Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Studiu: Medicii și cercetătorii emigrează din cauza corupției și a lipsei de oportunități profesionale

de Vladimir Ionescu , 15.12.2017

Aproximativ 15.700 de medici și peste 15.000 de cercetători români lucrează în străinătate, conform unui studiu realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii (ARPS).

Studiul “Emigraţia forţei de muncă înalt calificate din România. O analiză a domeniilor cercetare – dezvoltare, medicină şi tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor”, se ocupă de trei dintre cele mai căutate profesii, două dintre ele cu un mare deficit în țară: medici, cercetători și programatori.

Tendinţele migratorii din cele trei domenii:

  • în cercetare-dezvoltare migraţia circulatorie şi mobilitatea sunt mai accentuate datorită reţelelor ştiinţifice
  • migraţia medicilor tinde să fie permanentă sau pe termen lung
  • în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), datorită specificului activităţii şi dezvoltării accentuate din ultimii ani, se remarcă atât migraţia, cât şi lucrul la distanţă pentru angajatori străini.

Motivele pentru care emigrează acești specialiști

Principalul motiv care a determinat decizia de a emigra a specialiştilor din cele trei domenii analizate, aşa cum relevă studiul, nu este venitul prea mic.

Motivele cel mai des invocate:

  • corupţia
  • lipsa oportunităţilor de dezvoltare profesională
  • avansarea în carieră nebazată pe merite profesionale
  • birocraţia din instituţiile publice
  • veniturile mici şi lipsa infrastructurii/echipamentelor tehnice

Conform estimărilor autorilor, aproximativ 15.700 de medici români îşi practică meseria în străinătate, cei mai mulți dintre ei fiind stabiliți în Germania, Marea Britanie și Franţa.

În paralel, în țară există o criză de personal medical.

Potrivit Societăţii Naţionale de Medicină de Familie, România are nevoie de încă aproximativ 600 asemenea specialiști, însă studiul ARPS susține că numărul este mult mai mare.

“Cu ocazia cercetării întreprinse în 2017 prin proiect referitor la deficitul de medici pe fiecare judeţ înregistrat de direcţiile judeţene de sănătate publică s-a aflat din răspunsurile parţiale (24 din 42 de direcţii au oferit informaţii) că deficitul de medici specialişti era de aproximativ 4.700”, potrivit ARPS.

Tinerele talente care aleg cercetarea nu-și mai fac nici măcar studiile în România

În ceea ce priveşte cercetarea-dezvoltarea, diaspora ştiinţifică este alcătuită în prezent din peste 15.000 de cercetători români activi în străinătate, arată studiul.

Motivul, spun autorii raportului – România nu a reuşit să construiască programe eficiente de atragere în ţară, de reintegrare sau de angrenare în parteneriate cu cercetători din ţară.

În ultimii 20 de ani, totalul salariaților din cercetare – dezvoltare s-a redus cu circa 30% a numărului de salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare. Viitorul domeniului este și mai sumbru, fiindcă tinerii ce aleg cercetarea își fac studiile în străinătate (nu numai doctoratele, ci și masteratele sau chiar facultatea) și politicile actuale, precum și situația generală din țara natală, nu le oferă nicio perspectivă pentru o carieră de succes la nivel global.

“Numărul studenţilor care au ales în ultimii 10 ani să studieze în străinătate este de aproximativ 300.000, reducându-se semnificativ baza de formare a unor noi generaţii de cercetători şi perspectivele revitalizării sistemului românesc al cercetării – dezvoltării şi inovării”, arată studiul.

Programatorii – numărul lor ar trebui să fie de cel cel puțin 2 ori mai mare în 2020 

În ţară lucrau în 2014 circa 120.000 de specialişti IT şi se estimează că, până în 2020, cererea va ajunge la circa 300.000, din datele făcute publice de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi servicii IT (ANIS).

Salariul mediu net în domeniu era de 5.811 de lei în ianuarie 2017, conform Institutului Naţional de Statistică, faţă de 2.300 de lei salariul mediu net pe economie, în condițiile în care acești profesioniști beneficiază de scutirea de impozit pe venit.

Ritmul plecării în străinătate s-a redus, în acest domeniu, dar este greu de estimat cum va evolua fenomenul în următorii ani.

“Specialiştii TIC formaţi în România se pare că lucrează mai ales în statele UE precum Marea Britanie, Irlanda, Belgia, dar şi SUA şi Canada”, spune studiul.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.12.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult

Stiri

e-Popriri: Din martie, aplicația care va permite înființarea și ridicarea în timp real a popririlor va fi funcțională

AVOCATNET

Aplicația e-Popriri urmează să fie pusă efectiv în funcțiune în cursul lunii martie 2020, conform declarațiilor Mirelei Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).… Mai mult

Europa

Mandatul european de arestare împlinește 16 ani: România a emis 14.230 de mandate și i s-au predat 5.181 fugari

Mariana Bechir

Statele membre au emis între 2005 și 2017 un număr de 168.104 mandate europene de arestare, dintre care mai puțin de o treime au fost… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a numit șefii de la Parchetul General, DNA și DIICOT – doi au aviz negativ de la CSM

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretele de numire în funcție a celor trei persoane propuse de ministrul Cătălin Predoiu să devină cei mai importanți… Mai mult

Stiri

Adina Florea, respinsă la conducerea DNA și a Secției speciale, candidat pentru Inspecția Judiciară

Vladimir Ionescu

Procurorul Adina Florea, propunerea fără succes a fostului ministru Tudorel Toader la șefia a două parchete importante – DNA și Secția specială pentru investigarea magistraților… Mai mult

Stiri

Contraperformanță cu repetiție: Transgaz, scădere cu 30% a profitului net în 2019. Cauzele

Adrian N Ionescu

Profitul net al Transgaz (TGN) a scăzut cu 29,5% în 2019, o reducere mai mare decât cea din 2018 ( -14,3%), potrivit unui raport al… Mai mult

Stiri

9 universități românești în topul Times Higher Education Emerging Economies – ASE, trend ascendent

Vladimir Ionescu

Nouă universități din România au intrat în topul Times Higher Education Emerging Economies, pe locurile 200+. Prima universitate clasată în top este Universitatea Babeș-Bolyai din… Mai mult