Europa

Interviu / Tribalizarea în epoca deglobalizării. Primul pas spre următorul război

Textul de mai jos e un fragment din interviul cu Koert Debeuf, senior associate researcher la Institutul de Studii Europene de la Universitatea Liberă din… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Coboară: Investițiile străine țin pasul cu investițiile publice. De la spectacolul legilor bugetelor, la tristețea din execuțiile bugetare

Investiţiile publice și-au menținut coborârea încă din anii crizei financiare, conform execuţiilor bugetare, chiar dacă legile bugetelor de stat din ultimii trei ani au arătat cifre în creştere.… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Cronicile

S-a votat Fondul Suveran: Mecanismul de scoatere a ”perlelor statului” de sub controlul public

de Razvan Diaconu , 6.6.2018

Maşina de vot din Camera Deputaţilor (cameră decizională) a aprobat miercuri – 174 pentru, 98 impotrivă și 3 abțineri – Legea de înfiinţare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI):

33 de mari companii și un aport de capital de 9 miliarde de lei urmează să fie gestionate de o instituție ai cărei conducători vor fi numiți de către guvern și care pare că au drept misiune imediată vânzarea pe criterii netransparente a unor active de stat. 

Proiectul a  fost inclus în programele de guvernare ale ultimelor trei guverne, însă premierii Grindeanu și Tudose au blocat inițiativa care îl are printre semnatari pe Liviu Dragnea.

Un proiect controversat, care nu ține cont de unele dintre recomandările formulate de Eurostat în aprilie 2018, și despre care PNL și USR au anunțat imediat că îl vor ataca la Curtea Constiţuţională.

Marea problemă a acestui fond: lipsa de transparență a activității, în condițiile în care marile decizii guvernamentale se iau la Palatul Parlamentului, nu la Palatul Victoria, în condițiile în care vorbim de activele unor companii strategice.

(Citiți și: ”Liviu Dragnea a discutat cu premierul Israelului despre atragerea capitalului israelian în Fondul Suveran”)

Modificări, probleme, probleme…: o formă de ascundere a datoriilor

Față de varianta aprobată de Senat au intervenit modificări importante:

  • aportul de numerar la capitalul sociala fost majorat la 9 miliarde de lei, față de 1,85 mld. lei, cât aprobase Senatul.
  • au fost adăugate la portofoliul Fondului 10 companii, cu profitabilitate incertă.
  • indicatorii de performanţă vor fi stabiliţi de MFP , dar fără „consultarea cu un comitet consultativ”, care includea în varianta inițială reprezentanți ai BNR, ASF și ai pieței.

Legea a fost votată fără să se fi aşteptat clasificarea de către Eurostat a FSDI ca o companie în afara sectorului administrației publice, fără impact asupra deficitului bugetar și a datoriei publică.

Totodată, au fost ignorate şi observaţii ale Consiliului Legilsalitv:

  • „trebuia identificate sursele de finanţare, de suplinire a diminuării unor venituri bugetare, ori, după caz, a creşterii cheltuielilor angajate”;
  • „ar fi fost necesară elaborarea unui studiu de impact”, ca să fie „estimate costurile și beneficiile și să evidențieze dificultățile de punere în aplicare a legii;
  • „nu prevede într-o manieră clară elementele de natură a justifica exceptarea FSDI de la aplicabilitatea legii privind guvernanța corporativă .

Expunerea de motive a legii spune doar că vor fi recuperate „în anii ulteriori” pierderile de venituri ale statului, prin virarea dividendelor de către companiile la care acesta va deveni acţionar majoritar în locul diferitelor ministere.

În 2018, statul se aşteaptă să încaseze peste 3,5 de miliarde de lei de la companiile la care are participaţii.

Portofoliul FSDI

Portofoliul Fondului va fi format din participaţiile statului la 33 de companii.

În proiectul intrat în dezbaterea Senatului erau incluse 21 de companii:

Senatul a inclus la momentul votului şi pachetele de acțiuni de la Antibiotice Iași și Compania Națională Unifarm.

(Citiți și: Din megaFondul de Investiții a rămas un PNDL mai mic: Senatul a adoptat legea de înființare, după ce guvernul nu a reușit să păcălească Eurostat)

La votul de miercuri din Camera Deputaților, lista a fost extinsă cu alte 10 companii, cu profitabilitate volatilă:

Complexul Energetic Oltenia, Compania Națională de Cai Ferate CFR, Societatea Națională de Radiocomunicații, Compania Națională Poşta Română, Societatea Națională Aeroportul International Timișoara – Traian Vuia, Uzina Termoelectrica Midia, Telecomunicații CFR, Societatea de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă (TBRCM), Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale.

Marile semne de întrebare

  • Drepturile şi obligaţiile ce decurg din calitatea statului român de acţionar majoritar al FSDI sunt exercitate, în numele acestuia, de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
  • „FSDI are ca scop:
    • dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participarea directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit”, potrivit actului normativ.
  • Strategia investițională a Fondului va fi aprobată de Guvern și ar urma „să fie corelată cu un set de indicatori de performanţă pe termen scurt, mediu şi lung care vizează:
    • dezvoltarea infrastructurii în România;
    • crearea de locuri de muncă;
    • stimularea inovaţiei şi a noilor tehnologii;
    • creşterea capitalului uman pe termen lung;
    • creşterea competitivităţii economiei româneşti”, potrivit unui amendament al PSD adoptat de Comisia de politică economică.
  • Îndeplinirea obiectivelor FSDI este evaluată tot de MFP.
  • Finanțarea FSDI se va realiza prin:
    • venituri din dividendele încasate de la scoietățile dein portofoliu;
    • venituri din tranzacții de instrumente financiare emise de alte entități,
    • venituri din vînzarea de acțiuni din portofoliu,
    • împrumuturi, inclusiv prin emitera de obligațiuni.
  • Conducerea FSDI va fi responsabilă în fața acționarului majoritar (representat de MFP) pentru îndeplinirea mandatului și va raporta trimestrial la MFP situația valorii activelor și pasivelor ca și a investițiilor aprobate.

Aurelian Dochia: Nu pot înțelege fundamentele economice ale acestui Fond, e naiv să vorbim de criterii de guvernanță

cdg.ro: Camera Deputaților a aprobat înființarea FSDI, cât de util vi se pare, dincolo de controversele din ultimul an?

Nu pot înțelege fundamentele economice ale acestui fond.

În primul rând, companiile care au randamente bune și fac profit varsă, sau cel puțin vărsau, acest profit la Bugetul de stat- să nu uităm că, în 2017, au fost încasări consistente ale statului.

În noua formulă, banii ies din buzunarul Ministerului de Finanțe și intră în buzunarul unui fond care nu va fi supus controlului public. Asta văd că ar fi cea mai mare problemă.

cdg.ro: Declarativ, vom avea un responsabil cu investițiile majore …

Asta ar fi a doua problemă, nu îmi este clar pe ce criterii se vor face investițiile.

Înțeleg că se vorbește de finanțarea construcției de spitale, de autostrăzi… . Banii pentru astea puteau veni din ale surse, ca să nu mai discutăm de faptul că investiții poate să facă și Ministerul de Finanțe.

cdg.ro: Fondul va avea însă o mai mare libertate de acțiune

Fondul poate atrage bani și prin împrumuturi, fiind evident faptul că va garanta aceste împrumuturi cu acțiunile pe care le deține. Fondul mai poate să și vândă acțiuni, având deci o latitudine foarte mare în gestionarea activelor pe care le va deține.

Din nou, problema este reprezentată de controlul neclar asupra acestor activități.

cdg.ro: Niciun argument pentru utilitatea FSDI?

Nu cred că aveam nevoie de acest instrument, mai ales că, în general, avem o problemă cu administrarea performantă a participațiilor deținute la companii de stat.

Părea că lucrurile se vor îmbunătăți în acest domeniu, avem ordonanța 109, Ministerul Finanțelor crease o structură de monitorizare care ar fi putut să se profesionalizeze dar văd că regresăm.

Cred că acest fond este bine privit de clasa politică – discutăm, nu-i așa, de apariția unei instituții cu funcții bine plătite, în care relația politică va avea un cuvânt determinant în ceea ce privește numirile. Este naiv să vorbim de criterii de guvernanță

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.6.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministerul Educației ia la verificat toate școlile postliceale sanitare din țară

Vladimir Ionescu

Toate şcolile postliceale sanitare din ţară vor face obiectul unor ample verificări, a anunţat vineri ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Inspecţiile vin după ce ministerul ar fi… Mai mult

Stiri

Sute de magistrați au protestat vineri în maimulte județe împotriva noilor Ordonanțe din Justiție. Protestele vor continua și în zilele următoare

Vladimir Ionescu

Peste 200 de magistraţi au protestat, vineri, pe scările Palatului de Justiție din Capitală, nemulţumiţi de ordonanţa de urgenţă a Guvernului care modifică legile Justiţiei. Protestul… Mai mult

Stiri

Reacții politice la protestul magistraților / Călin Popescu Tăriceanu îi critică dur, Kelemen Hunor dezaprobă OUG pentru Justiție. Președintele cere UDMR să apere democrația

Vladimir Ionescu

Pe măsură ce protestele magistraților nemulțumiți de OUG 7 se extind, apar și reacțiile politice. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat vineri că magistrații care… Mai mult

Stiri

Secția pentru magistrați a obținut de la DNA copia Dosarului Tel Drum

Vladimir Ionescu

O copie a dosarului mare Tel Drum, cel în care este urmărit penal și Liviu Dragnea, a ajuns deja la Secția specială pentru investigarea magistraților,… Mai mult

Stiri

ANRE are probleme să respecte plafonarea prețurilor la electricitate decisă de Guvern

Adrian N Ionescu

Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) este pe cale să aprobe prețuri reglementate la energie electrică, valabile de la 1 martie, în cel mai bun… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenţei a avizat achiziţia de către ENGIE România acţiunilor Wirom deţinute de Gazprom

Adrian N Ionescu

ENGIE România devine acţionarul unic al distribuitorului de gaze naturale Wirom, după ce Consiliul concurenţei a avizat achiziţia pachetului de acţiuni de 48,85% deținute de… Mai mult

Stiri

Grupul Telekom, la care statul deține 45,9% din acțiuni, ar putea să nu participe la licitațiile 5G. Guvernul speră să obțină 2,1 miliarde de lei pentru acest licențe

Alexandra Pele

Grupul Telekom România, la care statul este acționar minoritar controlând un pachet de 45,9%, ar putea alege să nu participe la licitația 5G din acest… Mai mult