La obiect

Creşterea exporturilor a depăşit-o pe cea a importurilor. Totuşi, deficitul comercial lunar a atins din nou miliardul de euro

Deficitul comercial pe luna aprilie 2018 a trecut din nou pragul de 1 miliard de euro, deşi, pentru prima dată în acest an, ritmul de… Mai mult

11.06.2018

Analiză

Un (nou) paradox: Datoria publică scade ca pondere în PIB – costul crește, odată cu dobânda la care ne împrumutăm. Observaţii

Deşi datoria externă pe termen mediu şi lung (DETML) a scăzut sistematic în ultimii patru ani prin raportare la PIB, suma plătită pentru această datorie… Mai mult

10.06.2018

La obiect

Familiile cu copii: România în context european

Ceva mai puţin de 35% dintre cele circa 7,5 milioane de familii din România au avut copii în întreţinere anul trecut, potrivit datelor publicate de… Mai mult

07.06.2018

Evenimentul

”Argumentele revocării procurorului se subsumează competenţei discreţionare a ministrului justiţiei”: Motivarea CCR care îl obligă pe președinte să o demită pe Laura Kovesi

Decizia CCR privind refuzul președintelui României de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA, la cererea ministrului Justiției, a… Mai mult

07.06.2018

S-a votat Fondul Suveran: Mecanismul de scoatere a ”perlelor statului” de sub controlul public

de Razvan Diaconu , 6.6.2018

Maşina de vot din Camera Deputaţilor (cameră decizională) a aprobat miercuri – 174 pentru, 98 impotrivă și 3 abțineri – Legea de înfiinţare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI):

33 de mari companii și un aport de capital de 9 miliarde de lei urmează să fie gestionate de o instituție ai cărei conducători vor fi numiți de către guvern și care pare că au drept misiune imediată vânzarea pe criterii netransparente a unor active de stat. 

Proiectul a  fost inclus în programele de guvernare ale ultimelor trei guverne, însă premierii Grindeanu și Tudose au blocat inițiativa care îl are printre semnatari pe Liviu Dragnea.

Un proiect controversat, care nu ține cont de unele dintre recomandările formulate de Eurostat în aprilie 2018, și despre care PNL și USR au anunțat imediat că îl vor ataca la Curtea Constiţuţională.

Marea problemă a acestui fond: lipsa de transparență a activității, în condițiile în care marile decizii guvernamentale se iau la Palatul Parlamentului, nu la Palatul Victoria, în condițiile în care vorbim de activele unor companii strategice.

(Citiți și: ”Liviu Dragnea a discutat cu premierul Israelului despre atragerea capitalului israelian în Fondul Suveran”)

Modificări, probleme, probleme…: o formă de ascundere a datoriilor

Față de varianta aprobată de Senat au intervenit modificări importante:

  • aportul de numerar la capitalul sociala fost majorat la 9 miliarde de lei, față de 1,85 mld. lei, cât aprobase Senatul.
  • au fost adăugate la portofoliul Fondului 10 companii, cu profitabilitate incertă.
  • indicatorii de performanţă vor fi stabiliţi de MFP , dar fără „consultarea cu un comitet consultativ”, care includea în varianta inițială reprezentanți ai BNR, ASF și ai pieței.

Legea a fost votată fără să se fi aşteptat clasificarea de către Eurostat a FSDI ca o companie în afara sectorului administrației publice, fără impact asupra deficitului bugetar și a datoriei publică.

Totodată, au fost ignorate şi observaţii ale Consiliului Legilsalitv:

  • „trebuia identificate sursele de finanţare, de suplinire a diminuării unor venituri bugetare, ori, după caz, a creşterii cheltuielilor angajate”;
  • „ar fi fost necesară elaborarea unui studiu de impact”, ca să fie „estimate costurile și beneficiile și să evidențieze dificultățile de punere în aplicare a legii;
  • „nu prevede într-o manieră clară elementele de natură a justifica exceptarea FSDI de la aplicabilitatea legii privind guvernanța corporativă .

Expunerea de motive a legii spune doar că vor fi recuperate „în anii ulteriori” pierderile de venituri ale statului, prin virarea dividendelor de către companiile la care acesta va deveni acţionar majoritar în locul diferitelor ministere.

În 2018, statul se aşteaptă să încaseze peste 3,5 de miliarde de lei de la companiile la care are participaţii.

Portofoliul FSDI

Portofoliul Fondului va fi format din participaţiile statului la 33 de companii.

În proiectul intrat în dezbaterea Senatului erau incluse 21 de companii:

Senatul a inclus la momentul votului şi pachetele de acțiuni de la Antibiotice Iași și Compania Națională Unifarm.

(Citiți și: Din megaFondul de Investiții a rămas un PNDL mai mic: Senatul a adoptat legea de înființare, după ce guvernul nu a reușit să păcălească Eurostat)

La votul de miercuri din Camera Deputaților, lista a fost extinsă cu alte 10 companii, cu profitabilitate volatilă:

Complexul Energetic Oltenia, Compania Națională de Cai Ferate CFR, Societatea Națională de Radiocomunicații, Compania Națională Poşta Română, Societatea Națională Aeroportul International Timișoara – Traian Vuia, Uzina Termoelectrica Midia, Telecomunicații CFR, Societatea de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă (TBRCM), Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale.

Marile semne de întrebare

  • Drepturile şi obligaţiile ce decurg din calitatea statului român de acţionar majoritar al FSDI sunt exercitate, în numele acestuia, de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
  • „FSDI are ca scop:
    • dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participarea directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit”, potrivit actului normativ.
  • Strategia investițională a Fondului va fi aprobată de Guvern și ar urma „să fie corelată cu un set de indicatori de performanţă pe termen scurt, mediu şi lung care vizează:
    • dezvoltarea infrastructurii în România;
    • crearea de locuri de muncă;
    • stimularea inovaţiei şi a noilor tehnologii;
    • creşterea capitalului uman pe termen lung;
    • creşterea competitivităţii economiei româneşti”, potrivit unui amendament al PSD adoptat de Comisia de politică economică.
  • Îndeplinirea obiectivelor FSDI este evaluată tot de MFP.
  • Finanțarea FSDI se va realiza prin:
    • venituri din dividendele încasate de la scoietățile dein portofoliu;
    • venituri din tranzacții de instrumente financiare emise de alte entități,
    • venituri din vînzarea de acțiuni din portofoliu,
    • împrumuturi, inclusiv prin emitera de obligațiuni.
  • Conducerea FSDI va fi responsabilă în fața acționarului majoritar (representat de MFP) pentru îndeplinirea mandatului și va raporta trimestrial la MFP situația valorii activelor și pasivelor ca și a investițiilor aprobate.

Aurelian Dochia: Nu pot înțelege fundamentele economice ale acestui Fond, e naiv să vorbim de criterii de guvernanță

cdg.ro: Camera Deputaților a aprobat înființarea FSDI, cât de util vi se pare, dincolo de controversele din ultimul an?

Nu pot înțelege fundamentele economice ale acestui fond.

În primul rând, companiile care au randamente bune și fac profit varsă, sau cel puțin vărsau, acest profit la Bugetul de stat- să nu uităm că, în 2017, au fost încasări consistente ale statului.

În noua formulă, banii ies din buzunarul Ministerului de Finanțe și intră în buzunarul unui fond care nu va fi supus controlului public. Asta văd că ar fi cea mai mare problemă.

cdg.ro: Declarativ, vom avea un responsabil cu investițiile majore …

Asta ar fi a doua problemă, nu îmi este clar pe ce criterii se vor face investițiile.

Înțeleg că se vorbește de finanțarea construcției de spitale, de autostrăzi… . Banii pentru astea puteau veni din ale surse, ca să nu mai discutăm de faptul că investiții poate să facă și Ministerul de Finanțe.

cdg.ro: Fondul va avea însă o mai mare libertate de acțiune

Fondul poate atrage bani și prin împrumuturi, fiind evident faptul că va garanta aceste împrumuturi cu acțiunile pe care le deține. Fondul mai poate să și vândă acțiuni, având deci o latitudine foarte mare în gestionarea activelor pe care le va deține.

Din nou, problema este reprezentată de controlul neclar asupra acestor activități.

cdg.ro: Niciun argument pentru utilitatea FSDI?

Nu cred că aveam nevoie de acest instrument, mai ales că, în general, avem o problemă cu administrarea performantă a participațiilor deținute la companii de stat.

Părea că lucrurile se vor îmbunătăți în acest domeniu, avem ordonanța 109, Ministerul Finanțelor crease o structură de monitorizare care ar fi putut să se profesionalizeze dar văd că regresăm.

Cred că acest fond este bine privit de clasa politică – discutăm, nu-i așa, de apariția unei instituții cu funcții bine plătite, în care relația politică va avea un cuvânt determinant în ceea ce privește numirile. Este naiv să vorbim de criterii de guvernanță

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.6.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Joseph Daul, președinte PPE: Cartelul Plahotniuc-Dodon le-a furat cetățenilor Republicii Moldova ultimul lor drept democratic

Victor Bratu

Partidul Popular European (PPE) este revoltat de decizia de invalidare a mandatului primarului ales în mod democratic la Chișinău, Andrei Năstase. În urma anunțului Judecătoriei… Mai mult

Europa

UE răspunde în oglindă în războiul comercial cu SUA: lista produselor americane suprataxate cu 25%. Îngrijorări ale BCE

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană (CE) a decis ca, începând de vineri, o serie de produse americane să fie taxate la vamă cu 25%, valoarea tarifelor ridicându-se la… Mai mult

Stiri

Dan Șova, condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu executare, în Dosarul CET Govora

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Transporturilor Dan Șova (PSD) a fost condamnat de un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție la o pedeapsă de trei ani… Mai mult

Stiri

Refuzul unui loc de muncă anulează dreptul la ajutor social- proiect de lege votat în Camera Deputaților

Razvan Diaconu

Deputaţii au adoptat, miercuri, un proiect de lege prin care dreptul la ajutor social încetează în cazul refuzului unui loc de muncă oferit. Decizia, anunță… Mai mult

Europa

Germania şi Franţa analizează ideea unui fond special de stimulare a reformelor structurale în statele UE

Adrian N Ionescu

Reformele structurale din ţările membre UE ar putea fi încurajate prin înfiinţarea unui fond special, care să ofere acestora stimulente financiare în acest scop, potrivit… Mai mult

Stiri

Consilierul prezidențial Simina Tănăsescu a demisionat. Contextul

Vladimir Ionescu

Simina Tănăsescu (foto), consilier prezidențial pe probleme juridice, a demisionat miercuri, pe fondul controverselor declanșate de o întâlnire pe care a avut-o cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu.… Mai mult

Europa

Infrastructura de transport din România are nevoie de 70 mld. euro – dublu față de resurse

Adrian N Ionescu

Nevoile de investiţii în infrastructura de transport a României depăşesc 70 miliarde de euro, în timp ce resursele disponibile până în 2030 sunt de 36… Mai mult