fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Sistemul medical intră în carantină mai repede decât pacienții: sute de cadre medicale sunt contaminate, echipamentul de protecție e insuficient și vine prea târziu

Sute de cadre medicale au fost contaminate cu Covid-19 si au fost izolate la domiciliu, iar unele spitale au intrat în carantină in corpore –… Mai mult

25.03.2020

Chestiunea

Tabelul cu care a intrat România în criza Covid-19: Topul destinațiilor de export și țările din care facem cele mai multe importuri

România a intrat în criza Covid-19 cu una din cele mai nefericite situații privind balanța comercială și e greu de crezut că politicile economice ar… Mai mult

25.03.2020

La obiect

Analiștii, despre QE à la BNR: Banca Naţională va cumpăra de titluri de stat, cât timp „mai este loc” pentru deprecierea leului

  Banca Naţională a României (BNR) va cumpăra titluri de stat de pe piaţa secundară, aşa cum a promis vineri seara, dar operațiunile vor avea… Mai mult

23.03.2020

La obiect

România, lider european detașat în construcții – domeniu strategic în contextul epidemiei

România s-a plasat în ianuarie 2020 pe poziția de lider european detașat la creșterea sectorului construcțiilor, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o creștere de… Mai mult

23.03.2020

Termenii unei ecuații periculoase: Comerțul la +18%, Creșterea PIB la + 4%, Productivitatea la -1,7%

de Marin Pana 3.8.2016

Grafic financiarÎn primul semestru din 2016, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepția autovehiculelor şi a motocicletelor) a crescut faţă de aceeași perioadă din anul trecut cu 18% în serie brută (16,8%, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate ).

Acest ritm de creștere a consumului e foarte ridicat în raport cu avansul PIB și nu are o corespondență în creșterea productivității muncii.

Sub efectul diminuării de TVA, produsele alimentare, băuturile și tutunul au constituit grupa de mărfuri cu cea mai mare creștere, de 24,1% brut (+23,5% ajustat sezonier), în timp ce produsele nealimentare s-au situat în apropierea mediei (+16,4%, respectiv 15,1%). Cea mai mică creștere a volumului cifrei de afaceri s-a consemnat în comerțul cu amămuntul al carburanților (+11,4%, respectiv 10,5%).

De reținut, însă, ordinea pe cele trei grupe menționate mai sus s-a modificat semnificativ în luna iunie, când carburanții au preluat poziția de lider cu +18,1%, produsele nealimentare s-au păstrat la mijloc cu +16,9% iar produsele alimentare, băuturile și tutunul au coborât pe ultima poziție cu ”doar” 14% ( date brute).

tabel1Dacă privim această prosperitate aparentă prin prisma creșterii economice de 1,5% de la un trimestru la altul și de 4,3% în serie brută a PIB trimestrial față de anul precedent, lucrurile apar cel puțin ciudate. Ar fi minunat dacă nivelul de trai concretizat în ceea ce cumpără oamenii efectiv în plus de la un an la altul să crească de peste patru ori mai repede decât ritmul în care avanseză economia.

Însă nu este nevoie de mari studii economice pentru a sesiza că situația este una conjuncturală și nu se poate susține pe termen lung. Altminteri dacă mai creștem PIB-ul cu vreo 15%, adică prin 2020 dacă ar fi să ne luăm după prognoza oficială, vom ajunge atunci să cumpărăm la fel de multe produse ca și germanii sau francezii.

De fapt, creșterea puterii de cumpărare este exagerată în raport cu rezultele din economia reală. O asemenea creștere a consumului ar fi avut sens dacă în economia națională s-ar fi înregistrat un avans puternic la productivitatea muncii. Din păcate, evoluția din anii anteriori și datele disponibile pentru anul 2016 sunt deamăgitoare, atât prin nivel cât și prin sensul de evoluție (vezi tabelul).

tabel2Culmea este că, din motiv de proceduri statistice, creșterea masivă a consumului (concretizată în valori gen +18% din comerțul cu amănuntul) și creșterile succesive ale salariilor din sectorul bugetar umflă artificial rezultatul PIB. Supapa este reprezentată tot mai clar de deficite. Cel bugetar a pornit înapoi spre zona periculoasă de 3% din PIB iar cel de cont curent se va duce clar peste recomandarea de 4% din PIB.

Partea cea mai îngrijorătoare din această spirală consumistă care se va sfârși inevitabil prin ajustări dureroase (în raport cu așteptările populației) și restabilirea echilibrelor macroeconomice pe un alt palier este că nimeni nu reacționează ( tehnocrat) la aceste semnale de supraîncălzire a economiei, care tocmai trece în ritm susținut de la deficit de cerere la excedent. Adică de la o extremă la alta.

Cu ochii la alegerile din toamnă, unii nu înțeleg iar alții se prefac că nu pricep sau nu contează. Desigur, ar fi o luptă asimetrică, în care zgomotul abordărilor simpliste și populiste ar copleși sobrietatea avertismentelor de punere în acord a întinderii consumului cu plapuma producției. Soluția de asumare a educației financiare și a măsurilor solide pe termen lung se prefigurează dăunătoare pentru cine se încumetă, dar trebuie făcut ceva. România îndreaptă cu precizie matematică oiștea spre gard.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.8.2016

3 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    5.8.2016, 4:34 pm

    Anticipez (şi-mi cer scuze pentru asta) că, cel mai tîrziu în august, avansul consumului (lună/lună, rata anuală) va trece sub 10%. Şi că din octombrie va oscila în jurul valorii de 5%. Astfel estimez (şi iarăşi îmi cer scuze) că pe tot anul va înregistra o creştere de cam/sub 12%. E ca valul care întîlneşte fundul tot mai înalt – baza de referinţă reprezentată de evoluţia consumului în semestrul II al anului trecut – al malului mării.Iar, cum formarea brută de capital nu rupe gura tîrgului şi exportul net îşi adînceşte… creşterea negativă (mă refer la PIB pe partea de utilizare), apreciez că nici măcar prin încălzirea glo..pardon! prin consum, economia nu va creşte anul acesta cu mai mult de 4…centimetri nivelul mării…hîc…părerea mea!..

  2. Rasvan Roceanu
    6.8.2016, 12:24 pm

    Vorbind de productivitatea scazuta, ca ne-economist tot caut raspuns la o intrebare:
    Patonatul roman sustine ce nu poate mari salariile pentru ca salariatul roman nu este suficient de productiv, iar daca maresti salariile mai mult decat cresti productivitatea e reteta sigura de esec.
    Iar economistii nu pot decat sa fie de acord cu asta.
    Dar nu stiu cum sa face ca sudorul roman, sau zidarul roman, sau strungarul roman, care atunci cand lucreaza in Romania nu este mai productiv de 400 su 500 de euro pe luna, cand ajunge sa lucreze in Germania este platit cu 1500, sau 2000 sau 3000 de euro pe luna.
    Devine romanul de trei sau patru ori mai productiv imediat ce trece granita sau patronii germani sunt inconstienti si isi platesc salariatii de trei sau patru ori mai mult decat productivitatea lor?
    Nu cumva productivitatea slaba din Romania nu este vina salariatilor ci vina patronilor?

    • EU - 74 - RON
      7.8.2016, 4:28 am

      ,,Alarma” este prin … omisiune. Acest -1,7% (nu ştiu de unde e preluat, şi ce (ramură a economiei) măsoară; autorul doar a ,,trîntit”-o în titlu fără să dezvolte în cuprinsul articolului) ar fi doar RATA DE EVOLUŢIE (anuală?) a productivităţii muncii. Adică a scăzut cu acest procent din baza de referinţă a…de fapt, profitabilităţii. În paralel (chiar şi aici, pe CdG) pot fi găsite articole (la fel de alarmiste) cu exportul profitului, prin metode mai mult sau mai puţin legale (retrageri de capital, acţiuni offshore, preţuri de transfer, altele). Un studiu aprofundat al PIB calculat prin metoda veniturilor/retribuţiilor (Cenuşăreasă a comunicatelor INS) ar mai tempera ,,gargara”…

      Chiar ar fi foarte interesant care este rata productivităţii pe ramuri şi pe total economie în Ro. (poate chiar este publicată şi eu nu ştiu).

      Repet, nu-mi dau seama de unde e luată ,,cifra”. De exemplu, în industrie evoluţia lunară a productivităţii muncii, în ritm anual, a fost de +1,2% în aprilie şi de -0,6% în mai.

      Judecînd după creşterea salariilor de aprox. 10%) (doar cele din economia reală), o evoluţie de -1,7% a ratei productivităţii muncii e … parfum.

Lăsați un comentariu


Stiri

Impactul Covid-19 asupra fimelor tech din Romania – studiu RBL – Deloitte

Vladimir Ionescu

Influența COVID-19 asupra activității firmelor tech de tip startup și scaleup: 36,7% dintre fondatorii intervievați au văzut deja evoluții negative și schimbări în business, iar… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis a retras decorația acordată Spitalului Județean Suceava

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat miercuri că președintele Klaus Iohannis a semnat un decret de retragere a decorației conferite în 2019 Spitalului Județean de Urgență „Sfântul… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: România ar putea intra în recesiune/ Măsurile luate până acum echivalează cu 3% din PIB

Vladimir Ionescu

Economia s-ar putea contracta în acest an, a admis, miercuri, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, într-un interviu acordat Hotnews.ro. Măsurile adoptate până acum de Guvern… Mai mult

Europa

Comisia Europeană propune generalizarea modelului german al programului redus de lucru

Razvan Diaconu

Comisia Europeană propune generalizarea modelului german al privind programului redus de muncă, pentru a-i ajuta pe oameni să-și păstreze slujbele pe perioada pandemiei, anunță Reuters,… Mai mult

Europa

Eforturile Chinei de a poza în salvatorul lumii, subminate de rata de eroare a testelor Covid-19 exportate în Europa

Iulian Soare

Problema credibilității testelor pentru coronavirus vândute de companiile chineze în Europa afectează eforturile Beijingului de a poza ca lider mondial în lupta cu Covid-19 și… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Șomaj tehnic: De azi, angajatorii pot cere banii de indemnizații pentru martie. Procedura e operațională

AVOCATNET

Indemnizațiile de șomaj tehnic pentru jumătate din luna martie 2020 vor fi plătite de angajatorii afectați de epidemia de coronavirus cu banii ce pot fi… Mai mult

pagina-conferinte

VIDEO CONFERINȚA Live: Soluții pentru mutarea activității companiilor în online, martie 2020

Redacţia

București, 26 martie 2020 2019 Organizator: CursDeGuvernare.ro.  Speakeri: Elisabeta Moraru (AmCham; Google), Răzvan Enache (Google), Florin Filote (eMAG), Ștefan Apăteanu (Edu Apps), Bogdan Botezatu (Bitdefender).… Mai mult