Când Xi Jinping s-a așeazat luni la banchetul de stat cu Emmanuel Macron, ambianța somptuoasă a Palatului Elysée nu a putut eclipsa adevărul: cei doi lideri se pregătesc de luptă, scrie Politico.
În primul rând, Xi – cel mai puternic lider chinez de la Mao Zedong încoace – este acuzat de guvernele occidentale că îl ajută pe Vladimir Putin să poarte războiul din Ucraina, furnizând tehnologie și echipamente pentru armata rusă.
În al doilea rând, Uniunea Europeană și Beijing sunt în pragul unui război comercial în toată regula. Macron a fost cel care a împins Bruxelles să adopte o poziție dură față de China din cauza saturării pieței europene cu vehicule electrice ieftine.
În replică, Xi amenință că va aplica taxe la coniac, un răspuns care le dă președintelui francez și industriei sale a băuturilor alcoolice durere de cap.
Semnale diplomatice discrete
Chiar și fastul obișnuit și ceremonia care însoțesc o astfel de vizită de stat sunt oarecum atenuate de această dată. În loc să-l găzduiască pe Xi la Palatul Versailles, Emmanuel Macron l-a invitat la Elysée, reședința sa din centrul orașului, pentru un summit mai concentrat pe rezultate.
De partea cealaltă, într-o ruptură cu protocolul obișnuit al vizitelor de stat, mașina oficială a lui Xi a oprit la intrarea în Palatul Elysée, obligându-l pe președintele francez să traverseze curtea pentru a-l saluta pe președintele chinez. Au urcat împreună treptele palatului prezidențial, înainte de a-și strânge mâna pentru scurt timp.
Chinezii – maeștri în arta semnalelor diplomatice – transmit și ei un mesaj nu chiar discret Europei: e greu de ratat subtextul deciziei lui Xi de a merge de la Paris în Serbia, iar apoi în Ungaria. Ambele țări din Europa centrală simpatizează cu Moscova și surse de iritare pentru Occident, în special pentru Bruxelles.
China a salutat apelul lui Macron la „autonomie strategică” europeană, alegând să citească declarația ca o distanțare de SUA.
(Citește și: ”Emmanuel Macron, discurs despre UE la Sorbona: „Nu există apărare fără o industrie de apărare – UE nu trebuie să devină vasalul SUA”)
Totul pare mai sumbru decât vizita de stat a lui Macron în China, cu puțin peste un an în urmă. Pe atunci, studenții chinezi strigau „Te iubesc, Macron” și cei doi lideri păreau pregătiți de o apropiere.
Emmanuel Macron, schimbare de atitudini
Dar vremurile s-au schimbat. Emmanuel Macron nu numai că a clamat deschis nevoia de a fi asertiv în fața amenințării comerciale a Chinei la adresa industriei europene, dar acum el este și un susținător ferm la luptei Ucrainei împotriva Rusiei – și una dintre vocile cele mai ferme ale UE împotriva războiului lui Putin.
(Citește și: ”Emanuel Macron lansează dezbaterea apărării europene care include arma nucleară”)
Franța, se pare, vrea să fie luată în serios. „Autoritățile chineze înțeleg doar echilibrul de putere. Ei încearcă să ne pună împotriva Statelor Unite și împotriva altor membri ai UE… Ei reprezintă 30% din producția mondială, dar acesta nu este un motiv să ne domine peste tot”, spune Anne Genetet, deputată a partidului Renew fondat de Macron.
Mașini vs coniac
În ultimele luni, Franța a împins Comisia Europeană într-o poziție mai agresivă împotriva dominației Beijing în domeniul tehnologiei ecologice a viitorului, inclusiv a mașinilor electrice.
Și China știe că Macron este în spatele acestor poziții ale Bruxelles. După ce Comisia Europeană a lansat în octombrie, anul trecut, o anchetă antisubvenție împotriva vehiculelor electrice fabricate în China, Beijing nu a țintit producătorii germani de mașini care au o amprentă masivă în China, ci a adoptat măsuri pentru a lovi în coniacul francez.
În ianuarie, Beijing a început o anchetă antidumping asupra producătorilor europeni de băuturi alcoolice. Mărcile de brandy și coniac de lux ale Franței reprezintă 99% din toate importurile din China ale acestor băuturi alcoolice.
”Problema coniacului este într-adevăr în centrul atenției autorităților franceze, în primul rând a președintelui”, a declarat luni un oficial de la Elysée. „Această problemă va fi abordată în timpul discuțiilor, pentru a se asigura că interesele franceze sunt păstrate în timpul și la sfârșitul procedurii lansate de autoritățile chineze”.
Conversațiile cele mai grele: Vladimir Putin și războiul
Xi l-a numit în repetate rânduri pe Vladimir Putin ”cel mai bun prieten” al său. De asemenea, el a refuzat în mod repetat să facă ceva pentru a opri invazia pe scară largă de către Rusia a Ucrainei și a furnizat Rusiei tehnologii militare cu dublă utilizare, componente pentru armelor și imagini prin satelit, avertizează SUA.
Într-un interviu recent acordat Politico, ambasadorul SUA la NATO, Julianne Smith, a subliniat sprijinul Beijing pentru Moscova, spunând că China nu mai poate proclama a fi neutră în conflict. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a descris la rândul său poziția Chinei drept una care „ajută Moscova să provoace mai multe morți și distrugeri Ucrainei”.
La Paris, Macron i-a oferit lui Xi „analiza sa a evoluțiilor conflictului și va transmite pozițiile ucrainene”, a spus același oficial de la Elysée. Președintele francez „a exprimat, de asemenea, îngrijorări cu privire la activitățile anumitor companii chineze care ar putea fi direct implicate sau contribuie semnificativ la efortul de război al Rusiei”.
„Va fi o nepotrivire a așteptărilor. Chinezii au venit în Franța pentru a încerca să vadă cum pot submina investigațiile asupra vehiculelor electrice. Dar pentru Franța subiectul este deja pe locul al doilea, după războiul din Ucraina.”, a spus Abigaël Vasselier, șeful de relații externe la MERICS, un think tank și fost diplomat al UE specializat în China.
Primele declarații oficiale de la întâlnirea Macron – Xi – Ursula von de Leyen
„Viitorul continentului nostru depinde foarte clar de capacitatea noastră de a continua să dezvoltăm o relație echilibrată cu China”, a spus Macron la întâlnirea tripartită cu Xi și președintele Comisiei UE, Ursula Von der Leyen, luni.
Xi nu a oferit nicio indicație dacă va oferi vreo concesiune cererilor europene. El a spus că China și UE trebuie să „rămână parteneri” și „să-și aprofundeze comunicarea strategică”.
Ursula von der Leyen a fost mai specifică în criticile sale la adresa practicilor comerciale ale Beijingului, spunând că „supracapacitatea” Chinei în anumite domenii economice, cum ar fi producția de oțel și vehiculele electrice, a dus la „dezechilibre nesustenabile”.
Președintele Comisiei a avertizat că UE „folosește pe deplin instrumentele de apărare comercială ale blocului”, dacă este necesar. „Europa nu va renunța la luarea deciziilor dure necesare pentru a-și proteja economiile și securitatea”, a spus ea.
(Citiți și: ”Vizita lui Xi Jinping în Europa și divergențele din UE cu privind strategia faţă de China”)
***
