La obiect

Decembrie 2017 – salariul net a trecut pragul de 1.100 de euro la preţurile locale, dar ritmul de creştere a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii ani

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna decembrie 2017 a fost de 3.662 lei, cu 6,8% mai mare faţă de luna precedentă iar… Mai mult

11.02.2018

Chestiunea

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Legea ”creșterii salariilor” a devenit scandal național: mediul privat și categorii întregi de bugetari sunt în aceeași oală cu administrația derutată

Agitația ultimelor două zile arată că, pe măsură ce se apropie virarea primelor salarii rezultate din “revoluția fiscală” a PSD – ALDE, haosul din administrație… Mai mult

07.02.2018

România strâmbată: Cum se face că un medic de familie cu 1500 de pacienți e plătit cât un șofer din CNAS

de Mariana Bechir , 5.2.2018

Politicile salariale și de sănătate din România sunt într-atât de distorsionate, încât un medic de familie (care are propriul cabinet și oferă servicii medicale pentru o medie de circa 1.500 de asigurați) are un câștig net de aproximativ 2.400 de lei pe lună.

Suma este similară cu cea obținută de un șofer din casele de asigurări județene sau CNAS – din structura de stat care gestionează banii Sănătății.

Conform site-ului CNAS, un șofer câștiga anul trecut, în noiembrie, aproape 2.500 de lei:

Per total, cheltuielile cu personalul din cadrul caselor de sănătate s-au ridicat anul trecut, potrivit estimărilor CNAS, la 281 de milioane de lei, ceea ce înseamnă o medie de 6.691 lei pentru un angajat, în condițiile în care structura are aproximativ 3.500 de salariați (personal de specialitate, femei de serviciu, șoferi etc.)

(Citiți și: ”Cristian Grosu / 8 probleme ale sistemului de salarizare din România ”)

Discrepanța dintre salarizarea funcționarilor de la stat și medicii de familie este și mai sugestivă dacă se compară venitul unui director din sistem cu cel al unui medic de familie.

Datele statistice arată că 60% din angajaţii aflaţi pe statele de plată ale CNAS aveau la sfârșitul lui 2017 salarii nete cuprinse între 5.000 de lei şi 6.000 de lei.

După cum se observă în tabelul de mai sus, un director gr.II din Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) câștigă între 11.657 lei și 12.200 de lei NET, ceea ce înseamnă echivalentul sumei acordate lunar unui cabinet de de medicină primară, tot în 2017 – 12.178, așa cum rezultă din bugetul CNAS pe anul trecut:

Din cei 12.000 de lei, sumă ce reprezintă media decontată de Casă pentru serviciile efectuate într-o lună, medicul de familie plătește salariul său și al unui asistent (cu tot cu contribuțiile sociale), utilitățile, chiria pentru cabinet, toate tipizatele, abonamentul la telefon și internet, eventuala mentenanță a terminalelor electronice necesare pentru conectarea la patforma CNAS etc.

(Citiți și: ”Bilanț șocant: Absolut toți șefii CNAS-urilor județele au picat examenul pentru funcție. Gestionează bugete de miliarde de euro”)

Un director de casa de sănătate județeană câștigă însă un venit lunar NET de 17.000 de lei, care este cu aproximativ 50% mai mare decât bugetul unui cabinet de medicina familiei cu peste 2.000 de persoane înscrise și în care lucrează un medic primar.

Doctor Klara Soos Szabo (foto), medic de familie în Miercurea Ciuc, a comparat, pe baza datelor oficiale din decembrie 2017, sumele alocate din FNUASS pentru cheltuielile proprii și a ajuns la concluzia că Asistența Medicină Primară (AMP) a obținut cu doar 2% mai mult decât CNAS și casele județene, la acest capitol.

Aceasta, în condițiile în care, arată aceasta:

  • AMP este obligată să întrețină 11.500 de sedii, CNAS și casele județene, doar 43
  • AMP trebuie să asigure venitul/salariul a cel puțin 23.000 de persoane (aproximativ 11.500 de medici de familie și încă 1.500 de asistente), în timp ce CNAS și casele județene – salariul a doar 3.500 de persoane
  • AMP cititoare de carduri, semnătură digitală, formulare cu regim special, nu trebuie să se
  • pentru a funcționa, sediile AMP au nevoie de materiale sanitare, medicamente și aparatură medicală, pe când CNAS și casele județene nu au nevoie de așa ceva
  • cabinetele din AMP trebuie să aibă contract pentru deșeuri medicale, CNAS și casele județene nu au nevoie
  • medicii și asistentele din AMP au nevoie de cel puțin 23.000 de contracte de malpraxis, în timp ce angajații CNAS și ai caselor județene, nu
  • în AMP trebuie asigurată în mod obligatoriu educația medicală continuă a cel puțin 23.000 de persoane, ceea ce pentru CNAS și casele județene nu există această obligativitate.

“Situația reprezintă o iresonsabilitate (a guvernanților – n. red.) față de asigurați. Este iresponsabil să împarți bugetul astfel încât un segment atât de important al sistemului de sănătate să fie atât de subfinanțat. Niciun sistem de sănătate nu poate rezista fără asistență primară “, a explicat pentru cursdeguvernare.ro Klara Soos Szabo.

(Citiți și: ”Studiu: Medicii și cercetătorii emigrează din cauza corupției și a lipsei de oportunități profesionale”)

Trebuie menționat că activitatea medicilor de familie a însemnat, în 2014 (pentru care există cele mai recente date), 62.173.284 de consultații, adică 71,23% din totalul consultațiilor acordate atunci în România.

Cum sunt plătiți medicii de familie

Din 2010, plata este de tip mixt

  • 50% per capita (în funcție de numărul și vârsta persoanelor înscrise care se pot adresa cabinetului). Plata per capita se calculează prin formule care țin cont de numărul și vârsta pacienților, numărul de puncte alocat, limita maximă de 2200 pacienți/medic, localizarea cabinetului într-o zonă izolată, gradul profesional al medicului, existența unui medic angajat.
  • 50% per serviciu (în funcție de numărul – plafonat – de consultații de diferite tipuri furnizate efectiv de cabinet într-o lună).

Anul trecut, valoarea minim garantată a punctului per capita a crescut de la 4,6 lei la 4,8 lei, iar valoarea minim garantată a punctului per serviciu, de la 2,1 lei la 2,2 lei.

Ce fonduri se acordă medicinei de familie, ce se întâmplă în Europa și recomandările Băncii Mondiale

Anul acesta, bugetul acordat pentru asistența medicală primară a crescut de la o pondere de 5,77% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), anul trecut, la 5,8%.

În termeni absoluți, este o creștere destul de mare, însă Rodica Tănăsescu (foto), președintele Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei (SNMF), explică însă că banii alocați suplimentar de la FNUASS acoperă inflația (scumpirea utilităților) și suma necesară creșterii salariilor brute, după transferul contribuțiilor, pentru ca veniturile nete să fie conservate.

Ea atrage atenția că media de vârstă a acestui personal este de 55 de ani (58 de ani, în rural), iar în condițiile în care salariile medicilor din spitale au crescut și mai cresc, tinerii evită medicina de familie, cee ce va duce la agravarea crizei de personal.

“Un rezident de anul IV va avea aproximativ 5.000 de lei net. Nu se va duce la un post de medic de familie, cu 2.500 de lei. Nu vor mai exista practicieni”, avertizează Rodica Tănăsescu.

Spre comparație, în Europa, medicina primară are alocat un procent de 10 – 14% din totalul fondurilor destinate Sănătății.

În ceea ce privește România, un raport din 2011 al Băncii Mondiale recomanda guvernanților creșterea imediată la 9% a bugetului alocat medicinei, urmând ca prin majorări succesive să se ajungă la o pondere de 12% în FNUASS.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.2.2018

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    6.2.2018, 11:13 am

    Continuă sistemul PCR-PSD: birocrația obține mai mult decât cei care produc direct. Birocrația a ajuns birocratură: dictează și este stimulată și sprijinită de politicieni – un cancer social, acum, când, grație IT-ului, ar putea fi redusă cu procente între 70 și 90%!!!

Lăsați un comentariu


Stiri

CSM: Procuroarea Mihaiela Iorga, suspendată din funcție

Vladimir Ionescu

Procuroarea Mihaiela Iorga (foto) a fost suspendată luni din magistratură, de către CSM, conform Legii 303/2004, care impune această măsură atunci când un magistrat este… Mai mult

Stiri

Raport EFOR 2018: Guvernarea de tip bazar – costurile clentelismului în administrația locală și companiile de stat

Razvan Diaconu

Distribuţia de fonduri de investiţii în teritoriu (plus procesul de achiziţii publice care urmează după aceea) alături de companiile publice, de stat sau municipale, sunt… Mai mult

Stiri

AmCham Romania: Prioritatea execuției bugetare pe 2018 e realizarea planului de investiții

Vladimir Ionescu

În viziunea AmCham Romania, în 2018, cel mai relevant indicator de performanţă economică trebuie să fie gradul de realizare a investiţiilor, pentru a transforma creşterea… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană adoptă o nouă strategie de instruire a propriilor angajați

Vladimir Ionescu

SIVECO România este liderul consorțiului de firme care proiectează și dezvoltă soluții de e-learning destinate instruirii personalului CE în utilizarea sistemelor informatice. Cei peste 32.000… Mai mult

Stiri

Sindicatele din învățământ anunță proteste – majorările salariale nu acoperă inflația

Vladimir Ionescu

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) începe miercuri protestele, pentru că majorările salariale (acolo unde nu sunt diminuări) nu acoperă nici măcar inflația, ceea ce… Mai mult

Stiri

Bizara piață a muncii: În T4 din 2017 a scăzut numărul joburilor oferite calificaților, dar s-au înmulțit posturile de șef în administrația publică

Vladimir Ionescu

Numărul de locuri de muncă vacante din economie a scăzut în al patrulea trimestru al anului trecut cu 9,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

Stiri

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 41 miliarde lei

Vladimir Ionescu

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de aproximativ 41,04 miliarde de lei, la 31 ianuarie 2018, în creştere cu 27,57% faţă de… Mai mult