Analiză

O măsură de exact trei lei. Cu proiecţia bugetară pe trei ani cum rămâne ?

În pachetul de măsuri fiscale pentru anul 2018, Executivul a anunţat intenţia de majorare cu 70% a deducerilor pentru salariile cele mai mici. În cazul… Mai mult

29.10.2017

Chestiunea

Ce forță de muncă pregătește România: Printre cele mai mici ponderi ale tinerilor înalt calificați, și cele mai mari de tineri slab calificați

Între 2005 și 2015, sistemul de educație românesc a produs una dintre cele mai restrânse forțe de lucru înalt calificate și unul dintre cele mai… Mai mult

29.10.2017

Chestiunea

Guvernul României, pe curs de coliziune cu Comisia Europeană din cauza politicilor fiscale

O misiune de evaluare a politicilor fiscale românești sosită la București luna trecută a constatat că Guvernul nu dorește să țină cont de recomandările pe… Mai mult

26.10.2017

Chestiunea

Competitivitatea României 2017: Contribuția mediului de afaceri la scăderea cu 6 poziții în Top

World Economic Forum a publicat un nou Raport al Competitivității Globale, în care România este clasată pe locul 68 între cele 138 de state care… Mai mult

25.10.2017

Analiză: Leopardul din spatele Split TVA. Cifrele care arată că guvernul ascunde adevăratele probleme ale TVA

de Victor Bratu , Mariana Bechir, Cristian Grosu 15.10.2017

Premierul Tudose a anunțat joi că split TVA se va aplica doar pentru companiile cu probleme:

decizie justă: nu plata defalcată ar fi rezolvat problema (FOARTE MARE) a TVA în România.

cursdeguvernare.ro vă prezintă în cele ce urmează o analiză exhaustivă a acesti drastice probleme bugetare – plecând de la 2 cifre. Două cunoscute și una în premieră.

Iar apoi vom vedea și unde este – în mod cuantificabil – TVA-ul României pe care guvernul nu se duce să-l recupereze.

Mai întâi cifrele: în anul de referință 2015, Statul a încasat TVA mai mult decât s-a declarat

1-, MFP consideră, oficial, că Gap-ul de TVA e de circa 3 miliarde de euro. Comisia Europeană consideră că, la nivelul anului 2015, Gap-ul de TVA al României era de 7,6 miliarde de euro.
Diferența vine din faptul că guvernul român ignoră o bună parte din definiția pe care Comisia o dă acestui gap.

2-,Guvernul pune Gap-ul pe seama întârzierilor la plata TVA a companiilor care și-l declară totuși, și speră ca măsura plății defalcate să-i aducă la bugetul viitor circa 2 miliarde.

Cifra pare lipsită de acoperire. asta pentru că :

3-, Cifră în premieră: în anul 2015 (an pentru care Comisia Europeană calcula un Gap la TVA de 7,6 miliarde de euro), companiile românești au declarat TVA de 73,8 miliarde, iar statul a încasat la nivelul aceluiași an 74,6 miliarde.

Datele provin de la ANAF – cum se vedeîn răspunsul pe care instituția l-a dat la cererea cursdeguvernare.ro.

Întrebarea:

Ce încearcă, totuși, să ascundă guvernul, în spatele măsurii de splitare a TVA.

Iată răspunsul, sau răspunsurile:

 Unde dispare de fapt TVA-ul

În analiza Comisiei Europene privind Gap-ul de TVA, cu anul de referință 2015, sunt :

  • 1- Frauda și evaziunea fiscală
  • 2- Insolvența companiilor
  • 3- Falimentul companiilor
  • 4- Proasta administrare fiscală
  • 5- Optimizările fiscale

La analiza Comisiei, trebuie adăugate însă, și specificătățile unei economii rudimentare precum cea a României, specificități pe care le vom prezenta mai jos.

Până la ele, să observăm, însă, că în niciunul din punctele monitorizate de Comisia Europeană nu se regăsește frauda la TVA prin neplata de către cei care l-au declarat.

Acest punct a intrat ca măsură în Ministerul Finanțelor printr-o sursă de politici de care vom aminti mai jos.

Până atunci, situația TVA-ului pe care guvernul ținea nepărat să-l spliteze :

Unde nu bat cifrele încasărilor de TVA declarat:

Justificarea oficială a Ministerului de Finanțe pentru introducerea split TVA:

În Nota de fundamentare a proiectului de Ordonanță, oficialii ministerului scriu clar- ”În ceea ce privește gradul de conformare la plată, TVA plătită la termen față de TVA declarată în deconturile de TVA depuse de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA a reprezentat: 81,05% în anul 2015, respectiv din 73.818,59 milioane lei, s-au încasat 59,832,72 milioane lei”.

În documentarea seriei de materiale decicate plății defalcate a TVA, cursdeguvernare.ro a solicitat ANAF o serie de date. Printre acestea, valoarea TVA declarată la nivelul anului 2015 și valoarea TVA colectată la nivelul anului 2015.

Răspunsul oficial transmis de Serviciu de comunicare al instituției este:

”Valoarea TVA declarată la nivelul anului 2015 a fost de 73,81 mld.lei şi valoarea TVA colectată la nivelul anului 2015 a fost de 74,66 mld.lei”.

În esență, cifra comunicată de ANAF nu doar că nu corespunde cu cea anunțată de Ministerul de Finanțe, ci anulează practic una dintre justificările oficiale în baza căreia s-a legiferat plata diferențiată a taxei pe valoare adăugată.

Unde NU se uită guvernul după TVA : niște cifre grăitoare

Închizând această paranteză, care conține totuși o problemă care merită clarificată oficial, înapoi la chestiune.

  • 1- Evaziunea și fraudele economice, potrivit Raportului Moneyval 2014 al Comisiei Europene, reprezentau 29,6% din PIB, adică alte aproximativ 20 miliarde euro.
  • 2- Economia nebservată este oficial recunoscută, din date INS, la 22,1% din PIB. În cifre, asta înseamnă aproape 17 miliarde euro
  • 3- Insolvențele și falimentele, din datele ANAF, au produs în 2015 (anul-reper pentru raportul VAT GAP publicat de Comisia Europeană în septembrie 2017) arierate la buget de peste 12 miliarde euro

La lista de mai sus ar trebui adăugat prejudiciul produs Bugetului de stat și un al 4-lua punct :

  • 4- ”proasta administrare fiscală”, indicator al Comisiei Europene (”maladministration”, în original) pe care Ministerul de Finanțe îl traduce oficial ca fiind pierderea de venituri din TVA ca urmare ”a unor calcule eronate”.

(Citiți și: Split TVA / Ce nu vrea să vadă guvernul la frauda cu TVA și de ce are o definitie diferită a gap-ului față de Comisia Europeană)

O cifră a acestui tip de pierderi este imposibil de avansat. Știm însă, pentru că a comunicat Banca Mondială, nu vre-un oficial român, că, de exemplu, programul de reformă al ANAF, inclusiv componenta de informatrizare, este ieșit total din grafic. Iar asta are o semnificație: cineva NU are niciun interes ca ANAF să devină o instituție digitalizată ca la carte, adică transparentă.

Economia neobservată și oul lui Vosganian. Sau invers

Economia neobservată a produs, oficial, o pierdere de 17 miliarde euro în 2015 – o arată datele INS.

Depinde, însă, și cine calculează aceste date:

  • INS arată economia neobservată la 22,1% din PIB în 2015
  • Cercetarea Schnider plasează acest tip de economie, pentru același an, la 28,1% din PIB

(Citiți și: Economia neobservată din România. Și rolul instituțiilor în combaterea acesteia)

Potrivit manualului  OECD  (ediția  2002)  privind  măsurarea  economiei  neobservate, aceasta se definește prin:

  • producția subterană: activități productive și legale dar care sunt ascunse deliberat autorităților pentru a evita respectarea reglementarilor
  • producția ilegală (interzisa prin lege)
  • producția sectorului  informal – activități în cadrul sectorului gospodăriilor sau în alte unități care sunt neînregistrate
  • producția gospodăriilor  pentru  consum final  propriu

Regăsim aici celebrul ”ou” al lui Varujan Vosganian, deputat ALDE, care în plină dezbatere legată de utilitatea split TVA trăgea semnalul de alarmă în chestiunea autoconsumului.

Ca principiu, corect, autoconsumul văduvește bugetul de venituri.

Paguba aceasta este, însă, mult mai mică, de exemplu, decât paguba pe care o suportă statul din cauză că tot ce se vinde în piețe nu este fiscalizat.

Privim doar la ce se întâmplă în București, fie în piețe din cartierele ”de lux”, Dorobanți sau Domenii, fie în piețe ”populare”, Obor sau Rahova- numai producători nu sunt cei de la tarabele unde se vând fructe sau legume.

Concluzia evidentă:

Prin nefiscalizarea vânzărilor din piețe, structura politică decidentă profită prin reprezentanții săi, adică șeful pieței, rețeaua de influență care l-a impus, poate chiar și primarul care l-a numit.

De menționat, ca cifră admisă oficial, că producția nefiscalizată pentru autoconsum se ridică în România la circa 5-6% din PIB.

Despre insolvență, faliment și despre pasivitate

Bugetul de stat pierde semnificativ, nu doar TVA, din insolvențe și din falimente. Cifrele oficiale comunicate de ANAF: ”În anul 2015, la nivelul ANAF au fost identificați 11.805 contribuabili în procedura de insolvență , care înregistrau arierate de 20.64 mld lei. De asemenea, erau 34.178 contribuabili în faliment cu arierate de 33,60 mld. lei.”

Numărul companiilor în insolvență și în faliment e mare în România față de cifre din state vecine, sigur, păstrând proporțiile economieiei și a dimensiunii mediului de afaceri. Iar asta spune ceva despre calitatea acestui mediu de afaceri.

Important este însă altceva: pierderile provocate de insolvență sau faliment sunt inegale- câțiva ”favorizați” sunt lăsați să zburde în economie ani în șir, fără niciun control, fără măsuri preventive, fără îndrumare. Până când 2-3-7 situații de insolvență sau faliment contează cât 25.000 de IMM-uri aflate în situație similară.

Exemple de notorietate:

Oltchim.

A intrat în procedura de insolvență în ianuarie 2013. Are un program de reorganizare aprobat definitiv de instanță în septembrie 2015. Numai datoriile către creditorii publici ajung la aproape 519 milioane de euro

Ce înseamnă planul de reorganizare: Ștergere unei datorii de 2,3 miliarde de lei (aproximativ 550 milioane euro)

  • 250 milioane de euro au fost creanţe şterse din contul AAAS şi al altor creditori publici
  • restul de 300 milioane de euro sunt creanţe ale investitorilor privaţi (50 milioane de euro s-au șters din datorii – BCR, de exemplu, a fost de acord să i se şteargă aproximativ 30% din creanţa garantată)

Anul trecut, Comisia Europeană a deschis investigație aprofundată pentru a verifica dacă anularea datoriilor de către statul român și continuarea aprovizionării Oltchim de către întreprinderi de stat, în pofida deteriorării situației financiare a acesteia, au respectat normele UE privind ajutoarele de stat.

Complexul Energetic Hunedoara

A intrat și ieșit de mai multe ori din insolvență, pe parcursul ultimului an. În momentul de față, pe rolul instanțelor există noi cereri de insolvență, din partea unor creditori.

În aprilie 2015, Comisia Europeană a aprobat un ajutor de salvare temporar, în valoare de 38 milioane de euro (167 milioane de lei), necesar societății pentru a-şi desfăşura în continuare activităţile de exploatare a centralelor sale electrice în următoarele şase luni. Datoriile la finalul anului, conform datelor de pe Ministerul Finanțelor, arătau o cifră de peste 1,2 miliarde lei.

Cu toate acestea, datoriile au crescut și, la începutul anului 2016, conducerea CEH a cerut intrarea în insolvență, deoarece nu putea restitui datorii de 1,7 miliarde de lei, din care 556 de milioane de lei erau doar la ANAF.

A primit anul acesta un ajutor de stat de aproape 200 de milioane de lei, pentru închiderea minelor Lonea şi Lupeni. Ajutorul a fost autorizat de către Comisia Europeană.

Teamnet și Asesoft

Cei mai mari jucători autohtoni din domeniul  IT&C – Teamnet International și Asesoft International – au intrat în insolvență, dar nu pot fi lichidate. DNA a intervenit în proces și a reușit obținerea acestei interdicții, pentru a putea recupera la finalul dosarelor penale ale lui Sebastian Ghiță eventualul prejudiciu acceptat de instanțe.

Ambele au fost înființate de fugarul Sebastian Ghiță și au intrat în insolvență  în momentul în care problemele în justiție ale fostului deputat s-au acutizat (Asesoft, la sfârșitul anului 2015, iar Teamnet și-a cerut singură insolvența  în martie 2017).

Suma totală invocată de creditori în cazul Teamnet a fost de 328,42 milioane lei, dar tabelul creditorilor aprobat de judecătorul sindic conține doar 284 milioane lei.

Din acest total:

  • 3,7 milioane lei sunt datorii către ANAF
  • 16,3 milioane lei – datorii către Ministerul Dezvoltării Regionale
  • 0,92 milioane lei – datorii către Comisia Europeană – prin agenţia executivă de cercetare
  • 0,97 milioane lei – către Comisia Europeană

Potrivit datelor deținute de Ministerul Finanțelor, Asesoft International avea datorii de peste 110 milioane de lei și creanțe de 60,9 milioane lei.

Portul Constanța, marile angrouri: abisul în care niciun guvern nu are interesul să privească

Din nou- split TVA s-a legiferat pentru că statul spune că prea mulți nu plătesc această taxă. Trebuie repetat: e vorba de firme cu afaceri la vedere, care declară taxele.

Pentru aceste situații există legi, există proceduri ca statul să recupereze pierderile.

Ce facem însă cu cei care nu declară? Aflăm, periodic, nu cât de des ne-ar plăcea, să recunoaștem, vești de la Antifrauda ANAF: mărfuri sau bani confiscate de la diverse rețele de evaziune (asta dacă nu se întâmplă ca în 2015, când Fiscul a anunțat în avans, probabil din cauza entuziasmului departamentului de comunicare, controalele de la ”Dragonul Roșu”).

Marea evaziune e la 2 pași- în toate angrourile din jurul Capitalei, în Portul Constanța, la vămi, iar exemplele pot continua.

În loc de exemple, cifre:

Conform estimărilor Comisiei Europene, în România proporția economiei subterane în anul 2013 a reprezentat 28,4% din PIB, ajungând la 40 de miliarde de euro generate prin fraude economice și evaziune fiscală.

În 2014, evaziunea și fraudele economice calculate de INACO, pe baza datelor Consiliului fiscal și Comisiei Europene, reprezentau 29,6% din PIB.

Datele și viziunea asupra presiunii fiscale

Datele prezentate în analiza sunt cifre oficiale – din surse românești sau europene, din case de analiză sau din rapoarte oficiale schimbate între autoritățile românești cu instituții oficiale externe.

Aceste date au fost și sunt cunoscute și de către cei care au propus, făcut planul tehnic și susținut măsura split TVA.
Potrivit informațiilor cursdeguvernare.ro, e vorba de un grup creat în jurul nucleului susținut în Consiliul de Administrație al BNR de către actuala coaliție politică ale cărei măsuri economice s-au aflat în tot acest an în dezbatere violentă față de efectele asupra economiei reale.

E vorba de economiști care cunosc aceste date, au acces la detalii și nuanțe la care nu întotdeauna jurnaliștii au acces, dar și a căror viziune economică față de economia pritivată ar fi avut șansa să se îmbunătățească în timpul mandatelor din guvernul României:

Dl. Florin Georgescu – fost ministru de Finanțe, actual prim-viceguvernator și un determinat consultant al coaliției PSD_ALDE în ce privește raportul dintre stat și economia privată;

Dl. Gheorghe Gherghina – fost secretar de stat și responsabil peste 20 de ani cu elaborarea tehnică efectivă a bugetelor României în tot acest timp. Sistemul de bugetare folosit de toate guvernele în care a servit dl. Gherghina, în care economia reală se subordonează sub absolut toate aspectele exigențelor etatiste, a fost abandonat odată cu implementarea Perestroika și politicii de Glasnost chiar și de către fosta URSS.

Dl. Liviu Voinea – fost ministru pentru Buget.

*

cursdeguvernare.ro va reveni asupra acestor chestiuni: toleranța față de evaziune a guvernelor de până acum, dar mai ales în anul 2017, va pune presiune pe bugetul anului 2018. E greu de anticipat cu ce fiscalitate sau proceduri de colectare va fi compensat Gap-ul real de TVA.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.10.2017

12 comentarii

  1. Aurel Novac
    16.10.2017, 1:47 am

    Dacă am înțeles eu bine….o băbuță care vinde pe stradă 2-3 ouă și o mînă de pătrunjel face Marea Evaziune. Pe cînd companiile șmechere care se dau lovite în aripă ( insolvență ) de ani și ani de zile ( vezi chiar și jurnale….televiziuni )…sunt scutite și nimeni din guvern nu se urcă pe pereți. De ce ?….pentru că latră pentru ei televiziunile,primesc paraîndărăt cei de la ANAF etc.etc. Și de vre-o cîteva luni ne aburiți cu DEFALCAREA …. doriți să declarăm godacu din curte.. ouăle din coteț…laptele de la vaca amărîtă ce dă o lingură de lapte copchiilor ….
    Bă animalelor nehalite care va-ți tras lefuri și pensiii mai mari decît în occident…nu vă este rușine ?. Nu vă stă în gît averile adunatebde pe schinarea amărîtului ? . PSD-PNL-ALDE-PMP-RO100 -USL și alte caricaturi de pertide vor plăti într-o zi pentru toate astea. Noi…cei care am slugărit pe afară și am înțeles cum merg lucrurile…vă spunem respicat : NU O SĂ VĂ MAI BUCURAȚI MULT DE AVERILE ADUNATE ILICIT.

    • Klopo_Tare
      16.10.2017, 9:24 am

      Interesantă tactica dumneavoastră – băgați niște formațiuni politice abia înființate și care nu au avut timp să intre în oala cu tocană bugetară (RO100, cred că ați vrut să spuneți USR în loc de USL, cum ați scris), deci aceste formațiuni politice abia înființate, cu oameni care nu au avut nici timp, nici posibilități de a beneficia de tocana bugetară și ciolanul marii șpăgi, la un loc cu barosanii – PSD-PNL. Mă întreb, oare de ce? Din neștiință, sau ca tactică deliberată, tipic comunistă, gen toți am fost mânjiți, toți sunt o apă și un pământ, deci nu are nici un rost să ne zbatem pentru a face diferența. Așa să fie?

      • un trecator
        17.10.2017, 9:42 am

        Interesant subiect. Majoritatea celor de genul USR au trait 15 ani (+ sau -) din bani de la stat prin fundatii create din exterior si brusc (dupa 15 de ani) se aduna ca la comanda si fac un partid cu structura perfecta nascuta din spuma berii echipat sa conduca Romania. Nedumerirea dumneata provine din cecitate sau iti acoperi existenta? E ignoranta sau tactica securista?

        • Klopo_Tare
          20.10.2017, 1:28 pm

          Așa este, ei încă de pe vremea lui Tudor făceau planurile astea bine detaliate de dvs (mi-a păcut aia cu trăitul 15 ani din bani de la stat, se știe că statul dă bani cu nemiluita la fundații, mai ales la alea care nu aparțin lui ILiescu, Dragnea, Năstase…) Fundații create din exterior? De extratereștri? Este clar, ați dezvăluit toate planurile bubulilor și agenturili străini care vrea să nu ne fie nouă bini….

  2. Aurel Novac
    16.10.2017, 1:51 am

    Aoleu !..se așteaptă…moderarea…adică cenzura ! . Și vă mai dați mari democrați. Nu suportați nici o opoziție ,nici o critică .

  3. maria
    16.10.2017, 2:36 pm

    eu o chestie nu inteleg. Cum puteti spune ca jurnalistii nu au acces si ce nuante extra ….pai o simpla intrebare si va raspundeau sute de mici intreprinzatori careau luat teapa de la firmele in insolventa au fost adevarate suveici in toata tara si de notorietate publica …dar toate astea au functionat cu sprijin transpartinic la nivel local si central

    • costea
      17.10.2017, 9:43 am

      e o chestie care se numeste macroeconomie
      intr-adevar, o insolventa sau un faliment pot baga o firma mica in dificultati majore
      poate o solutie ar fi sa se majoreze capitalul social … pentru sau combinat cu un prag de TVA ( ca cei care sunt o.k. sa nu mai ia tzepe ) .. solutii exista . din pacate – daca ‘vad’ io treaba bine .. nu se vrea sau nu ‘se poate

  4. "moromete"
    16.10.2017, 2:47 pm

    tovarasul Vosganian a avut curioziatea sa calculeze cat tva este platit de exempu din vanzarile hypermarcheturiolor si aici ma refer la tot lantul de aprovizionare

  5. un trecator
    17.10.2017, 9:35 am

    Dintr-o parte din textul de mai sus se pot trage niste concluzii:
    – Baba care vinde oua produse de gaina proprie care face evaziune fiscala trebuie sa predea gaina la ANAF impreuna cu tot septelul si pe viitor sa cumpere si pentru consumul propriu oua din Austria de la supermarket care oricum nu da un ban la stat.
    – Se vor organiza echipe mixte de economisti, agronomi si campioni de MMA care vor identifica si quantifica toate posibilele plante comestibile pe care sa le extraga si sa le distruga la fata locului.
    – Poporul trebuie sa inteleaga o data pentru totdeauna ca mai bine moare de cancer decat sa nu plateasca impozite.

    Toate bazaconiile care le scrieti voi in articol mai sus sunt perfect adevarate, logice si aplicabile intr-o economie industrializata, bazata pe circulatia banului, in care 2-3 la suta din populatie lucreaza in agricultura. Intr-o asemenea economie baba ar avea suficienta pensie ca sa o doara in trisca de gaina evazionista si ar creste canguri pentru box.
    Decat ati demoniza baba intreprinzatoare mai bine ati crea 5 milioane de locuri noi de munca pentru romani anume in industrie si restul se rezolva de la sine. (Nu va plangeti ca nu ati avea specialisti ca scolile tot voi le-ati distrus. Nu va plangeti ca specialistii nu va vin pentru ca nivelul salariilor tot voi il stabiliti mic.) Daca ai industrie poti avea si agricultura performanta, sigur vei avea si servicii. Daca nu ai industrie traiesti la mila neamtului care are industrie dar nu are mila.

    • costea
      17.10.2017, 9:56 am

      de unde ati tras Dvs. concluzia asta ?!
      daca v-ati gandi mai bine .. poate-ati ajunge la concluzia ca daca tot e ‘foame’ de bani ( pentru a sustine masurile bugetare luate deja ) .. intr-adevar e un ‘loc fiscal’ de unde se pot ‘extrage’ ceva bani. care, dupa capul meu, n-ar face decat sa echilibreze un Buget ‘intins la rupere ‘ .. n-o sa se rupa pentru ca inca mai exista capacitate de indatorare – si aici e cu ‘frana’ = incep sa se intrebe bancile daca nu cumva vrea guvernul prea multi bani … in termenii dvs. ati spune ca ‘profita’ .. dar cat sa ne mai indatoram fara vreo abordare constienta privind salturile sau discrepantele sau .. mai pe romaneste : cand rupi un echilibru ( intern – in ceea ce priveste imprumuturile de pe la banci ) ar trebui sa fi fost pregatit pentru ( adica sa aiba Guvernul deja banii ‘in buzunar = buget ) … altfel … ce sa vezi .. creste Robor

  6. mariusmioc
    17.10.2017, 10:29 am

    Observația lui Vosganian, preluată și de dv., că „autoconsumul văduvește bugetul de venituri”, ne doare.
    Ca cetățeni patrioți am propus noi metode de a evita văduvirea bugetului de venituri. Impozitarea sexului este una dintre ele
    https://mariusmioc.wordpress.com/2017/10/06/o-propunere-pentru-domnul-varujan-vosganian-impozitarea-sexului-echitate-fiscala-akbar/
    În cadrul grupului facebook „Echitate fiscală akbar!” ne străduim să găsim soluții pentru realizarea principalului scop al vieții omenești: plata impozitelor către stat.

    • Daniel Ardelean
      17.10.2017, 12:40 pm

      Pai asta e o concluzie logica! Normal ca daca nu exista o tranzactie care sa fie impozitata (in cadrul autoconsumului) nu merg nici bani la buget! Problema la Vosganian nu e ca a amintit aceasta idee (probabil a si formulat-o putin prost), ci ca partidele si guvernele din care a facut parte au tocat miliarde de euro pe nimicuri!

Lăsați un comentariu


Stiri

Acordul de preluare a Bancpost de către Banca Transilvania a fost semnat

Adrian N Ionescu

Banca Transilvania și Grupul Euronbank au semnat, vineri, acordul prin care cea dintâi va achiziționa acțiunile deținute de grupul grec la Bancpost S.A., ERB Retail… Mai mult

Stiri

TAXEDU – portalul european de educație fiscală a fost realizat de consorțiul condus de Siveco

Vladimir Ionescu

Portalul de informare al tinerilor europeni menit să îmbunătățească nivelul de educație în ceea ce privește sistemul taxelor și impozitelor se bucură de apreciere la… Mai mult

Stiri

Liviu Dragnea contestă sechestrul pe avere. Argumentul său – nicio instituție nu revendică recuperarea vreunui prejudiciu

Vladimir Ionescu

Liviu Dragnea contestă la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) sechestrul pus pe întreaga sa avere, în ancheta Tel Drum. Argumentul forte al liderului… Mai mult

Stiri

Ioan Neculaie, condamnat la 2 ani de închisoare cu executare, prins în timp ce încerca să fugă din țară

Vladimir Ionescu

Omul de afaceri Ioan Neculaie, condamnat joi la doi ani de închisoare cu executare, a fost prins în timp ce încerca să fugă din țară… Mai mult

Stiri

Premierul Tudose acuză BNR că nu a intervenit pentru a opri deprecierea leului. Reacţia BNR

Razvan Diaconu

Premierul Mihai Tudose a susţinut, joi seară, că Banca Naţională poartă o parte din vină pentru deprecierea leului în raport cu euro, afirmând că BNR… Mai mult

Stiri

Ultim omagiu adus Stelei Popescu de către Catena

Vladimir Ionescu

Catena își exprimă regretul că una dintre cele mai importante actrițe pe care România a avut-o, draga noastră prietenă, Stela Popescu, a încetat din viață,… Mai mult

Stiri

UE analizează includerea Turciei pe lista neagră a paradisurilor fiscale

Vladimir Ionescu

Uniunea Europeană )UE) ar putea decide luna viitoare includerea Turciei pe lista neagră a paradisurilor fiscale, fapt care ar încorda şi mai mult tensiunile dintre… Mai mult