”1 Mai muncitoresc”: Partea din PIB care-i revine muncii, prin comparație cu statele UE. Problema productivității

Compensarea salariaților români pentru munca depusă a urcat în 2023 la 11 euro/oră, însă ne plasează încă pe penultimul loc în Uniunea Europeană, după Bulgaria (9,3 euro/lună).

Deși ne aflăm încă la un nivel redus al compensării salariațiilor, care se traduce practic prin costul forței de muncă, din punct de vedere al creșterii anuale ne aflăm în topul european. De altfel, ţările membre UE din Europa de Est au cele mai mari creşteri procentuale ale costurilor cu forța de muncă în 2023.

Notă:
Compensarea salariaţilor este partea din PIB care revine salariaţilor pentru munca depusă. Compensarea salariaţilor este definită ca remunerarea totală, ca sumă brută în bani sau formă de beneficii (bunuri, servicii etc.) plătibile pentru munca depusă, la care se adaugă contribuţiile sociale ale angajatorului. Împreună cu excedentul brut de operare şi venitul mixt (partea care revine capitalului şi rezultatul activităţii proprietarului) şi cu taxele pe producţie şi importuri din care se scad subvenţiile, formează PIB-ul.

În fruntea creșterii este Ungaria, cu un avans de 19,9%, urmată de România (16,1%) şi Polonia (15,9%), conform datelor Eurostat.

Partea din PIB care-i revine muncii: România – 37%. Media UE – 47%

Deși suntem pe penultimul loc, diferențele față de țările cu care ne comparăm au scăzut în ultimii ani. Astfel, am urcat la nivelul de 76% din costul forței de muncă din Polonia și 86% comparativ cu Ungaria. În 2016, ne plasam la 75% faţă de Ungaria şi 80% în raport cu Polonia.

În tabelul de mai jos, creșterea compensației salariaților pe trimestre, față de același trimestru din anul precedent:

Compensarea salariaţilor este definită ca remunerarea totală, ca sumă brută în bani sau în beneficii (bunuri, servicii etc.) plătibile pentru munca depusă, la care se adaugă contribuţiile sociale ale angajatorului.

Împreună cu excedentul brut de operare şi venitul mixt (partea care revine capitalului şi rezultatul activităţii proprietarului) şi cu taxele pe producţie şi importuri din care se scad subvenţiile, formează PIB-ul.

Diferențe foarte mari față de economiile europene dezvoltate: Marea problemă a productivității

Exprimat în moneda unică europeană, diferenţa în materie de remunerare pentru munca depusă în raport cu principalele ţări partenere din comerţul exterior a fost cu mult mai mare, de aproape unu la trei în raport cu Italia şi cam unu la patru faţă de Franţa şi Germania.

Explicaţiile constau în productivitatea mai scăzută a muncii: 74%% din media europeană în 2023. Dar şi în partea mai redusă care revine salariaţilor din rezultatul economic, compensarea parţială a acestei situaţii venind din nivelul semnificativ mai redus la noi al preţurilor (circa 53% din media UE).

Productivitatea muncii pe oră și salariat, în procente față de media UE (UE=100)

	2016	2017	2018	2019	2020	2021	2022	2023
România	56.3	59.9	63.1	65.7	66.7	67.2	70.3	74.0
Bulgaria	45.8	45.9	47.2	48.3	48.4	52.0	55.1	56.3
Polonia	59.1	60.1	62.6	64.9	63.6	63.9	64.9	65.7
Ungaria	63.5	63.4	65.4	66.7	66.5	67.9	69.3	70.1
Cehia	74.5	75.8	76.5	77.8	78.9	79.4	76.6	77.4
Italia	103.2	101.9	100.8	100.4	102.5	100.1	99.8	97.7
Germania	124.7	124.8	124.9	122.8	122.4	122.4	121.8	121.5
Franța	124.5	124.2	123.9	125.9	126.0	121.6	116.2	117.2

Cu toate că România se situează cam la trei sferturi din productivitatea muncii la nivelul mediei UE27, creșterea în ultimii ani a fost cea mai rapidă din regiune. Astfel, dacă în 2017 eram practic la eglitate cu Polonia, iar în 2023 diferența a crescut cu peste 8 puncte procentiuale în favoarea României.

Trebuie precizat că productivitatea muncii a fost calculată în funcție de Paritatea Puterii de Cumpărare pentru a se putea face comparații între țări care folosesc monede diferite, ca și prețurile, care diferă și ele.

Munca: tabloul suma al salariaților

România avea în luna martie 5,735 milioane de salariați, din care aproape 22,5% (1,290 milioane) erau bugetari. La o populație de puțin peste 19 milioane de locuitori rezidenți, ceea ce înseamnă unul dintre cele mai reduse ponderi din UE.

Numărul de salariați redus este completat de o populație ocupată foarte restrânsă, a treia cea mai mică din Uniunea Europeană, după Italia (66%), Grecia (67%), la categoria 20 – 64 de ani.

Din cele 14,380 de milioane de români cu vârste între 15 și 74 de ani, 7,689 milioane sunt ocupate, 455.600 sunt șomeri, iar 6,235 milioane sunt persoane inactive, conform datelor INS corespunzătoare anului 2023.

Cea mai mică pondere a persoanelor cu studii superioare în totalul populației ocupate:

Anul trecut, doar 23% din populația ocupată avea studii terțiare, acesta fiind cel mai mic procent înregistrat în Uniunea Europeană.

Sub ponderea de 30% se mai situau Italia – cu 25,6% din populație – și Cehia – 27,2%.

(Citiți și: ”Impozitarea muncii: o comparație România vs. 16 state UE din punct de vedere al costului pentru angajator”)

***