marți

9 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

15 decembrie, 2017

Aproximativ 15.700 de medici și peste 15.000 de cercetători români lucrează în străinătate, conform unui studiu realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii (ARPS).

Studiul „Emigraţia forţei de muncă înalt calificate din România. O analiză a domeniilor cercetare – dezvoltare, medicină şi tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor”, se ocupă de trei dintre cele mai căutate profesii, două dintre ele cu un mare deficit în țară: medici, cercetători și programatori.

Tendinţele migratorii din cele trei domenii:

  • în cercetare-dezvoltare migraţia circulatorie şi mobilitatea sunt mai accentuate datorită reţelelor ştiinţifice
  • migraţia medicilor tinde să fie permanentă sau pe termen lung
  • în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), datorită specificului activităţii şi dezvoltării accentuate din ultimii ani, se remarcă atât migraţia, cât şi lucrul la distanţă pentru angajatori străini.

Motivele pentru care emigrează acești specialiști


Principalul motiv care a determinat decizia de a emigra a specialiştilor din cele trei domenii analizate, aşa cum relevă studiul, nu este venitul prea mic.

Motivele cel mai des invocate:

  • corupţia
  • lipsa oportunităţilor de dezvoltare profesională
  • avansarea în carieră nebazată pe merite profesionale
  • birocraţia din instituţiile publice
  • veniturile mici şi lipsa infrastructurii/echipamentelor tehnice

Conform estimărilor autorilor, aproximativ 15.700 de medici români îşi practică meseria în străinătate, cei mai mulți dintre ei fiind stabiliți în Germania, Marea Britanie și Franţa.

În paralel, în țară există o criză de personal medical.


Potrivit Societăţii Naţionale de Medicină de Familie, România are nevoie de încă aproximativ 600 asemenea specialiști, însă studiul ARPS susține că numărul este mult mai mare.

„Cu ocazia cercetării întreprinse în 2017 prin proiect referitor la deficitul de medici pe fiecare judeţ înregistrat de direcţiile judeţene de sănătate publică s-a aflat din răspunsurile parţiale (24 din 42 de direcţii au oferit informaţii) că deficitul de medici specialişti era de aproximativ 4.700”, potrivit ARPS.

Tinerele talente care aleg cercetarea nu-și mai fac nici măcar studiile în România

În ceea ce priveşte cercetarea-dezvoltarea, diaspora ştiinţifică este alcătuită în prezent din peste 15.000 de cercetători români activi în străinătate, arată studiul.

Motivul, spun autorii raportului – România nu a reuşit să construiască programe eficiente de atragere în ţară, de reintegrare sau de angrenare în parteneriate cu cercetători din ţară.

În ultimii 20 de ani, totalul salariaților din cercetare – dezvoltare s-a redus cu circa 30% a numărului de salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare. Viitorul domeniului este și mai sumbru, fiindcă tinerii ce aleg cercetarea își fac studiile în străinătate (nu numai doctoratele, ci și masteratele sau chiar facultatea) și politicile actuale, precum și situația generală din țara natală, nu le oferă nicio perspectivă pentru o carieră de succes la nivel global.

„Numărul studenţilor care au ales în ultimii 10 ani să studieze în străinătate este de aproximativ 300.000, reducându-se semnificativ baza de formare a unor noi generaţii de cercetători şi perspectivele revitalizării sistemului românesc al cercetării – dezvoltării şi inovării”, arată studiul.

Programatorii – numărul lor ar trebui să fie de cel cel puțin 2 ori mai mare în 2020 

În ţară lucrau în 2014 circa 120.000 de specialişti IT şi se estimează că, până în 2020, cererea va ajunge la circa 300.000, din datele făcute publice de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi servicii IT (ANIS).

Salariul mediu net în domeniu era de 5.811 de lei în ianuarie 2017, conform Institutului Naţional de Statistică, faţă de 2.300 de lei salariul mediu net pe economie, în condițiile în care acești profesioniști beneficiază de scutirea de impozit pe venit.

Ritmul plecării în străinătate s-a redus, în acest domeniu, dar este greu de estimat cum va evolua fenomenul în următorii ani.

„Specialiştii TIC formaţi în România se pare că lucrează mai ales în statele UE precum Marea Britanie, Irlanda, Belgia, dar şi SUA şi Canada”, spune studiul.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Creșterea nevoii de finanțare a companiilor a fost principalul motor al creditării din S1 al anului, marile bănci prezente pe piața locală reușind să marcheze profituri în creștere.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: