Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a sosit duminică la Paris, prima etapă a unei călători în trei țări în Europa, continent divizat – scrie Associated Press – în privința modului de a face față puterii în creștere a Beijingului și rivalității SUA-China.
Vizita lui Xi va fi urmărită îndeaproape inclusiv la Washington, unde se va analiza în ce măsură SUA pot conta pe sprijin european în urmărirea obiectivelor de politică externă.
Xi Jinping va sta până mircuri la Paris, apoi se va deplasa în Serbia şi Ungaria, până vineri.
Revenit în Europa pentru prima dată din 2019
Revenind în Europa pentru prima dată din 2019, numărul unu al superputerii asiatice şi-a organizat turneul astfel încât să reflecte un echilibru diplomatic: după vizita de stat în Franţa, care îi cere de un an de zile să-şi folosească influenţa pentru a „aduce Rusia la realitate”, el va vizita Serbia şi Ungaria, două ţări care au rămas apropiate de Moscova.
Luni, Xi Jinping, care a venit să sărbătorească 60 de ani de relaţii diplomatice franco-chineze, va avea o serie de întrevederi cu Emmanuel Macron. În cursul dimineţii, Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, se va alătura discuției de la Palatul Elysee, pentru o sesiune menită să abordeze chestiuni comerciale.
(Citește și: ”Cină Scholz – Macron înaintea vizitei lui Xi Jinping la Paris”)
Ameninţată că va fi prinsă la mijloc între economia americană şi cea chineză, care beneficiază de un ajutor masiv din partea autorităţilor publice, Uniunea Europeană şi-a intensificat în ultimele luni anchetele privind subvenţiile acordate de statul chinez în mai multe sectoare industriale, în special în domeniul vehiculelor electrice.
Ce mesaje are Ursula von dr Leyen pentru Xi Jinping
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat luni că va cere o concurenţă „echitabilă” cu China în cursul întâlnirii cu preşedintele Xi Jiping la Paris.
„Trebuie să acţionăm pentru a ne asigura că concurenţa este echitabilă şi nedistorsionată”, a spus ea într-o declaraţie publicată cu câteva ore înainte de întâlnirea în trei cu Xi Jiping şi omologul său francez, Emmanuel Macron.
„China produce în prezent, cu subvenţii masive, mai mult decât vinde din cauza cererii sale interne slabe. Acest lucru duce la o ofertă excesivă de produse chineze subvenţionate, cum ar fi vehiculele electrice şi oţelul, ceea ce duce la comerţ neloial”, a acuzat ea.
„Europa nu poate accepta astfel de practici care distorsionează piaţa şi care ar putea duce la dezindustrializare în Europa”, a insistat Ursula von der Leyen.
Forum economic franco-chinez
Într-un interviu acordat duminică publicaţiei La Tribune, Emmanuel Macron a recunoscut că europenii „nu sunt unanimi” în privinţa strategiei de adoptat, deoarece, a spus el, „unii actori încă văd China în esenţă ca pe o piaţă de desfacere”, în timp ce aceasta „exportă masiv în Europa”.
El pledează pentru „o mai bună protejare a securităţii noastre naţionale”, „a fi mult mai realişti în apărarea intereselor noastre” şi „a obţine reciprocitate”.
Un forum economic franco-chinez este, de asemenea, programat pentru luni la Theatre Marigny. Luni după-amiază, după o primire cu mare fast la Invalides şi înainte de un banchet la Palatul Elysee, Emmanuel Macron şi Xi Jinping se vor întâlni din nou tete-a-tete pentru cea mai politică parte a vizitei, apoi se vor adresa presei.
Emmanuel Macron va cere Chinei să susţină „armistiţiul olimpic” pentru „toate” conflictele
Liderul francez intenţionează să le ceară chinezilor să susţină „armistiţiul olimpic” pentru „toate” conflictele cu ocazia Jocurilor de la Paris din această vară.
Parisul vrea să se asigure că Beijingul, principalul aliat al preşedintelui rus, Vladimir Putin, nu sprijină în mod clar efortul său de război împotriva Kievului. Sau chiar să-l încurajeze să folosească pârghiile pe care le are asupra Moscovei pentru a contribui la o rezolvare a acestui conflict, potrivit Elysee.
Emmanuel Macron a transmis acelaşi mesaj în urmă cu un an în timpul propriei sale vizite de stat în China, cu rezultate modeste. În opinia lui Marc Julienne, cercetător la Institutul Francez de Relaţii Internaţionale, „această abordare relevă o lipsă de înţelegere a intereselor şi strategiei Beijingului”, care doreşte „să păstreze distanţa faţă de conflict” şi nu intenţionează „să se implice mai mult, nici în direcţia europenilor, nici în ceea ce priveşte sprijinul militar acordat Rusiei”.
În ceea ce priveşte problema spinoasă a drepturilor omului, Macron a declarat că preferă să vorbească despre „dezacorduri” mai degrabă „în spatele uşilor închise”.
Parisul nu a mai ţinut nici să prezinte ca o prioritate dosarul Taiwan, care se află în centrul tensiunilor puternice dintre SUA şi China.
***
