La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Cronicile

Economia neobservată din România. Și rolul instituțiilor în combaterea acesteia

de Victor Bratu 10.12.2015

economie 2013Potrivit statisticilor Eurostat, FMI, ale companiilor specializate în cercetări de piață și ale Institutului Național de Statistică, România înregistrează unul dintre cele mai proaste rezultate din Europa în domeniul combaterii așa numitei ”economie neobservată” – ceea ce de obicei numim ”economia neagră”.

Principalul ”braț armat” al statului în acestă luptă ar trebui să fie Agenția Națională pentru Administrare Fiscală.

În cele ce urmează, câteva statistici legate de economia subterană înregistrată în România  care demonstrează că Fiscul are suficient ”câmp tactic” de desfășurare. Dacă vrea, sau dacă poate să facă asta – în condițiile în care e mai ușor să controleze firmele care-și desfășoară activitatea la vedere.

Ce este economia neobservată și cum afectează aceasta România

O definiție: Potrivit manualului  OECD  (ediția  2002)  privind  măsurarea  economiei  neobservate aceasta se definește prin:

  • producția subterană: activități productive și legale dar care sunt ascunse deliberat autorităților pentru a evita plata taxelor sau respectarea reglementarilor
  • producția ilegală (interzisa prin lege)
  • producția sectorului  informal – activități în cadrul sectorului gospodăriilor sau în alte unități care sunt neînregistrate
  • producția gospodăriilor  pentru  consum final  propriu

De interes pentru Fisc ar trebui să fie, în principal, primele două puncte.

Potrivit celor mai recente date furnizate de INS sau de Schneider, date 2015, ponderea economiei neobservate din România ca procent din PIB depășește cu mult media UE.

1Din cercetarea Schneider, reiese că România ocupă penultimul loc în lista statelor CCE în ceea ce privește economia neobservată (28,1% din PIB), fiind depășită doar de Bulgaria (31% din PIB).

Spania este statul care se apropie cel mai mult de nivelul mediu (18,3% din PIB), 15 state europene având procente mai mici decât media, restul de 16 fiind peste această medie.

2

Cauzele unei economii subterane atât de intinse

Mergând la cauzele economiei ascunse, potrivit OECD și Băncii Mondiale, aceasta este favorizată de:

Povara taxelor și impozitelor.

Povara fiscală pe muncă (în special cea a contribuțiilor la asigurările sociale) este un factor determinant pentru mărimea economiei ascunse

Reglementarea/ suprareglementarea

Calitatea instituțiilor.

La acest punct, potrivit FMI și Comisiei Europene, sunt de menționat:

  • Aplicarea corectă și eficientă a Codului fiscal și a altor reglementări joacă un rol crucial în dimensiunea economiei ascunse
  • Birocrația și corupția sunt asociate cu o economie ascunsă mai mare
  • Domnia legii, siguranța dreptului de proprietate și aplicarea strictă a contractelor stimulează activitățile formale

3Nivelul și calitatea serviciilor publice.

Un cerc vicios la acest punct: economie ascunsa mare – venituri bugetare mici – calitate si cantitate scazuta a serviciilor publice – taxe mai mari pentru cei care platesc – economie ascunsa mai mare

4Un alt factor important de influență îl constituie eficiența modului de cheltuire a banului public.

5Contractul social/psihologic în plata taxelor.

Conformarea voluntară la plata taxelor este determinată de un contract psihologic/social cu drepturi și obligații între cetățean/plătitor de taxe și impozite și stat/autoritate fiscală.

Conformarea este mai mare dacă calitatea serviciilor primite de cetățeni este mai bună și tratamentul primit din partea administrației fiscale este unul corect, de parteneriat și nu unul de subordonare.

Un exemplu de conformare voluntară, în materia plăților TVA, este oferit de Raportul Comisiei Europene, care situaează România pe ultimul loc din UE la acest capitol (vezi graficul de mai jos).

6Alte două grafice care arată cum au evoluat, în timp, încasările din TVA ca procent din PIB.

7Cine și ce ar trebui să facă

În afara acțiunii legislative parlamentare și guvernamentale, principala instituție chemată să lupte împotriva economiei neobservate este Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Pe lângă preocuparea predilectă de control al afacerilor la vedere, ANAF a derulat și acțiuni împotriva unor afaceri cu potențial de evaziune fiscală – ultimele anunțate presei fiind operațiunile ”Cristal” sau ”Revelion 2016”. Cum ambele au fost anunțate însă în prealabil, în presă, sunt semne de întrebare legate de eficiența acestor acțiuni.

Despre eficiența Fiscului e vorba și în programul de restructurare al ANAF, derulat în prezent cu sprijinul financiar al Băncii Mondiale.

Datele Băncii Modiale, preluate din ultima revizie a programului, disponibile pe site-ul instituției la adresa http://www.worldbank.org/projects/P130202/romania-tax-modernization-project?lang=en, arată fără dubiu stadiul implementării acestui proiect.

Mai jos, două grafice, fără niciun comentariu.

abDe menționat: Guvernul României nu este la prima tentativă de reformare a Fiscului. Un proiect similar a fost încercat și în 2006. Potrivit site-ului Băncii Mondiale, proiectul din 2006 este arhivat la secțiunea ”Dropped” (abandonat- n.red.).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.12.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Industria vânzării de cetățenii – 25 de miliarde de dolari anual, la nivel global

Iulian Soare

Dubla cetățenie era aproape inexistentă în urmă cu 50 de ani, însă acum nu numai că ea este foarte răspândită, dar aproape jumătate din statele… Mai mult

Stiri

FMI a revizuit estimarea de creştere economică a României, până la 4%. Bugetul e făcut pentru o creștere de 5,5%

Vladimir Ionescu

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, însă în paralel prognozează o majorare a… Mai mult

Europa

Raportul MCV ar putea fi prezentat săptămâna viitoare – problema SIIJ, nerezolvată

Vladimir Ionescu

Noul raport MCV (Mecanismul de Cooperare si de Verificare) va fi probabil prezentat la începutul săptămânii viitoare, a anunțat ministrul Justiției, Ana Birchall, în ședința… Mai mult

Stiri

ICCJ se adreseză Curții de Justiție a UE înainte de a decide dacă dosarul lui Darius Vîlcov va fi rejudecat. Miza este mai mare

Vladimir Ionescu

Instanța supremă intenționează să trimită patru întrebări Curții de Justiție a UE (CJUE), înainte de a stabili dacă procesul lui Darius Vîlcov, finalizat în prima… Mai mult

Europa

UE fixează un termen limită Londrei, pentru ca acordul să poată fi prezentat la summitul Consiliului European

Iulian Soare

Michel Barnier, negociatorul- șef al UE pentru Brexit, i-a fixat premierului Boris Johnson un termen limită pentru a accepta soluția europeană referitoare la frontieră, scrie… Mai mult

Europa

Dobânzile negative reduc profitabilitatea băncilor din Europa și capacitatea de consolidare prin fuziuni – Luis de Guindos, BCE

Adrian N Ionescu

Profitabilitatea redusă din cauza dobânzilor negative şi capitalizarea bursieră scăzută vor face foarte dificilă consolidarea băncilor din Zona Euro, altfel inevitabilă. „În final, profitabilitatea redusă… Mai mult

Stiri

Raport al Casei de Sănătate: 68 de ani de concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă

Vladimir Ionescu

Angajații români au însumat anul trecut 37.337.125 de zile de concediu medical, inclusiv pentru sarcină și lăuzie, zile ce au costat 46.714.220 de lei. Zilele… Mai mult