Chestiunea

Adevăratul sabotaj al dezvoltării: activitatea în Cercetare s-a prăbușit. Odată cu creșterea numărului de doctorate

România este singura țară din regiune care a înregistrat o scădere a numărului de cercetători,  în perioada 2005 – 2015. În timp ce în Ungaria,… Mai mult

01.08.2018

Analiză

România vulnerabilă: Structura exporturilor româneşti le expune la riscuri. Nu există strategii realiste

Exporturile româneşti sunt prea puţin diversificate, astfel încât au o rezistență mică la variațiile de cerere rezultate din evoluția ciclului economic. Dezvoltarea exporturilor auto, sau mai… Mai mult

31.07.2018

La obiect

Băncile nu riscă pentru credite decât depozitele atrase. Românii preferă încă să-şi plaseze economiile în pierdere

Băncile preferă să nu rişte decât economiile populaţiei şi ale firmelor pentru finanţarea economiei prin credite. În schimb, profitabilitatea băncilor este în creştere considerabilă, inclusiv… Mai mult

31.07.2018

La obiect

București, rectificare bugetară pe 2 miliarde de euro. Ordinea priorităților: PR personal, circ, biserică, mici cadouri, pâine, dezvoltare

Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat joi o rectificare bugetară, ocazie cu care a decis să finanțeze noi proiecte pentru București. Capitala are… Mai mult

28.07.2018

S-a votat Fondul Suveran: Mecanismul de scoatere a ”perlelor statului” de sub controlul public

de Razvan Diaconu , 6.6.2018

Maşina de vot din Camera Deputaţilor (cameră decizională) a aprobat miercuri – 174 pentru, 98 impotrivă și 3 abțineri – Legea de înfiinţare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI):

33 de mari companii și un aport de capital de 9 miliarde de lei urmează să fie gestionate de o instituție ai cărei conducători vor fi numiți de către guvern și care pare că au drept misiune imediată vânzarea pe criterii netransparente a unor active de stat. 

Proiectul a  fost inclus în programele de guvernare ale ultimelor trei guverne, însă premierii Grindeanu și Tudose au blocat inițiativa care îl are printre semnatari pe Liviu Dragnea.

Un proiect controversat, care nu ține cont de unele dintre recomandările formulate de Eurostat în aprilie 2018, și despre care PNL și USR au anunțat imediat că îl vor ataca la Curtea Constiţuţională.

Marea problemă a acestui fond: lipsa de transparență a activității, în condițiile în care marile decizii guvernamentale se iau la Palatul Parlamentului, nu la Palatul Victoria, în condițiile în care vorbim de activele unor companii strategice.

(Citiți și: ”Liviu Dragnea a discutat cu premierul Israelului despre atragerea capitalului israelian în Fondul Suveran”)

Modificări, probleme, probleme…: o formă de ascundere a datoriilor

Față de varianta aprobată de Senat au intervenit modificări importante:

  • aportul de numerar la capitalul sociala fost majorat la 9 miliarde de lei, față de 1,85 mld. lei, cât aprobase Senatul.
  • au fost adăugate la portofoliul Fondului 10 companii, cu profitabilitate incertă.
  • indicatorii de performanţă vor fi stabiliţi de MFP , dar fără „consultarea cu un comitet consultativ”, care includea în varianta inițială reprezentanți ai BNR, ASF și ai pieței.

Legea a fost votată fără să se fi aşteptat clasificarea de către Eurostat a FSDI ca o companie în afara sectorului administrației publice, fără impact asupra deficitului bugetar și a datoriei publică.

Totodată, au fost ignorate şi observaţii ale Consiliului Legilsalitv:

  • „trebuia identificate sursele de finanţare, de suplinire a diminuării unor venituri bugetare, ori, după caz, a creşterii cheltuielilor angajate”;
  • „ar fi fost necesară elaborarea unui studiu de impact”, ca să fie „estimate costurile și beneficiile și să evidențieze dificultățile de punere în aplicare a legii;
  • „nu prevede într-o manieră clară elementele de natură a justifica exceptarea FSDI de la aplicabilitatea legii privind guvernanța corporativă .

Expunerea de motive a legii spune doar că vor fi recuperate „în anii ulteriori” pierderile de venituri ale statului, prin virarea dividendelor de către companiile la care acesta va deveni acţionar majoritar în locul diferitelor ministere.

În 2018, statul se aşteaptă să încaseze peste 3,5 de miliarde de lei de la companiile la care are participaţii.

Portofoliul FSDI

Portofoliul Fondului va fi format din participaţiile statului la 33 de companii.

În proiectul intrat în dezbaterea Senatului erau incluse 21 de companii:

Senatul a inclus la momentul votului şi pachetele de acțiuni de la Antibiotice Iași și Compania Națională Unifarm.

(Citiți și: Din megaFondul de Investiții a rămas un PNDL mai mic: Senatul a adoptat legea de înființare, după ce guvernul nu a reușit să păcălească Eurostat)

La votul de miercuri din Camera Deputaților, lista a fost extinsă cu alte 10 companii, cu profitabilitate volatilă:

Complexul Energetic Oltenia, Compania Națională de Cai Ferate CFR, Societatea Națională de Radiocomunicații, Compania Națională Poşta Română, Societatea Națională Aeroportul International Timișoara – Traian Vuia, Uzina Termoelectrica Midia, Telecomunicații CFR, Societatea de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă (TBRCM), Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale.

Marile semne de întrebare

  • Drepturile şi obligaţiile ce decurg din calitatea statului român de acţionar majoritar al FSDI sunt exercitate, în numele acestuia, de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
  • „FSDI are ca scop:
    • dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participarea directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit”, potrivit actului normativ.
  • Strategia investițională a Fondului va fi aprobată de Guvern și ar urma „să fie corelată cu un set de indicatori de performanţă pe termen scurt, mediu şi lung care vizează:
    • dezvoltarea infrastructurii în România;
    • crearea de locuri de muncă;
    • stimularea inovaţiei şi a noilor tehnologii;
    • creşterea capitalului uman pe termen lung;
    • creşterea competitivităţii economiei româneşti”, potrivit unui amendament al PSD adoptat de Comisia de politică economică.
  • Îndeplinirea obiectivelor FSDI este evaluată tot de MFP.
  • Finanțarea FSDI se va realiza prin:
    • venituri din dividendele încasate de la scoietățile dein portofoliu;
    • venituri din tranzacții de instrumente financiare emise de alte entități,
    • venituri din vînzarea de acțiuni din portofoliu,
    • împrumuturi, inclusiv prin emitera de obligațiuni.
  • Conducerea FSDI va fi responsabilă în fața acționarului majoritar (representat de MFP) pentru îndeplinirea mandatului și va raporta trimestrial la MFP situația valorii activelor și pasivelor ca și a investițiilor aprobate.

Aurelian Dochia: Nu pot înțelege fundamentele economice ale acestui Fond, e naiv să vorbim de criterii de guvernanță

cdg.ro: Camera Deputaților a aprobat înființarea FSDI, cât de util vi se pare, dincolo de controversele din ultimul an?

Nu pot înțelege fundamentele economice ale acestui fond.

În primul rând, companiile care au randamente bune și fac profit varsă, sau cel puțin vărsau, acest profit la Bugetul de stat- să nu uităm că, în 2017, au fost încasări consistente ale statului.

În noua formulă, banii ies din buzunarul Ministerului de Finanțe și intră în buzunarul unui fond care nu va fi supus controlului public. Asta văd că ar fi cea mai mare problemă.

cdg.ro: Declarativ, vom avea un responsabil cu investițiile majore …

Asta ar fi a doua problemă, nu îmi este clar pe ce criterii se vor face investițiile.

Înțeleg că se vorbește de finanțarea construcției de spitale, de autostrăzi… . Banii pentru astea puteau veni din ale surse, ca să nu mai discutăm de faptul că investiții poate să facă și Ministerul de Finanțe.

cdg.ro: Fondul va avea însă o mai mare libertate de acțiune

Fondul poate atrage bani și prin împrumuturi, fiind evident faptul că va garanta aceste împrumuturi cu acțiunile pe care le deține. Fondul mai poate să și vândă acțiuni, având deci o latitudine foarte mare în gestionarea activelor pe care le va deține.

Din nou, problema este reprezentată de controlul neclar asupra acestor activități.

cdg.ro: Niciun argument pentru utilitatea FSDI?

Nu cred că aveam nevoie de acest instrument, mai ales că, în general, avem o problemă cu administrarea performantă a participațiilor deținute la companii de stat.

Părea că lucrurile se vor îmbunătăți în acest domeniu, avem ordonanța 109, Ministerul Finanțelor crease o structură de monitorizare care ar fi putut să se profesionalizeze dar văd că regresăm.

Cred că acest fond este bine privit de clasa politică – discutăm, nu-i așa, de apariția unei instituții cu funcții bine plătite, în care relația politică va avea un cuvânt determinant în ceea ce privește numirile. Este naiv să vorbim de criterii de guvernanță

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.6.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Primăria Cluj-Napoca cumpără tramvaie de la Astra Vagoane Arad de 170 mil. lei

Vladimir Ionescu

Primăria Municipiului Cluj-Napoca a atribuit companiei Astra Vagoane Arad contractul de livrare a 22 de tramvaie noi, pentru 170,17 milioane lei (36,6 milioane euro). Contractul fusese… Mai mult

Stiri

Financial Times: Spectrul corupției sporește temerile UE privind statul de drept în România

Iulian Soare

Recentele evenimente, inclusiv violențele jandarmeriei de săptămâna trecută împotriva protestatarilor anticorupție din București, stârnesc îndoiala printre guvernele vest-europene și autoritățile europene în privința statului de… Mai mult

Stiri

Bruxelles: Schema europeană de ajutor de criză nu poate fi accesată de fermierii români afectaţi de pesta porcină

Iulian Soare

Schema europeană de ajutor de criză nu poate fi accesată de fermierii români afectaţi de pesta porcină africană, pentru că reprezintă o „măsură de ultim… Mai mult

Stiri

Transelectrica a dat în judecată ANRE reclamând prejudicii de 138 mil. lei după scăderea tarifului de transport

Adrian N Ionescu

Transelectrica a dat în judecată Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru modul de calcul al tarifului de transport al energiei electrice și… Mai mult

Stiri

SUA au sancționat firme ruse și chineze pentru încălcarea embargoului împotriva Coreei de Nord

Iulian Soare

Statele Unite au introdus sancţiuni împotriva unor firme din Rusia şi China, acuzate de Washington că ar fi interacţionat cu nave nord-coreene şi ar fi… Mai mult

Stiri

Rusia – demonstrație de forță în Marea Neagră: Exerciții cu muniție de război ale unei fregate, după raiduri cu bombardiere

Iulian Soare

Fregata Amiral Grigorovici a efectuat un exerciţiu de trageri cu muniţie de război în Marea Neagră, nu mult  după ce bombardiere rusești fuseseră interceptatede avioane de… Mai mult

Stiri

Guvernul Italiei reziliază contractul concesionarului autostrăzii prăbușite în Genova: acțiunile Atlantia au scăzut cu peste 24%

Iulian Soare

Acţiunile grupului italian Atlantia au înregistrat joi o scădere de peste 24% la bursa de la Milano, după ce guvernul italian a început procedurile de… Mai mult