Revoluție în filosofia bugetară europeană- UE nu va mai finanța aventurile iliberale cu fonduri comunitare)

Un plan foarte ambițios, mai ales că ieșirea Marii Britanii din Uniune lasă un minus consistent în veniturile bugetare: 12-13 miliarde euro anual.

Actualul buget pe 7 ani al UE este de aproape 1 trilion euro, iar dacă Comisia va reuși să își materializeze intențiile atunci și viitorul buget va fi, în ciuda Brexit, măcar la fel de mare.

(Citiți și: Autorităţile de la Bruxelles se pregătesc să ceară o creştere a contribuţiilor la viitorul buget al UE)

Statele membre, guvernele regionale și grupuri de lobby de pe întreg continentul încearcă să influențeze construcția bugetară.

(Citiți și: Regiunile solicită compensarea Brexit din bugetul UE)

Parlamentul European este la rândul său puternic implicat în dezbateri de vreme ce bugetul multianual al UE va avea nevoie de aprobarea sa.

(Citiți și: Președintele Parlamentului European propune reforma radicală a construcției bugetare UE)

Iar bugetul, mai precis Cadrul Financiar Multianual, este aprobat cu votul unanim al statelor membre care se exprimă în Consiliul European.

Totul arată complexitatea negocierilor ce stau să înceapă oficial, dar care se derulează deja informal de luni bune.

Contextul:

Bugetul aferent perioadei 2014-2020, în valoare de 960 de miliarde de euro, a avut nevoie de aproape 18 luni şi de mai multe summituri UE pentru a fi convenit.

Politico are în baza sa de date o serie de grafice care ajută la înțelegerea problemei:

contribuțiile naționale la bugetul european sunt așezate pe o bază relativ echitabilă, calculându-se ca procent fix din Produsul Național Brut. Pe de altă parte, către guverne se întorc bani după cu totul alte principii.

Iar asta împarte Europa în state contributori neți și state beneficiari neți. Contributorii neți emit însă pretenții. Pretenții cărora beneficiarilor neți li se par exagerate.

Până la detaliile următorului buget multianual, merită reamintite cifrele exercițiului actual, pentru a înțelege cât mai exact care e miza viitoarelor negocieri.

Graficul de mai jos, alcătuit pe baza datelor Comisiei Europene decembrie 2016, arată ce state din Europa au cotizat mai mult și cine a beneficiat mai mult de bugetul Uniunii.

Reiese că, din UE 28, doar Luxemburg și Cipru au balanța în echilibru.

Cu excepția Spaniei, cele mai mari economii din UE au contribuit mai mult decât au primit înapoi. Graficul de mai jos aduce și cifre clare.

Cifre care pun mai presus de orice îndoială beneficiile înregistrate de România de pe urma calității sale de membru al UE: am cotizat 1,37 miliarde euro în exercițiul financiar precedent și am încasat de la UE 7,36 miliarde euro (vezi graficul de mai jos), în condițiile în care opinia majoritară fermă este că absorbția fondurilor europene în România a fost gestionată prost.

(Citiți și: Siegfried Mureșan a detaliat la București proiectul de buget UE 2018. Eșalonul 2 din MFP pare să nu priceapă miza fondurilor europene)

România – loc fruntaș la procentul fondurilor europene în Venitul Național Brut

Un alt grafic arată contribuția fondurilor europene la Venitul Național Brut (GNI).

Extremele graficului de mai jos sunt Germania, care a încasat de la Bruxelles sume echivalente cu 0,32% din GNI, și Luxemburg, care a încasat echivalentul a 5,08% GNI.

România, din nou pe loc fruntaș (4,47% GNI) în clasamentul contibuției fondurilor europene la Venitul Național Brut.

Politicile de Coeziune ale UE sunt orientate spre susținerea regiunilor mai puțin dezvoltate din Europa – zone în care PIB per capita este mai puțin de 75% din media UE.

La acest capitol va fi o schimbare evidentă fie și din cauza faptului că ieșirea Marii Britanii din UE va coborî media europeană a PIB per capita.

Sumele totale alocate în bugetul 2014-2020 din Fonduri de Coeziune și din fondul european de dezvoltare regională sunt indicate în graficul de mai jos.

Peste 6,9 miliarde euro, mai exact 6.934.996.977 euro, reprezintă alocarea acordată României pe acest tip de fonduri.

Statistică care cumva indică cât de mult am fi putut să beneficiem de fondurile UE dacă problema ar fi fost gestionată profesionist și cu responsabilitate. Și câți bani am ratat din acest filon.

(Citiți și: Corina Crețu- România riscă să piardă fonduri importante. Alocarea fondurilor europene ar putea fi condiționate de respectarea statului de drept)

Chiar și așa, România este clasată pe locul 5 în ceea ce privește dimensiunea respectivelor alocări.

E drept, la mare distanță de prima clasată, Polonia, care a avut alocări totale de peste 63 miliarde euro.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.4.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Blocul operator și secția ATI de la Institutul Nasta au fost închise – trei pacienți au murit din cauza unei bacterii

Razvan Diaconu

Un al treilea pacient a murit la Institutul de Pneumologie “Marius Nasta” din Bucureşti, din cauza contaminării cu acinetobacter, o bacterie agresivă care se dezvoltă… Mai mult

Stiri

Kim Jong-un merge cu trenul în Vietnam, unde urmează să se întâlnească cu Donald Trump

Iulian Soare

Președintele Coreei de Nord, Kim Jong-un, urmează să călătorească cu trenul până în Vietnam, unde se va întâlni săptămâna viitoare cu preşedintele SUA, Donald Trump,… Mai mult

Europa

Paris / Manifestație împotriva antisemitismului. Printre participanți – Emmanuel Macron și doi foști președinți

Iulian Soare

Mii de oameni au participat marți seara, la Paris și în alte orașe din Franța, la manifestații împotriva antisemitismului și incitării la ură. A participat și… Mai mult

Stiri

Ford își continuă restructurarea globală. Renunță la afacerile cu camioane grele în America de Sud

Adrian N Ionescu

Ford îşi va închide cea mai veche fabrică din Brazilia şi va renunţa la producerea camioanelor grele în America de Sud. Decizia face parte din… Mai mult

Stiri

Trezorierul PSD va fi numit la Autoritatea Electorală Permanentă

Razvan Diaconu

Mircea Drăghici, trezorierul PSD și până de curând propunerea pentru Ministerul Transporturilor, va fi numit la conducerea Autorității Electorale Permanente, a confimat secretarul general al… Mai mult

Europa

Jean-Claude Juncker: Fidesz ar trebui să se retragă din Partidul Popular European

Iulian Soare

Partidul Fidesz, condus de premierul Viktor Orban, ar trebui să părăsească Partidul Popular European, pentru că nu este de centru-dreapta, a declarat marţi preşedintele Comisiei Europene… Mai mult

Stiri

Trei asociații ale magistraților îi cer președintelui să sesizeze urgent Comisia de la Veneția

Mariana Bechir

Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită președintelui României să sesizeze de urgență Comisia de… Mai mult