Chestiunea

Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în… Mai mult

30.11.2018

La obiect

PIB-ul României şi Marea Unire

În urma Marii Uniri din 1918, Produsul Intern Brut al României a crescut cu aproape 63%, de la 8,83 miliarde dolari, media perioadei 1911 –… Mai mult

30.11.2018

Chestiunea

Acord spectaculos pentru asfaltatori și juriști: Guvernul modifică legislația salarială într-o industrie de miliarde. Construcțiile

  O inedită și oarecum bizară decizie a luat joi, 29 noiembrie guvernul, referitoare la maniera în care gestionează salarizarea în economie: Angajaţii din sectorul… Mai mult

29.11.2018

Analiză

Sectorul de transport – oportunitatea insuficient exploatată pentru echilibrarea contului curent

România s-a situat anul trecut pe locul 5 între statele membre UE, în ceea ce priveşte ritmul de creştere a transportului de mărfuri, potrivit datelor… Mai mult

27.11.2018

Cronicile

S-a votat Fondul Suveran: Mecanismul de scoatere a ”perlelor statului” de sub controlul public

de Razvan Diaconu , 6.6.2018

Maşina de vot din Camera Deputaţilor (cameră decizională) a aprobat miercuri – 174 pentru, 98 impotrivă și 3 abțineri – Legea de înfiinţare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI):

33 de mari companii și un aport de capital de 9 miliarde de lei urmează să fie gestionate de o instituție ai cărei conducători vor fi numiți de către guvern și care pare că au drept misiune imediată vânzarea pe criterii netransparente a unor active de stat. 

Proiectul a  fost inclus în programele de guvernare ale ultimelor trei guverne, însă premierii Grindeanu și Tudose au blocat inițiativa care îl are printre semnatari pe Liviu Dragnea.

Un proiect controversat, care nu ține cont de unele dintre recomandările formulate de Eurostat în aprilie 2018, și despre care PNL și USR au anunțat imediat că îl vor ataca la Curtea Constiţuţională.

Marea problemă a acestui fond: lipsa de transparență a activității, în condițiile în care marile decizii guvernamentale se iau la Palatul Parlamentului, nu la Palatul Victoria, în condițiile în care vorbim de activele unor companii strategice.

(Citiți și: ”Liviu Dragnea a discutat cu premierul Israelului despre atragerea capitalului israelian în Fondul Suveran”)

Modificări, probleme, probleme…: o formă de ascundere a datoriilor

Față de varianta aprobată de Senat au intervenit modificări importante:

  • aportul de numerar la capitalul sociala fost majorat la 9 miliarde de lei, față de 1,85 mld. lei, cât aprobase Senatul.
  • au fost adăugate la portofoliul Fondului 10 companii, cu profitabilitate incertă.
  • indicatorii de performanţă vor fi stabiliţi de MFP , dar fără „consultarea cu un comitet consultativ”, care includea în varianta inițială reprezentanți ai BNR, ASF și ai pieței.

Legea a fost votată fără să se fi aşteptat clasificarea de către Eurostat a FSDI ca o companie în afara sectorului administrației publice, fără impact asupra deficitului bugetar și a datoriei publică.

Totodată, au fost ignorate şi observaţii ale Consiliului Legilsalitv:

  • „trebuia identificate sursele de finanţare, de suplinire a diminuării unor venituri bugetare, ori, după caz, a creşterii cheltuielilor angajate”;
  • „ar fi fost necesară elaborarea unui studiu de impact”, ca să fie „estimate costurile și beneficiile și să evidențieze dificultățile de punere în aplicare a legii;
  • „nu prevede într-o manieră clară elementele de natură a justifica exceptarea FSDI de la aplicabilitatea legii privind guvernanța corporativă .

Expunerea de motive a legii spune doar că vor fi recuperate „în anii ulteriori” pierderile de venituri ale statului, prin virarea dividendelor de către companiile la care acesta va deveni acţionar majoritar în locul diferitelor ministere.

În 2018, statul se aşteaptă să încaseze peste 3,5 de miliarde de lei de la companiile la care are participaţii.

Portofoliul FSDI

Portofoliul Fondului va fi format din participaţiile statului la 33 de companii.

În proiectul intrat în dezbaterea Senatului erau incluse 21 de companii:

Senatul a inclus la momentul votului şi pachetele de acțiuni de la Antibiotice Iași și Compania Națională Unifarm.

(Citiți și: Din megaFondul de Investiții a rămas un PNDL mai mic: Senatul a adoptat legea de înființare, după ce guvernul nu a reușit să păcălească Eurostat)

La votul de miercuri din Camera Deputaților, lista a fost extinsă cu alte 10 companii, cu profitabilitate volatilă:

Complexul Energetic Oltenia, Compania Națională de Cai Ferate CFR, Societatea Națională de Radiocomunicații, Compania Națională Poşta Română, Societatea Națională Aeroportul International Timișoara – Traian Vuia, Uzina Termoelectrica Midia, Telecomunicații CFR, Societatea de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă (TBRCM), Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale.

Marile semne de întrebare

  • Drepturile şi obligaţiile ce decurg din calitatea statului român de acţionar majoritar al FSDI sunt exercitate, în numele acestuia, de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
  • „FSDI are ca scop:
    • dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participarea directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit”, potrivit actului normativ.
  • Strategia investițională a Fondului va fi aprobată de Guvern și ar urma „să fie corelată cu un set de indicatori de performanţă pe termen scurt, mediu şi lung care vizează:
    • dezvoltarea infrastructurii în România;
    • crearea de locuri de muncă;
    • stimularea inovaţiei şi a noilor tehnologii;
    • creşterea capitalului uman pe termen lung;
    • creşterea competitivităţii economiei româneşti”, potrivit unui amendament al PSD adoptat de Comisia de politică economică.
  • Îndeplinirea obiectivelor FSDI este evaluată tot de MFP.
  • Finanțarea FSDI se va realiza prin:
    • venituri din dividendele încasate de la scoietățile dein portofoliu;
    • venituri din tranzacții de instrumente financiare emise de alte entități,
    • venituri din vînzarea de acțiuni din portofoliu,
    • împrumuturi, inclusiv prin emitera de obligațiuni.
  • Conducerea FSDI va fi responsabilă în fața acționarului majoritar (representat de MFP) pentru îndeplinirea mandatului și va raporta trimestrial la MFP situația valorii activelor și pasivelor ca și a investițiilor aprobate.

Aurelian Dochia: Nu pot înțelege fundamentele economice ale acestui Fond, e naiv să vorbim de criterii de guvernanță

cdg.ro: Camera Deputaților a aprobat înființarea FSDI, cât de util vi se pare, dincolo de controversele din ultimul an?

Nu pot înțelege fundamentele economice ale acestui fond.

În primul rând, companiile care au randamente bune și fac profit varsă, sau cel puțin vărsau, acest profit la Bugetul de stat- să nu uităm că, în 2017, au fost încasări consistente ale statului.

În noua formulă, banii ies din buzunarul Ministerului de Finanțe și intră în buzunarul unui fond care nu va fi supus controlului public. Asta văd că ar fi cea mai mare problemă.

cdg.ro: Declarativ, vom avea un responsabil cu investițiile majore …

Asta ar fi a doua problemă, nu îmi este clar pe ce criterii se vor face investițiile.

Înțeleg că se vorbește de finanțarea construcției de spitale, de autostrăzi… . Banii pentru astea puteau veni din ale surse, ca să nu mai discutăm de faptul că investiții poate să facă și Ministerul de Finanțe.

cdg.ro: Fondul va avea însă o mai mare libertate de acțiune

Fondul poate atrage bani și prin împrumuturi, fiind evident faptul că va garanta aceste împrumuturi cu acțiunile pe care le deține. Fondul mai poate să și vândă acțiuni, având deci o latitudine foarte mare în gestionarea activelor pe care le va deține.

Din nou, problema este reprezentată de controlul neclar asupra acestor activități.

cdg.ro: Niciun argument pentru utilitatea FSDI?

Nu cred că aveam nevoie de acest instrument, mai ales că, în general, avem o problemă cu administrarea performantă a participațiilor deținute la companii de stat.

Părea că lucrurile se vor îmbunătăți în acest domeniu, avem ordonanța 109, Ministerul Finanțelor crease o structură de monitorizare care ar fi putut să se profesionalizeze dar văd că regresăm.

Cred că acest fond este bine privit de clasa politică – discutăm, nu-i așa, de apariția unei instituții cu funcții bine plătite, în care relația politică va avea un cuvânt determinant în ceea ce privește numirile. Este naiv să vorbim de criterii de guvernanță

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.6.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Avocatul Poporului apără dreptul deținuților la viață intimă

Razvan Diaconu

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională (CCR) în legătură cu un articol din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor, care prevede posibilitatea suspendării dreptului deţinuţilor de… Mai mult

Stiri

Întâlnire Klaus Iohannis – Angela Merkel la Bruxelles. ”Suntem recunoscători pentru sprijinul Germaniei”

Razvan Diaconu

Germania va oferi României susținere deplină pe perioada exercitării Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, a transmis cancelarul Angela Merkel la întâlnirea avută joi cu… Mai mult

Stiri

Codul Fiscal va fi modificat din nou. Cele mai importante cinci măsuri

Vladimir Ionescu

O serie de modificări importante vor fi aduse Codului Fiscal, potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă aflată în lucru în Comisia de buget-finanţe din cadrul Camerei… Mai mult

Stiri

Numărul copiilor infectați cu stafilococ auriu a ajuns la 45. Maternitatea Giulești rămâne închisă

Vladimir Ionescu

Numărul bebelușilor născuți la Maternitatea Giuleşti care au contractat în această unitate stafilococul auriu meticilino rezistent a ajuns la 45. Dintre aceștia, unul a murit și 15 sunt… Mai mult

Europa

BCE menţine dobânzile din zona euro

Alexandra Pele

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis menţinerea dobânzilor la nivelul actual, de 0% pentru principalele operaţiuni de refinanţare, 0,25% la facilitatea de creditare marginală şi… Mai mult

Stiri

UDMR nu susţine modificarea legislaţiei penale prin Ordonanţă de Urgenţă

Razvan Diaconu

UDMR nu susţine modificarea legislaţiei penale prin Ordonanţă de Urgenţă, declară la RFI liderul senatorilor Uniunii, Cseke Attila (foto). Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că… Mai mult

Stiri

24 și 31 decembrie, zile libere acordate bugetarilor de către Guvern

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat joi, la începutul şedinţei de Guvern, că angajaţii din sectorul bugetar vor avea două zile libere în plus de sărbători,… Mai mult