România după 25 de ani (V) / Cheia cheilor, atunci și acum: Productivitatea muncii raportată la salarii

de Marin Pana | 17.12.2014 .

După 25 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, țara nostră apare în statistici cu o creștere economică de parcă ar fi parcurs doar un plan cincinal de pe vremuri. De data aceasta, însă, nu cu o economie centralizată și cu raportări îndoielnice, ci în condiții de economie de piață, membră cu drepturi depline a UE și integrată în ceea ce se numea înainte ”societatea de consum”.

Azi vom trata despre unul din cei mai importanți indicatori care ar trebui să rezolve divergența profundă dintre economia românească și cea a țărilor din Occident: productivitatea muncii, în raport cu salariile și cu puterea lor de cumpărare.

”Atunci”

Potrivit documentelor de partid referitoare la ”Obiectivul fundamental și sarcinile de bază ale dezvoltării economico-sociale în cincinalul 1986 – 1990”, productivitatea muncii în industria socialistă ( calculată pe baza producției-marfă) ar fi trebuit să crească într-un ritm mediu de 10% anual pe parcursul celor cinci ani.

Ceea ce ar fi însemnat un avans de 61% în anul 1990 față de 1986 sau o dublare față de anul 1980.

În mod evident, nu am mai ajuns să vedem rezultatele concrete și evaluarea finală a îndeplinirii acestor obiective, deoarece au intervenit, între timp, Revoluția din decembrie 1989.
Este de presupus, însă, că productivitatea muncii a crescut într-un ritm apropiat de cel prevăzut (nici nu se putea altfel, planul era plan și trebuia respectat cu orice preț iar raportările din industrie erau mult mai greu de umflat decât cele din agricultură).

(Citiți și: ”Drumul spre euro / Productivitatea muncii pe ora lucrată – de șase ori mai mică decât media UE. Eficiența activităților și politicile economice”)

Cu toate acestea, datele publicate de INS în anul 1991, relevau o creștere a puterii de cumpărare a ”oamenilor muncii” practic nulă între 1985 și 1989. Cu scădere până în 1988 spre un nivel minim de 93,2% din cea deja consemnată în anul 1980 și revenirea pe final de cincinal undeva la cinci procente sub reperul începutului de deceniu ( 95,1% în 1985 și 95,2% în 1989).

În termeni nominali, salariul mediu net urcase de la 2.827 de lei în 1985 la 3.063 de lei în 1989, dar creșterea ceva mai mare de opt procente era înghițită de majorările de prețuri, concentrate în domeniul facturilor la energie achitate de populație și al costurilor cu combustibilii și transporturile.

Dar ceea ce deranja cel mai mult era scumpirea alimentelor, deja greu de găsit și distribuite pe cartelă.

În pofida retoricii comuniste, evoluția spre economia de piață începuse, iar productivitatea muncii era subminată de necesitatea de a avea o rată a șomajului teoretic nulă, deoarece oricine avea dreptul la un loc de muncă. Este și una dintre explicațiile principale ale neconcretizării productivității mai ridicate în salarii pe măsură, deoarece numărul de personal era, în continuare, prea ridicat față de producția fizică obținută.

(Citiți și: ”Provocarea pentru economia României: creșterea productivității peste jumătatea mediei din UE. Calea de urmat”)

Or, în aceleași documente de plan se prevedea ca 85% din sporul venitului național să se producă la nivel intensiv, prin creșterea productivității muncii sociale și nu prin dezvoltarea sau deschiderea de noi capacități de producție.

Din cele 85%, o parte de 55% ar fi trebuit atinsă de ”introducerea și generalizarea progresului tehnic, îndeosebi prin aplicarea tehnologiilor noi de fabricație, mecanizarea producției, dotarea cu mașini și instalații de înalt randament” ș.a.m.d. În teorie, 70% din producția industrială trebuia realizată în sisteme mecanizate și automatizate în 1987, iar 90% până în anul 1990.

După aceea, era menționată o celebră prevedere, rămasă doar pe hârtie din motive obiective: ”ponderea produselor industriale care se realizează la nivel mondial ridicat ( ce o fi însemnat asta, nu e clar – n.r.) să ajungă în 1990 la aproape 95%, iar la 2 – 5% la sută din producție să se atingă performanțe superioare acelui nivel.”

Situația din prezent: rezultate apropiate, obținute cu alte politici

Dacă luăm în calcul situația din ultimii cinci ani pentru care avem datele disponibile, constatăm că situația nu s-a schimbat prea mult: nici în privința puterii de cumpărare și nici, mai ales, în privința productivității muncii – factorul cheie care trebuie să asigure convergența reală a României cu statele din Occident.

(Citiți și: ”România atipică: Decalajele dintre economie, PIB și societate. Indicatorii macro prin criză”)

Ba chiar, dacă ne uităm la scăderea de aproximativ cinci procente a puterii de cumpărare a salariilor între 2009 și 2013 se pare că asistăm la repetarea unui scenariu similar în condiții diferite.

Creșterea cumulată a productivității muncii a fost în cei cinci ani analizați de 49,5%, ceea ce corespunde unei valori medii de 8,4% anual, foarte aproape de cea de dinainte de 1989.

Cu precizarea că se face trimitere și acum numai la productivitatea muncii industriale, determinantă pentru întreaga economie. De altfel, coincidență interesantă, pe primul semestru din 2014 creșterea productivității muncii a fost tot de 8,4%.

(Citiți și: ”Creşte productivitatea muncii: de ce nu se vede în salariul real? O istorie din 1990 încoace”)

De reținut pe post de deosebire esențială față de perioada socialistă: ajustarea economică s-a putut face în condițiile economiei de piață funcționale prin reducerea numărului de personal (care începuse să se practice mascat și înainte de 1989 sub diverse forme, prin limitarea angajărilor și neînlocuirea celor ieșiți la pensie).

Deși obținute pe căi diferite, rezultatele seamănă:
Venitul salarial  mediu a crescut în ultmii cinci ani cu 20,7% la o majorare cumulată a prețurilor de 27,3%.
În traducere, asta echivalează cu o diminuare de 4,8% a puterii de cumpărare. Deși, nota bene, cei 1.309 lei salariu mediu din anul 2008 echivalau aproape exact cu cei 1.579 lei din 2013 (355 euro față de 357 euro, la cursul mediu consemnat oficial).

Adică o revenire similară celei din 1989 față de 1985, dar pe fondul unui curs de schimb unic nu multiplu, flotant după cererea și oferta din piața valuată și nu fix, stabilit prin mijloace administrative.

Una peste alta, privind alternativ tablourile cu ultimii cinci ani, ”pictate” cu implicarea câte unui acord cu FMI, se pot trage destule concluzii.

(Va urma)

Publicat la data de 17.12.2014 .

3 comentarii

  1. raul
    18.12.2014, 9:48 am

    De ce nu vorbesti vere si de,,productivitatea ” din comert unde transnationalele isi bat joc de salariati si ei isi trag profituri imense?Exemplu ,cumnata mea vinde peste in Spania de 1000 euro pe zi si-i da patronul 1000 pe luna ,la noi la Carrefour vand saracii de 1000 -2000 euro pe zi si le da 1000 de lei(aprox 220 euro) pe luna!Basca energie mai ieftina ,impozite etc etc!De aia se extind mereu de prosti ce-a gasit pe aici!

  2. Bucur
    18.12.2014, 3:39 pm

    Ce tot vorbiti voi de “limitarea angajarilor”? Atunci era LEGE sa fii angajat si atunci legile se respectau, nu erau someri, homelessi si atatia infractori cati sunt acum. De exemplu SOV a fost un gestionar prins ca a bagat mana in gestiune si bagat la inchisoare. Acum el a fost cat pe aci sa cumpere tot Parlamentul dupa escrocheria FNI si conform cu declaratiile lui Basescu, avea si control asupra SRI.

  3. cetatean
    23.12.2014, 1:53 am

    ,,Productivitatea muncii” este o expresie folosita si in limba de lemn a activistilor politici. Problema este ca de multe ori rezolvarea unei probleme tehnice din proiectare poate fi realizata de un salariat in 5 secunde iar alti salariati nu o miroasa nici dupa 5 ore (ca sa nu spun 5 zile). Daca sefii sunt din categoria ,,5 ore” este foarte simplu de asteptat ca salariatul din categoria ,,5 sec” sa nu aiba productivitate si sa nu colaboreze cu colectivul si trebuie eliminat. Este o poveste adevarata dintr-o institutie privata.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Cercul (sub)dezvoltării / Firmele: Banii băncilor – prea scumpi, se îndatorează la patroni şi devin nebancabile. BNR: Băncile n-au viziune

În ciuda relaxării fiscale din ultima perioadă, cea mai mare problemă a companiilor româneşti este tot fiscalitatea (ridicată şi imprevizibilă) şi nu accesul la...Citeste mai departe »

Marin Pana

Anomaliile din strategia economică – așa cum se văd în execuția la 5 luni

Bugetul general consolidat a încheiat primele cinci luni din anul 2017 cu un deficit de -0,27% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »

Marin Pana

Informatizarea afacerilor: România, dincolo de mitologie

Aproximativ o cincime dintre întreprinderile din UE au angajat specialişti în tehnologia informaţiei în 2016. Din păcate, contrar percepţiei publice că stăm relativ bine...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cam care ar fi costul în bani al circului politic. Cifrele concrete

Media pe primele cinci luni din 2017 a creditelor angajate de stat pe termen lung a fost de 3,85%, în timp ce pe ultimele...Citeste mai departe »

Marin Pana

Aritmetica ignoră criza politică / Deficitul comercial declanșează dezechilibrele: mica, dar riscanta lor listă

Deficitul comercial pe prima treime din 2017 a fost de 3,37 miliarde euro, cu peste 20% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Alternativa iliberală la Uniunea Europeană este modelul “strălucit” Miklós Horthy? Bine că ştim!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Viktor Orbán a făcut recent un mare serviciu în procesul de clarificare a sensurilor ideologice ale disputei pro-UE vs. anti-UE, ajutându-ne să...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce Sorin Grindeanu încă nu a învățat ”programul de guvernare”

Cristian Grosu

Moto: ”Singurul care ştie acel program din scoarţă-n scoarţă sunt eu, dar şi Sevil Shhaideh a început să se uite şi la părţile la...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română
<
cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia
fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id