Interviu Marius Radu, UniCredit Ţiriac / Fondurile europene 2014 – 2020 : Mediul privat va beneficia de doar 10% din banii europeni pentru proiecte, cel mai mic procent din regiune

de Anne-Marie Blajan | 14.10.2014 .

Performanţa slabă a beneficiarilor publici, cărora le-au fost alocate 70% dintre banii europeni repartizaţi României în perioada 2007-2013,  este una dintre cauzele ratei scăzute de absorbţie, crede Marius Radu (foto) coordonator fonduri UE la UniCredit Tiriac Bank, într-un interviu pentru cursdeguvernare.ro.

Anul 2015 este foarte important pentru implementarea marilor proiecte publice, dar şi pentru proiectele beneficiarilor privaţi, iar specialistul UniCredit estimează că cererile de rambursare s-ar putea ridica la peste 5 miliarde de euro.

Marius Radu atrage atenţia asupra modului în care autorităţile române au gândit distribuirea fondurilor europene din perioada următoare – 2014-2020: procentul acordat proiectelor mediului privat s-a înjumătăţit, suma fiind în jur de 3 miliarde de euro, în timp ce doar programul de competitivitate al Ungariei, destinat companiilor, are un buget de 7 miliarde de euro. E, de fapt, cel mai mic procent din această regiune a Europei, acordat mediului privat.

(Notă: sublinierile din interviu apațin redacției)
***

cursdeguvernare: Suntem pe ultimul loc la absorbţie la nivel european, ce piedici au fost de nu am reuşit să atragem mai mulţi bani europeni? A fost momentul 2013, când practic au venit cei mai mulţi bani europeni, iar apoi lucrurile au stagnat.

Marius Radu: Sunt motive obiective şi motive care ţin de România. Dintre cele obiective aş spune că România şi Bulgaria nu au avut o exprienţă din trecut pe care le-au avut celelalte ţări care au aderat la UE în 2004, cu acest gen de fonduri.

Dintre motive care ţin de România aş sublinia întârzierea demarării proiectelor majore ale beneficiarilor publici. În ceea ce priveşte pivaţii, aş spune că au fost dificultăţi de asigurare a fluxului financiar, timpul mare de aşteptare de la momentul depunerii proiectului până la aprobarea lui, la care se adaugă birocraţia din diferite stadii, de aprobare, selecţie sau implementare.

Luîndu-le pe rând, când România a aderat la UE, în 2007, a intrat în plin exerciţiu bugetar, cu ceva experienţă pe SAPARD, PHARE şi ISPA, dar fără acei ani pe care i-au avut în avans cele 10 state care au intrat în UE în 2004şi care sunt termenul nostru de comparaţie.

În 2007, am avut al doilea document strategic aprobat de Comisiei, teoretic  am fost în etalonul fruntaş de aprobare a documentelor strategice, dar după aceea implementarea a trenat.

Şi intrăm acum în zona care ţine strict de România. Din toate fondurile alocate României în perioada 2007-2013, peste 70%, dacă nu mai mult, au fost alocate beneficiarilor publici. Este suficient să amintim de proiectele mari de infrastructură, de mediu, investiţiile care fac parte din Programele Operaţionale de Transport şi Mediu.

Aici licitaţiile au fost lansate târziu şi, odată lansate, au fost multe probleme legate de câştigătorul licitaţiei şi contestaţii.

Ca stat, noi am demarat târziu aceste proiecte: în 2009 – 2010. Iar proiectele de această anvergură durează câţiva ani. În condiţiile în care procedurile au demarat târziu, construcţiile au început undeva în 2010-2011, chiar 2012 pentru anumite intvestiţii.

Aşa că anul 2014, şi mai ales 2015, sunt anii în care se finalizează investiţiile majore şi când se termină perioada în care putem atrage bani.

Deci contează foarte mult când încep investiţiile şi ponderea acestor proiecte publice.

Pentru că dacă luăm exemplul unui proiect cu finanţare de la Comisia Europeană de 100 de milioane de euro, care nu este un proiect foarte mare, rata de absorbţie creşte semnificativ cu un singur proiect. Asta înseamnă cam 100 de proiecte mai mari de pe POS CCE (Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice) şi 500 de proiecte făcute de IMM-uri pentru investiţiile mai mici. Vă daţi seama ce impact are un astfel de proiect major.

La noi programele care au anvergura cea mai mare, cu investiţiile cele mai mari au rata de absorbţie cea mai mică: transportul şi mediu. Şi acest lucru se simte.

Cauzele, când vorbim despre beneficiarii privaţi, ar fi, cum am spus, lipsa cofinanţării şi a fluxului financiar.

Proiectele depuse la început au fost fără o validare financiară, iar în 2009-2010 finanţarea a fost mult mai greoaie. Apoi ea s-a îmbunătăţit, pentru că proiectele au fost mai de calitate şi mai realiste, iar din 2011 şi-au găsit mai uşor finanţare.

Fluxul financiar este important, pentru că – până la rambursarea de la autorităţi – ai nevoie de un credit punte sau o sursă financiară pentru a efectua plăţi în cadrul proiectului.

Părţii financiare i se adaugă timpul foarte ridicat de aşteptare: la unele proiecte s-a răspuns la un an de la momentul depunerii ,  la un an şi jumătate sau chiar doi ani, cum a fost cazul proiectolor privind energia regenerabilă.

Apoi a fost suspendarea programelor, care a dus la întârzieri foarte mari în decontare. Şi nu în ultimul rând,  o încetinire a proceselor în anumite departamente a autorităţilor şi o lipsă de experienţă a beneficiarilor.

cursdeguvernare.ro: Vorbeaţi despre dificultăţi de finanţare, despre întârzieri la rambursare, în ce măsură au văzut beneficiarii în bănci o alternativă? 

Marius Radu: Au fost mai multe etape. La începutul perioadei bugetare, beneficiarii treceau pe la bancă doar ca să îşi deschidă un cont, pentru că era obligatoriu. Îşi depuneau proiectele, nu exista o validare financiară din partea unei bănci, iar când primea rezultatul, destul de târziu, începea graba de a obţine o finanţare.

Şi atunci nu o puteau face, mulţi dintre ei, pentru că proiectele nu erau viabile financiar. Au fost şi situaţii în care beneficiarii aveau proiecte pe care băncile voiau să le finanţeze, dar nu puteau aduce în garanţie activul din proiect.

În 2010 a fost emisă hotărârea de guvern prin care a fost posibilă ipotecarea activelor, iar cei care aveau proiecte viabile, au avut astfel şi soluţii de garantare. A fost un moment foarte important.

Din 2011, scrisoarea de confort a fost obligatorie şi companiile au venit la banca de la început. A fost un document în plus, dar acest document arată că o bancă este dispusă să finaneţeze proiectul, a fost o validare a proiectului.

cursdeguvernare.ro: Spuneaţi  că 2014 şi 2015 sunt ani importanţi pentru proiectele mari. Anticipaţi o explozie a ratei de absorbţie, odată cu finalizarea investiţiilor la aceste proiecte?

Marius Radu: 2013 a fost un an în care s-a absorbit mai mult decât în toţi ceilalţi anteriori la un loc. La începutul acestui an noi am făcut o estimare în care arătam că speram să depăşim 55% rată de absorbţie la sfârşitul anului. Momentan ne apropiem de 40%, vorbim despre instrumente structurale, fără agricultură şi pescuit.

Acum încercăm să facem o corecţie în estimarea noastră, care este undeva la 50%. Daranul nu este încă încheiat. Din aprilie nu s-au depus multe cereri de rambursare la Comisie, dar intern au fost mai multe împrumuturi făcute la Trezorerie pentru plăţile către beneficiari. Ceea ce ne surprinde este că absorbţia internă este mult mai mare.

Probabil se va trimite în perioada următoare o cerere de reambursare mare, prin luna noiembrie. Am văzut o astfel de declaraţie şi ne-am gândit că se merge pe ideea de a trimite un singur pachet, spre sfârşitul anului.

Însă este foarte important pentru România să trimită declaraţii de cheltuieli, pentru că vor fi dezangajări. Anul acesta nu mai scăpăm de ele.

cursdeguvernare.ro: La cât le evaluaţi?

Marius Radu: Nu aş putea spune că este o evaluare foarte exactă, pentru că nu avem acces la toate informaţiile, dar putem estima că ar fi vorba chiar de un miliard de euro.

Raportat la cele 20 de miliarde pe care îi avem nu este atât de mult, pentru că nu este ca şi cum ne-am propune 100% absorbţie la sfârşitul perioadei. Declaraţiile recente vorbesc despre o ţintă de 80%. Încă mai sper că am putea ajunge la acest procent.

O absorbţie între 70 şi 80% ar fi realiste şi în  concordanţă cu ceea ce am estimat cu ceva timp în urmă. 70% ar fi aproape 14 miliarde care ar intra în economia românească în toată această perioadă.

Tot ce depăşeşte 12-13 miliarde de euro din cele aproape 20 alocate reflectare a unei situaţii bune. De la14-15 miliarde în sus este foarte bine.  Rate de absorbţie de 100% nu sunt ceva comun în UE. Rate foarte bune sunt peste 90%, rate bune sunt peste 80%.

Totul depinde de noi la acest moment acum ajungem la acest procent.

cursdeguvernare.ro: La ultima rectificare bugetară au fost reduse 2,45 de miliarde de lei din bugetul de cofinanţare, după o altă reducere, la prima rectificare de 847 de milioane. Credeţi că asta reflectă o neputinţă în atragerea fondurilor europene, o proiecte mult prea optimistă sau chiar o premediatare a unui buffer, nişte bani puşi deoparte, care să fie folosiţi ulterior în alte scopuri?

Marius Radu: Dacă România nu va fi capabilă să absoarbă atâtea fonduri cât şi-a propus la începutul anului, este bine ca acei bani să fie folosiţi altundeva, unde e nevoie. România nu pierde ceva, e vorba despre realocarea unor resurse.

În momentul în care estimezi la începutul anului că vei implementa proiecte de o valoare foarte mare şi în septembrie ajungi la concluzia că nu pot fi implementate până la sfârşitul anului, dar poţi să o faci în 2015, atunci ajustarea este firească.

Ea însă ar trebui să vină la pachet cu un angajament ferm că în 2015 vor fi alocaţi în buget toţi banii de care avem nevoie pentru atingerea unei rate de absorbţie foarte mari.

Se poate înţelege că, din diverse motive, anul acesta nu performăm cum ne-am dorit.

Dar 2015 este esenţial. Şi atunci rectificarea poate fi înţeleasă, dar trebuie să vină la pachet cu angajamentul ferm că în 2015 sunt alocaţi toţi banii de care are România nevoie pentru cofinanţări şi statul trebuie să identifice sursele din care va face plăţile la anul, plus cofinanţarea, ca să nu avem probleme ulterior.

Mă aştept să fie un boom de proiecte implementate, foarte mulţi beneficiari vor cere finanţări în 2015, nu ştiu dacă suntem conştienţi la nivel naţional că vorbim de cel puţin 5 miliarde de euro.

Mai mult, dacă se implementează proiecte în România şi nu reuşim să le decontăm, ele rămân de plătit din bugetul statului român. Însă nu este ca şi cum s-ar pierde, valoarea lor în economie rămâne, dar vine cu o contribuţie naţională mai ridicată.

Ceea ce trebuie să evităm este ca statul român să plătească mai mult decât ar fi nevoie. Pentru că statul va fi obligat să plătească beneficiarii care vor performa, indiferent dacă el va reuşi să îşi recupereze banii de la Comisia Europeană.

cursdeguvernare.ro: Cum apreciaţi noua arhitectură de management a fondurilor europene pentru perioada 2014-2020? Credeţi că această concentrare va fi mai benefică absorbţiei?

Marius Radu: Avem doar 3 autorităţi de management. Tind să cred că din punct de vedere a definiţiilor, interpretărilor, răspunsurilor la cereri de clarificări va fi o legsilaţie şi documentaţie armonizate.

Faptul că avem o entitate care coordonează fondurile europene este un lucru bun. Dacă avem această armonizare, dacă vom avea cereri de finanţare care să fie mai simple, lucrurile se vor simplifica pentru toată lumea, de la beneficiari şi bănci, la firmele de consultanţă şi autorităţi.

Când ai un model standard indiferent de program, când definiţiile sunt la fel, este mai simplu pentru toată lumea

La noi a fost o problemă când s-au aplicat corecţiile. Există o bază legislativă nu foarte bine detaliată. În unele situaţii s-au aplicat corecţiile maxime de teamă să nu se interpreteze că nu s-a făcut controlul detaliat.

Dacă am avea o entitate centralizată cu experienţă pe corecţii, şi tind să cred că va exista aşa ceva, e clar că, indiferent de program, mecanismul, procesul şi evaluarea lui vor fi aceleaşi.

O astfel de entitate ar putea să publice un îndrumar de bune practici sau un ghid cum să eviţi corecţiile financiare, ce să nu faci.

Este bine să avem o instituţie centrală de coordonare, dar scopul nu este să ajungă din nou toate documentele la Bucureşti. Scopul este să fie un prim filtru la nivel de organisme teritoriale.

Procentul alocărilor pentru proiectele din mediul orivat s-a înjumătățit, în timp ce în Ungaria această sumă e dublă față de România

cursdeguvernare.ro: Vorbeaţi despre o pondere mare alocată în cadrul bugetar anterior sectorului public. Aţi remarcat o schimbare pentru perioada 2014-2020?

Marius Radu: O schimbare în rău. Toate proiectele sunt importante pentru România, este clar. Dar importat este de stabilit care sunt priorităţile noastre la acest moment.

Dacă în perioada anterioară am avut fonduri alocate pentru mediul privat în jur de 20% din totalul fondurilor alocate, acum ele au fost reduse la 10%, adică în jur de 3 miliarde de euro ce pot fi accesate direct de beneficiari privaţi.

Pe mine mă înspăimântă procentul acesta foarte diminuat, în condiţiile în care vecinii noştri din Ungaria au un program de competitivitate de peste 7 miliarde de euro. Deci un singur program de-al lor dedicat sectorului privat este de 7 miliarde.

cursdeguvernare.ro: Iar filosofia Comisiei Europene este de a pune accentul pe IMM-uri.

Marius Radu: Da, se pune accentul pe IMM-uri, dar paradoxul este că fondurile alocate la noi  sunt mai mici. Nu îl înţelegem şi am încercat în nenumărate rânduri să atragem atenţia.

cursdeguvernare: Ce răspuns aţi primit?

Marius Radu: E clar că România nu are încă infrastructura Ungariei. Suntem de acord, dar în acelaşi timp lucrurile trebuie să meargă în paralel: şi dacă nu dezvoţi mediul de afaceri tot ai o problemă. Chiar dacă nu se poate să avem un singur program de 7 miliarde de euro pentru mediul privat, cum are Ungaria, totuşi 3 miliarde pe toate programele este foarte puţin.

IMM-urile din Ungaria vor avea foarte multe posibilităţi de finanţare, vor lua mult mai multe fonduri europene, vor ptuea veni cu costuri mult mai mici pe piaţă, pentru că îşi vor permite o altă strategie.

Dacă în România nu vom avea aceeaşi posibilitate, atunci va fi mai greu, mai ales în concurenţa la nivelul graniţelor.

În acest context, noi tot subliniem faptul că această alocare este foarte mică: facem comparaţie cu ce se întâmplă în regiune şi putem spune că acest 10% este cel mai mic procent din regiune alocat mediului privat. În valoare absolută poate însemna mai mult decât fondurile alocate în alte ţări.

cursdeguvernare.ro: Iar alocarea nu este totul, sunt şi priorităţile importante, domeniile avute în vedere de autorităţi.

Marius Radu: Da, este important să vedem spre ce zone merg aceşti bani. Alocarea merge către zona de cercetare, de investiţii ale companiilor şi dezvoltare rurală. Inclusiv start-up-urile sunt incluse în aceste finanţări.

Este important că nu este suficient să fie bani alocaţi, ci şi mecanisme prin care aceşti bani să poată fi folosiţi pentru absorbţie. Şi aici mă refer la instrumente financiarecare să asigure garanţii acolo unde companiile nu au suficiente garanţii să obţină un credit. Sau pentru ONG-uri, care nu au avut niciun fel de formă de garantare până în 2013.

Dar din moment ce avem un program de capital uman de peste 4 miliarde de euro, destinat preponderent ONG-urilor, este vital să existe un instrument de garantare care să le permită accessarea de credite atunci când proiectul este viabil, pentru a avea şi cu ce să garanteze.  În privinţa companiilor, fondurile de garantare şi instrumentul JEREMIE au ajutat foarte mult.

cursdeguvernare.ro: Spuneaţi, într-un interviu anterior, că în această perioadă ar trebui să fie trimise toate programele operaţionale spre analiza Comisiei. Însă nu sunt. Credeţi că faptul că nemişcăm mai încet, comparativ cu alte state, va duce la întârzieri care vor afecta absorbţia şi în perioada bugetară următoare?

Marius Radu: Eu nu aş fi îngrijorat. Am spus că ar fi bine să fie trimise, dar mai degrabă aş prefera ca lunile acestea să fie folosite pentru a avea programe de calitate şi să avem ulterior o implementare sănătoasă.

Nu ne apasă încă nimic pe acest cadru bugetar. În schimb, m-aş concentra asupra perioadei de final 2007-2013, iar noile programe le-aş pune în dezbatere publică sănătoasă, le-aş pune bine la punct.

Cheltuielile făcute de la 1 ianuarie 2014 sunt eligibile, iar dacă există o investiţie făcută deja, ea poate fi inclusă spre decontare pe fonduri europene. Prin urmare, pentru perioada următoare există soluţii.

cursdeguvernare. ro: Recent, ministrul Fondurilor Europene a spus că va reintroduce principiul „primul venit, primul servit” la depunerea de proiecte, pentru a accelera absorbţia. Cum vedeţi aplicarea acestui principiu?

Marius Radu: Nu este un principiu rău când eşti sub presiunea timpului, dar l-aş aplica mai degrabă în anii finali ai ciclului bugetar. Şi l-aş aplica de la început ca proiect pilot, pe o anumită axă dintr-un program, sau pe un program.

Astfel nu mai aştepţi până sunt depuse toate proiectele. Nu mai pierzi timp să fie depuse proiectele până la termenul limită, ca apoi să vină toate odată către analiză şi evaluare, ceea ce presupune un efort mare şi întârzieri. Dacă ele vin treptat, este mai uşor.

Este un pricipiu bun, atâta vreme cât punctajul minim este unul ridicat care să asigure o calitate a proiectelor. Şi am câştiga foarte mult timp. Cine e interesat poate depune proiectul foarte repede. Poate fi o perioadă mai lungă de sesiune continuă.

Publicat la data de 14.10.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Cristian Grosu

Interviu Dacian Cioloș / Nu se așteaptă nimeni ca România să ajungă Germania peste noapte. Dar se așteaptă să țină un azimut. Dacă facem lucrurile bine pentru România o să contăm și pentru nucleul dur

Săptămânile de dinaintea summitului de la Roma, alături de cele 5 scenarii schițate de J.C.Juncker înaintea începerii discuțiilor au pus și România pe jar....Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Interviu Mihnea Motoc / Germania participă la forța multinațională cu ofițeri de stat major * Axa cu Londra și Washington după Brexit * Din 2017 – sistemul rezerviștilor voluntari

Un domeniu în care nu se simt – slavă Domnului – politicile electorale. În interviul acordat pentru cursdeguvernare.ro, ministrul Apărării, Mihnea Motoc,  vorbește de...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Interviu Cristian Diaconescu / Dilemele României, de la axa București-Londra-Washington, la armata unică europeană

În interiorul unei Europe în care, în ciuda apelurilor la coeziune lansate de președintele Comisiei Europene Jean Claude Junker, statele membre UE par să...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Summitul NATO din perspectiva Poloniei / Adam Kowalczyk, expert în securitate: Rusia a simulat un atac nuclear asupra Varșoviei, aliații noștri să nu uite asta * E nevoie de un Schengen militar * De armonizarea României, Bulgariei și Turciei depinde poziționarea la Marea Neagră * Necesarul de trupe ar fi de 7-13 brigăzi * Am înțeles îngrijorările pe flancul sudic, acum ne așteptăm să fim și noi înțeleși

Lucrările summit-ului NATO de la Varșovia încep în mai puțin de 2 zile. Un summit de la care întreaga Europă, dar mai ales statele...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Interviu Armand Goșu / La Chișinău se dă o luptă pe viață și pe moarte * Pro-rusul Dodon are cele mai mari șanse să ajungă președinte * În Moldova ar trebui reconstruit totul de la zero cu oameni noi * Intervenția în forță împotriva demonstranților a fost suspendată la intervenția ambasadelor străine

Privită dinspre România, Republica Moldova pare că face pași timizi spre normalitate. În fapt, este o concluzie superficială, bazată pe puținătatea informațiilor din media...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Mai aproape de Statele Unite şi Germania. România s-a profilat corect. Păcat că acasă…

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Aflată ȋn campanie electorală, cu şanse reale de a obţine al patrulea mandat de cancelar, Angela Merkel se arată rezervată pe tema...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce Sorin Grindeanu încă nu a învățat ”programul de guvernare”

Cristian Grosu

Moto: ”Singurul care ştie acel program din scoarţă-n scoarţă sunt eu, dar şi Sevil Shhaideh a început să se uite şi la părţile la...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română
<
cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia
fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id