La obiect

Prețul carburanților în România: Ponderea taxelor, mult sub media europeană. Marjele benzinăriilor au crescut cu peste 4% în ultimii patru ani

Ponderea taxelor în prețul final al carburanților din România este cu peste zece procente mai redusă decât media europeană în cazul benzinei, respectiv cinci procente… Mai mult

05.12.2019

Evenimentul

NATO – concluziile unui summit sensibil: Cele 3 premiere din declarația oficială și întorcerea ”în cazarmă” a Turciei

Zarva, îndoielile și contondențele dintre aliați au fost atât de mari înaintea summitului NATO de la Londra, încât evenimentul a avut de pus ordine până… Mai mult

04.12.2019

Analiză

Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

04.12.2019

La obiect

Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

Split TVA: Ce nu vrea să vadă guvernul la frauda cu TVA și de ce are o definitie diferită a gap-ului față de Comisia Europeană

de Razvan Diaconu 9.10.2017

Când vine vorba de ”gap TVA”, Guvernul României și Comisia Europeană au viziuni diferite asupra elementelor care contribuie la acest indicator. Ba chiar și definiții diferite.

Diferența dintre abordarea guvernului și cea a Comisiei configurează, însă două variante, ambele decontate la mediul de afaceri, căruia i se impune splitarea TVA:

fie plata defalcată a TVA de ctre cmpaniile care lucrează la vedere sunt un nou pretext al guvernului să nu privească spre zonele cu adevărat nocive pentru buget;

Fie e o diversiune a guvernului, pentru a conserva zonele de evaziune din care se finanțează, de obicei, partidele politice.

Iată despre ce diferențe de abordare și definiție e vorba :

1-. Guvernul României admite, oficial, că Gap-ul de TVA în 2015 mai exact”diferența între TVA declarat și TVA încasat”este de aproximativ 14 miliarde de lei (aproximativ 3 miliarde euro).

2-. Comisia Europeană, în cel mai recent raport al său, publicat în luna septembrie, trece în dreptul României un Gap de TVA de 7,6 miliarde euro.

De unde vine diferenta?

De la elementele luate în calcul. În vreme ce guvernul se uită după TA la companiile care-l declară, Comisia se uită la (mult) mai multe elemente: adică la cele care lasă bugetul României fără TVA.

București și Bruxelles cunosc definiții diferite ale GAP TVA

1-. Definiția Guvernului României:

Pe 30 august 2017, Guvernul Tudose emite 3 ordonanțe de guvern care modifică Codul fiscal, modificarea cu cel mai mare impact pentru mediul de afaceri fiind reprezentată de decizia plății defalcate a TVA.

În expunerea de motive a ordonanței, guvernul afirmă că măsura este o reacție la faptul că România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește gap-ul de TVA.

În același document oficial, guvernul oferă și oferă și definiția sa a termenului:

”GAP-ul de TVA este definit ca diferența dintre valoarea TVA colectată și TVA totală care ar fi trebuit colectată, și este exprimat atât în raport absolut, cât și în termeni relativi. TVA totală care ar trebui colectată este obligația fiscală teoretică în conformitate cu legislația fiscală.

2-.Definiția Comisiei Europene: sunt luate în calcul 5 elemente, majoritatea ignorate de către guvern :

Comisia Europeană, în cel mai recent raport VAT Gap, are însă o cu totul altă definiție a termenului.

La Bruxelles, răspunsul la întrebarea: ”Ce produce Gap-ul de TVA?” are următorul răspuns:

  • 1- Frauda și evaziunea fiscală
  • 2- Insolvența companiilor
  • 3- Falimentul companiilor
  • 4- Proasta administrare
  • 5- Optimizările fiscale

Câte din cele 5 ”surse de gap” ignoră guvernul, înainte de-a se repezi asupra firmelor care lucrează la vedere și care-și evidențiază TVA-ul ?

Ce se ascunde în spatele Split TVA

Comunicarea oficială a guvernului insistă pe ideea că că decizia plății defalcate a TVA va spori conformarea fiscală.

Problema este că însăși definiția dată de guvern GAP-ului de TVA demonstrează că Fiscul nu este îndeajuns preocupat de misiunea sa de bază– prevenire, îndrumare și control.

Asta pentru că în cazul de discutăm de contribuabili care au declarat impozite, dar nu le-au mai plătit. Motivele neplății pot fi diferite.

Este însă de neînțeles cum Finanțele spun că nu au mai încasat 3 miliarde euro din TVA în 2015, în condițiile în care majoritatea companiilor din România primesc, la nici 2 săptămâni după data de 25 ale lunii, somații de plată și decizia popririi conturilor.

Poate că această regulă nu se aplică pentru toată lumea, poate că sunt firme asupra cărora ANAF nu s-a aplecat cu anii, permițându-le să funcționeze nestingherit fără să plătească impozite.

Poate că necontrolate sunt companii de stat, poate că sunt companii ”strategice”, poate că vina o poartă insuficienta dezvoltare a infrastructurii tehnice a Fiscului.

Cu siguranță însă nu este vina celor care declară impozite și le plătesc la timp, corect, sau cu întârziere, dar cu penalizări și cu dobândă.

Despre adevăratele cauze ale gap-ului (ale gap-ului real, nu al celui construit la București cu ignorarea marilor surse de prejudiciu bugetar) , cursdeguvernare.ro revine într-un  număr viitor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.10.2017

3 comentarii

  1. alex 3
    9.10.2017, 11:36 pm

    Povestea asta cu split TVA imi aduce aminte de un banc cu un politist care cauta o moneda scapata pe jos. Vine un cetatean sa il ajute – unde ati scapat moneda? Vis-a-vis! Pai si de ce o cautam aici? Pe partea cealalta nu e lumina!

    Asa si astia, nu cauta TVA pierdut unde s-a pierdut, ci pe unde e lumina – il cauta la cei care se conformeaza si raporteaza, sa ii mai stoarca putin…

    Cel pierdut nu e chiar asa pierdut, majoritatea ajunge unde trebuie… in buzunarele mafiotilor.

    A propos de frauda cu TVA, o mare parte ar disparea daca s-ar pune conditia obligatorie ca sa se efectueze mai intai plata facturii inainte de a se cere rambursarea TVA.

    De ex. tipul ala Baaklini de la UCM Resita care zicea ca exporta 4 motoare de 500 milioane dolari in Africa si cerea TVA inapoi, trebuia sa arate ca africanii i-au platit cele 500 de milioane.

    Dintr-o data devine treaba mai grea pentru fraudaci si se autolimiteaza smecheriile. Africanii aia in niciun caz nu ii virau astuia in cont 500 de milioane in speranta ca apuca sa fure 125 de la statul roman si sa faca si ei un profit. Probabil nu ii dadeau nici 100 de dolari. Noroc ca l-au arestat bulgarii cu 20 milioane la el ca nu il mai vedea nimeni.

  2. Klopo_Tare
    10.10.2017, 11:29 am

    Clasica dilemă când faci referire la bugetofagii kleptocrați care conduc România (în special cei din PCR-PSD): sunt proști sau sunt hoți? Sau, dacă este și una, și alta, sunt mai mult hoți decât proști sau vițăvercea? La această quadrilemă nu există decât un singur răspuns: Așa este!

  3. andrei
    12.10.2017, 11:58 pm

    TVA ESTE O RESURSA PE CARE GUVERNUL VREA SA O MAXIMIZEZE.
    DIN VARII MOTIVE NU O POATE COLECTA DIN ZONELE GRI SI NEAGRA A ECONOMIEI.
    DAR O PARTE DIN TVA TREBUIE RAMBURSATA (EXPORT ETC.)
    TVA DE RAMBURSAT ESTE O RESURSA ATRASA DE CARE STATUL CREDE CA PROFITA DACA NU O RAMBURSEAZA LA TERMEN BA MAI TRIMITE SI CONTROALE CARE GASESC MOTIVE REALE SI/SAU INVENTATE (CALCULE ERONATE, AMENZI ETC.) EVIDENT CA FORTUIT AGENTUL ECONOMIC CREDITEAZA STATUL (LA DOBANDA ZERO).
    IN GOANA DISPERATA DUPA RESURSE (CUVENITE SAU ATRASE) PRIN SPLIT TVA STATUL TRANSFORMA TOATA MASA TVA RESURSA ATRASA PE CARE SA O RESTITUIE CAND O AVEA CAND O PUTEA FARA SA REALIZEZE SAU, MAI GRAV, STIIND CA SABOTEAZA TOTI AGENTII ECONOMICI DECI ECONOMIA NATIONALA SI COMPROMITE ASTFEL ORICE SANSA DE CAPITALIZARE A AGENTILOR ECONOMICI ROMANI SI DE DEZVOLTARE A CLASEI DE MIJLOC.
    DECIZIA SPLIT TVA ESTE INTAI POLITICA – ROMANIA ECONOMICA SA STEA CU MANA INTINSA CA SA I SE RESTITUIE CEEACE I SE CUVINE
    DE DREPT CU PRETUL DECAPITALIZARII SAU FALIMENTULUI AGENTULUI ECONOMIC.

    DAR VORBA AIA: DEGEABA AI DREPTATE, DACA NU AI DREPTUL.

Lăsați un comentariu


Stiri

Salariul minim brut crește cu 150 de lei de la 1 ianuarie 2020

Vladimir Ionescu

Guvernul adoptă în ședința de vineri creșterea salariului minim brut, de la suma de 2080 de lei, la 2230 de lei, începând cu data de… Mai mult

Stiri

Activele participanților la fondurile de pensii private au crescut cu 24% în 9 luni din 2019

Adrian N Ionescu

Valoarea activelor totale aflate în administrare de sistemul de pensii private a ajuns la 61,53 miliarde de lei (12,95 miliarde de euro), la 30 septembrie… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică OUG 114: Dispar taxa pe activele bancare și cerințele de capital impuse pensiilor private

Vladimir Ionescu

Modificarea OUG 114 / 2018 cât și OUG 19 / 2019 va include şi eliminarea de anul viitor a taxei pe activele bancare, potrivit unei… Mai mult

Stiri

CNSC blochează afacerea tramvaielor turcești pentru București

Vladimir Ionescu

Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor a anulat decizia de atribuire prin care compania turcească Durmazlar urma să furnizeze Primăriri Municipiului București 100 de tramvaie, conform… Mai mult

Stiri

Lucrări PNDL la decontare / Guvernul refuză plăți de 150 milioane lei și alocările cerute de Gabriela Firea

Vladimir Ionescu

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA) a decis respingerea de la plată a unor facturi 146 de milioane de lei pentru obiective de investiţii… Mai mult

Stiri

Cele 6 obiective ale Strategiei fiscal-bugetare pe 2020 – 2022

Adrian N Ionescu

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a anunțat obiectivele strategiei fiscal bugetare pentru perioada 2020-2022, printre care se numără crearea unor politici fiscale predictibile, stimularea creșterii… Mai mult

Stiri

Doar 700 de deținuți au urmat cursuri de calificare profesională în ultimii 2 ani

Vladimir Ionescu

Din cei peste 20.000 de deținuți aflați în penitenciarele din România, doar 700 au urmat cursuri de calificare profesională, în 2017 și 2018. Finanțarea acestora… Mai mult