La obiect

Internaționalizarea afacerilor românești – o perspectivă a momentului

Internaționalizarea afacerilor  românești a fost posibilă, în ultimii ani,  pentru mulți antreprenori locali prin asocierea cu un partener străin. Mediul de afaceri așteaptă, însă, și… Mai mult

07.07.2019

Europa

Compromis european pe galeria noilor lideri europeni: Ursula von der Leyen și Charles Michel ar urma să conducă Comisia și Consiliul European

Ursula von der Leyen, ministrul de apărare al Germaniei, este propunerea liderilor UE după trei zile de negocieri pentru şefia Comisiei Europene. “Consiliul European a… Mai mult

02.07.2019

Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

Cronicile

România strâmbată: Cum se face că un medic de familie cu 1500 de pacienți e plătit cât un șofer din CNAS

de Mariana Bechir , 5.2.2018

Politicile salariale și de sănătate din România sunt într-atât de distorsionate, încât un medic de familie (care are propriul cabinet și oferă servicii medicale pentru o medie de circa 1.500 de asigurați) are un câștig net de aproximativ 2.400 de lei pe lună.

Suma este similară cu cea obținută de un șofer din casele de asigurări județene sau CNAS – din structura de stat care gestionează banii Sănătății.

Conform site-ului CNAS, un șofer câștiga anul trecut, în noiembrie, aproape 2.500 de lei:

Per total, cheltuielile cu personalul din cadrul caselor de sănătate s-au ridicat anul trecut, potrivit estimărilor CNAS, la 281 de milioane de lei, ceea ce înseamnă o medie de 6.691 lei pentru un angajat, în condițiile în care structura are aproximativ 3.500 de salariați (personal de specialitate, femei de serviciu, șoferi etc.)

(Citiți și: ”Cristian Grosu / 8 probleme ale sistemului de salarizare din România ”)

Discrepanța dintre salarizarea funcționarilor de la stat și medicii de familie este și mai sugestivă dacă se compară venitul unui director din sistem cu cel al unui medic de familie.

Datele statistice arată că 60% din angajaţii aflaţi pe statele de plată ale CNAS aveau la sfârșitul lui 2017 salarii nete cuprinse între 5.000 de lei şi 6.000 de lei.

După cum se observă în tabelul de mai sus, un director gr.II din Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) câștigă între 11.657 lei și 12.200 de lei NET, ceea ce înseamnă echivalentul sumei acordate lunar unui cabinet de de medicină primară, tot în 2017 – 12.178, așa cum rezultă din bugetul CNAS pe anul trecut:

Din cei 12.000 de lei, sumă ce reprezintă media decontată de Casă pentru serviciile efectuate într-o lună, medicul de familie plătește salariul său și al unui asistent (cu tot cu contribuțiile sociale), utilitățile, chiria pentru cabinet, toate tipizatele, abonamentul la telefon și internet, eventuala mentenanță a terminalelor electronice necesare pentru conectarea la patforma CNAS etc.

(Citiți și: ”Bilanț șocant: Absolut toți șefii CNAS-urilor județele au picat examenul pentru funcție. Gestionează bugete de miliarde de euro”)

Un director de casa de sănătate județeană câștigă însă un venit lunar NET de 17.000 de lei, care este cu aproximativ 50% mai mare decât bugetul unui cabinet de medicina familiei cu peste 2.000 de persoane înscrise și în care lucrează un medic primar.

Doctor Klara Soos Szabo (foto), medic de familie în Miercurea Ciuc, a comparat, pe baza datelor oficiale din decembrie 2017, sumele alocate din FNUASS pentru cheltuielile proprii și a ajuns la concluzia că Asistența Medicină Primară (AMP) a obținut cu doar 2% mai mult decât CNAS și casele județene, la acest capitol.

Aceasta, în condițiile în care, arată aceasta:

  • AMP este obligată să întrețină 11.500 de sedii, CNAS și casele județene, doar 43
  • AMP trebuie să asigure venitul/salariul a cel puțin 23.000 de persoane (aproximativ 11.500 de medici de familie și încă 1.500 de asistente), în timp ce CNAS și casele județene – salariul a doar 3.500 de persoane
  • AMP cititoare de carduri, semnătură digitală, formulare cu regim special, nu trebuie să se
  • pentru a funcționa, sediile AMP au nevoie de materiale sanitare, medicamente și aparatură medicală, pe când CNAS și casele județene nu au nevoie de așa ceva
  • cabinetele din AMP trebuie să aibă contract pentru deșeuri medicale, CNAS și casele județene nu au nevoie
  • medicii și asistentele din AMP au nevoie de cel puțin 23.000 de contracte de malpraxis, în timp ce angajații CNAS și ai caselor județene, nu
  • în AMP trebuie asigurată în mod obligatoriu educația medicală continuă a cel puțin 23.000 de persoane, ceea ce pentru CNAS și casele județene nu există această obligativitate.

“Situația reprezintă o iresponsabilitate (a guvernanților – n. red.) față de asigurați. Este iresponsabil să împarți bugetul astfel încât un segment atât de important al sistemului de sănătate să fie atât de subfinanțat. Niciun sistem de sănătate nu poate rezista fără asistență primară “, a explicat pentru cursdeguvernare.ro Klara Soos Szabo.

(Citiți și: ”Studiu: Medicii și cercetătorii emigrează din cauza corupției și a lipsei de oportunități profesionale”)

Trebuie menționat că activitatea medicilor de familie a însemnat, în 2014 (pentru care există cele mai recente date), 62.173.284 de consultații, adică 71,23% din totalul consultațiilor acordate atunci în România.

Cum sunt plătiți medicii de familie

Din 2010, plata este de tip mixt

  • 50% per capita (în funcție de numărul și vârsta persoanelor înscrise care se pot adresa cabinetului). Plata per capita se calculează prin formule care țin cont de numărul și vârsta pacienților, numărul de puncte alocat, limita maximă de 2200 pacienți/medic, localizarea cabinetului într-o zonă izolată, gradul profesional al medicului, existența unui medic angajat.
  • 50% per serviciu (în funcție de numărul – plafonat – de consultații de diferite tipuri furnizate efectiv de cabinet într-o lună).

Anul trecut, valoarea minim garantată a punctului per capita a crescut de la 4,6 lei la 4,8 lei, iar valoarea minim garantată a punctului per serviciu, de la 2,1 lei la 2,2 lei.

Ce fonduri se acordă medicinei de familie, ce se întâmplă în Europa și recomandările Băncii Mondiale

Anul acesta, bugetul acordat pentru asistența medicală primară a crescut de la o pondere de 5,77% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), anul trecut, la 5,8%.

În termeni absoluți, este o creștere destul de mare, însă Rodica Tănăsescu (foto), președintele Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei (SNMF), explică însă că banii alocați suplimentar de la FNUASS acoperă inflația (scumpirea utilităților) și suma necesară creșterii salariilor brute, după transferul contribuțiilor, pentru ca veniturile nete să fie conservate.

Ea atrage atenția că media de vârstă a acestui personal este de 55 de ani (58 de ani, în rural), iar în condițiile în care salariile medicilor din spitale au crescut și mai cresc, tinerii evită medicina de familie, cee ce va duce la agravarea crizei de personal.

“Un rezident de anul IV va avea aproximativ 5.000 de lei net. Nu se va duce la un post de medic de familie, cu 2.500 de lei. Nu vor mai exista practicieni”, avertizează Rodica Tănăsescu.

Spre comparație, în Europa, medicina primară are alocat un procent de 10 – 14% din totalul fondurilor destinate Sănătății.

În ceea ce privește România, un raport din 2011 al Băncii Mondiale recomanda guvernanților creșterea imediată la 9% a bugetului alocat medicinei, urmând ca prin majorări succesive să se ajungă la o pondere de 12% în FNUASS.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.2.2018

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    6.2.2018, 11:13 am

    Continuă sistemul PCR-PSD: birocrația obține mai mult decât cei care produc direct. Birocrația a ajuns birocratură: dictează și este stimulată și sprijinită de politicieni – un cancer social, acum, când, grație IT-ului, ar putea fi redusă cu procente între 70 și 90%!!!

Lăsați un comentariu


Stiri

Microsoft achită 25 milioane dolari pentru a închide o investigație vizând acte de corupţie în Ungaria

Razvan Diaconu

Compania americană Microsoft a acceptat să achite 25 de milioane de dolari pentru soluţionarea unui litigiu cu Administraţia SUA privind încălcarea reglementărilor anticorupţie în Ungaria.… Mai mult

Stiri

Importurile de gaze în mai 2019, de 353 de ori mai mari decât cele din mai 2018 – date ANRE

Vladimir Ionescu

România a importat în mai 2019 o cantitate de gaze de 1.185.490 MWh, de 353 de ori mai mult faţă de aceeaşi lună a anului… Mai mult

Stiri

Sistemul informatic al CNAS / Mentența bazei de date – contract acordat în regim de urgență

Vladimir Ionescu

Mentenanța Bazei de Date a sistemului informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) va fi atribuit în regim de urgență, luni, după 22… Mai mult

Stiri

Cele mai mari 1.000 de firme din România fac profit tot mai greu. Costurile cresc mai mult decât veniturile

Adrian N Ionescu

Mediul de afaceri din România s-a deteriorat de la an la an, potrivit indicatorilor de profitabilitate ai celor mai mari 1.000 de companii active, spune… Mai mult

Stiri

Iran anunță destructurarea unei rețele CIA: 17 persoane arestate, unele deja condamnate la moarte

Vladimir Ionescu

Autorităţile iraniene au anunţat luni că au arestat 17 persoane, dintre care câteva au fost condamnate la moarte, în cadrul unei operaţiuni de dezmembrare a… Mai mult

Stiri

Cardul de sănătate – a 22-a zi de nefuncționare. Reuniune de urgență la Ministerul Sănătății

Razvan Diaconu

Sistemul cardului național de sănătate nu funcționează pentru a 22-a zi consecutiv, aceasta fiind cea mai gravă avarie de la darea sa în folosință. CNSAS… Mai mult

Stiri

Raport PwC / Industria de media și divertisment din România va atinge 3 miliarde dolari în 2019

Razvan Diaconu

Industria de media și divertisment din România va atinge în 2019 pragul de 3 miliarde de dolari, în creștere cu 7,1% comparativ cu 2018. România… Mai mult