Comerțul exterior: Industria auto – singura pe plus. Importurile au crescut într-un ritm cu 3,5 procente mai mare decât exporturile – deficitul comercial intră în zona de avarie

Deficitul comercial a urcat la 2.787,5 milioane euro după primele patru luni ale anului, valoare cu 38% mai mare decât în aceeași perioadă din anul precedent ( 836,2 milioane euro a fost deficitul pe aprilie 2016). Gradul de acoperire a importurilor pe baza exporturilor realizate s-a menținut, totuși, peste pragul de 90%, fiind încă ușor peste cel consemnat în 2015.

Ritmul de creștere al importurilor, mult peste cel al exporturilor

În prima treime din 2016, importurile au crescut într-un ritm cu aproape trei procente și jumătate mai mare față de exporturi (7,8% față de 4,4%, la valori exprimate în euro). Fapt notabil, prin inversarea de tendință în raport cu luna precedentă, ritmurile au crescut la +6,9% la export și +9,8% la import în aprilie 2016 față de aceeași lună a anului precedent.

Diferența negativă dintre ritmurile de creștere ale exporturilor și importurilor ne-a trimis spre un deficit lunar situat în jur de 0,5% din PIB, ceea ce ar echivala cu -6% din PIB la nivelul unui an întreg și ar semnifica trecerea în regim de avarie.

Adică o situație mult peste nivelul din anii anteriori și peste pragul teoretic admisibil de 4% din PIB. De reținut, suma care ne iese în minus din schimburile externe va trebui finanțată din intrări externe, sub formă de remiteri de bani ale celor care lucrează în străinătate dar și de investiții, care se cam lasă așteptate.

Schimburile cu țările din UE au fost de 14,1 miliarde de euro la export (76,1% din total exporturi) și 16,7 miliarde euro la import (78,4% din total importuri). Aceste schimburi au generat 93,5% din deficitul comercial, fapt ce indică o problemă de competitivitate a României pe piața unică și o incapacitate de a acoperi cererea internă inflamată de creșterea veniturilor populației.

(Citiți și: ”Testul comerțului cu statele UE non-euro: Nu marile economii ne produc deficitul comercial”)

Pe segmentul schimburilor extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 4,4 miliarde euro (23,9% din total exporturi) și importuri de 4,6 miliarde euro (21,6% din total importuri). Soldul negativ a reprezentat aproximativ 6,5% din deficitul comercial, după ce în ultimii ani, țara noastră reușise să echilibreze schimburile pe această relație și chiar să obțină un mic excedent.

Până și comerțul cu alimente e pe minus

Singurul sector care susține comerțul exterior – cel de mașini și echipamente de transport

În structura pe principalele grupe de produse, singurul sector care apare pe plus și acoperă necesarul rezultat din schimburile externe aproximativ pe zona de alte produse manufacturate și produse agroalimentare este cel al mașinilor și echipamentelor de transport (care vine să diminueze cu 32% din soldul negativ rezultatul de ansamblu).

Soldul schimburilor sectoriale a fost negativ în toate celelalte cazuri și în proces de continuă deteriorare.

La produsele agroalimentare, unde ajunsesem până de curând la un oarecare echilibru și mizam pe avantajele comparative de sol și climă, am revenit cu gradul de acoperire a importurilor din exporturile realizate sub pragul de 80%.

(Citiți și: ”Sub presiunea importurilor de alimente: Zootehnia se zbate să ajungă la 1/3 din producția lui Ceaușescu. Cum stau statele europene”)

Exporturile de produse chimice și conexe acestora s-au situat la ceva mai mult de un sfert din importurile făcute pe acest segment, situație care arată unde se concentrează vulnerabilitatea economiei românești. Dacă se adaugă și soldul negativ din comerțul internațional cu combustibili și lubrifianți, rezultă că deficitul extern din chimie și petrochimie ne dă 95% din rezultatul negativ de ansamblu din schimburile externe.