Economia României crește deja peste potențial pe bază de consum și, în cazul în care acesta este stimulat suplimentar, nu se vor crea locuri de muncă decât în străinătate, a afirmat luni guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
Guvernatorul a prezentat luni, în cadrul prezentării Raportului trimestrial asupra inflației, „adevăratele” probleme cu care se confruntă în prezent economia românească.
„Care este adevărata situație în România? În ceea ce privește deviația PIB, am trecut la exces de cerere de la deficit de cerere. Și se observă unde! Se observă în balanța comercială. Dacă noi stimulăm cererea, inclusiv prin reducere de dobândă, sau prin alte metode de stimulare a cererii, nu vom crea locuri de muncă decât în străinătate. Nu vom stimula economia internă, pentru că ea oricum este suprasaturată”, a spus guvernatorul BNR.
(Citiți și: ”Comerțul exterior: Industria auto – singura pe plus. Importurile au crescut într-un ritm cu 3,5 procente mai mare decât exporturile – deficitul comercial intră în zona de avarie”)
În plus, el a menționat că există o tendință de încordare a pieței muncii, și „numai cei care nu trăiesc în această economie” nu își dau seama de acest lucru. „Câștigurile de productivitate sunt net inferioare dinamicii salariale”, a precizat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a mai afirmat că încrederea în economie se apropie cu certitudine de nivelul din 2008, când s-a confirmat că economia era supraîncălzită.
„Chiar dacă economiștii au mari dificultăți în a previziona viitorul, despre trecut cred că ne putem lămuri: în 2007 — 2008 economia a fost supraîncălzită. Acum încrederea în economie este mai scăzută decât în 2008, dar este clar că ne ducem într-acolo. Avem o expansiune puternică a consumului, care a antrenat și o majorare semnificativă a importurilor. Din nou începem să consumăm din exterior”, a spus Mugur Isărescu.
„Dacă este ceva de stimulat în România, aceea este creșterea productivității, a investițiilor și crearea de locuri de muncă, nu stimularea consumului mai mult decât s-a stimulat”, a precizat șeful BNR.
(Citiți și: ”Termenii unei ecuații periculoase: Comerțul la +18%, Creșterea PIB la + 4%, Productivitatea la -1,7%”)
Potrivit acestuia, țintirea inflației a fost și este o metodă de atingere a stabilității prețurilor.
„Prețul țițeiului contribuie în prezent cel mai mult la inflația din România, alături de reducerea TVA care s-a disipat. Ce ar trebui să facem? Să mergem să ne rugăm să crească prețul la țiței pentru a ne atinge ținta de inflație, sau să vorbim cu Guvernul să majoreze accizele la benzină și motorină? Categoric că nu!”, a subliniat oficialul BNR.
În acest context, guvernatorul BNR consideră, „fără niciun fel de semn de întrebare”, că banca centrală își îndeplinește mandatul de stabilitate a prețurilor, că această perioadă de inflație negativă este tranzitorie și că, de fapt, economia se confruntă cu alte probleme.
(Citiți și: ”Importurile cresc de 3 ori mai repede decât exporturile – deficitul comercial urcă spre 6% din PIB”)
„Considerăm în continuare că în România nu suntem în deflație. Cum să fim în deflație când avem o creștere a vânzărilor cu 20% și o creștere de venituri cu 10%?”, a menționat șeful BNR.
Banca Națională României (BNR) prognozează o inflație de minus 0,4% pentru finalul acestui an, cu un punct procentual sub estimarea anunțată în luna mai a acestui an, de 0,6%, potrivit Raportului trimestrial asupra inflației prezentat, luni, de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Pentru finalul anului viitor, banca centrală estimează o inflație de 2%, de asemenea în scădere față de prognoza cuprinsă în Raportul din luna mai, de 2,7%.
