Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit semnificativ în sens negativ estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,1% cât estima în toamnă, la 2,4%.
În cel mai recent raport The World Economic Outlook prezentat marți, 11 aprilie, de către FMI avertizează că economia globală a ajuns la „un moment extrem de incert” iar redresarea va fi dificilă.
The World Economic Outlook – WEO (Perspectiva Economiei Mondiale) prezentată marți de către FMI subliniază maximele ultimilor decenii atinse de inflație, scăderea cererii, disfuncționalitățile din lanțurile de aprovizionare și majorarea generalizată a prețurilor mărfurilor provocată invazia Rusiei în Ucraina.
Datele semnificative pentru România
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit semnificativ în sens negativ estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,1% cât estima în toamnă, la 2,4%,
Conform noilor prognoze ale FMI, economia românească va încetini de la un avans de 4,8% în 2022, până la unul 2,4% în 2023, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,7%.
(Citește și: ”România pierde granturi de 2 mld. euro din PNRR: are creștere economică peste așteptări”)
În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creştere medie anuală a prețurilor de 10,5%, după un avans de 13,8% înregistrat în 2022. Ritmul de creştere a preţurilor va încetini semnificativ abia în 2024, când se va situa la 5,8%.
De asemenea, în ceea ce priveşte deficitul de cont curent al României, FMI se aşteaptă doar la o reducere uşoară de la 9,3% din PIB în 2022, până la 7,9% din PIB în 2023 şi 7,7% din PIB în 2024.
Concluzii FMI: pericol de aterizare dură
Pentru a stăvili presiunile inflaționiste băncile centrale au fost nevoite să crească agresiv ratele dobânzilor creând probleme sectorului financiar.
(Citește și: ”Lucian Croitoru / Ce caută guvernele în economie. Capcana intervențiilor în ordinea pieței”)
FMI avertizează că „ceața care învăluie perspective economice mondiale a devenit mai groasă”, parțial și din cauza creșterii recente a volatilității piețelor financiare din cauza nervozității din sectorul bancar. În WEO se arată că pericolul unei „aterizări dure” (în care guvernatorii băncilor centrale duc economiile în recesiune) reprezintă un risc tot mai mare.
În raport se arată că:
- Incertitudinea rămâne ridicată, iar riscurile atârnă tot mai greu în balanța economiei, atât timp cât problemele din sectorul financiar rămân nerezolvate.
- Forțele majore care au afectat economia globală în 2022 – politicile monetare stricte ale băncilor centrale pentru a atenua presiunile inflaționiste, bufferele fiscale tot mai limitate pentru atenuarea șocurilor pe fondul unor maxime istorice a datoriilor suverane, scumpirea mărfurilor și fragmentarea geoeconomică declanșată de războiul din Ucraina și redesciderea economiei chineze – vor acționa cel mai probabil și pe parcursul anului 2023.
- Dar aceste forțe au ajuns în prezent să se suprapună și interferează cu măsurile pentru stabilitate financiară. În acest sens, economiștii fondului vorbesc de un risc mult mai mare – în special pentru economiile dezvoltate – de aterizare dură.
- Factorii de decizie se vor confrunta în acest an cu necesitatea adoptării unor compromisuri dificile în lupta cu inflația persistentă și pentru a menține creșterea economică, păstrând în același timp stabilitatea financiară. Cu alte cuvinte va fi foarte dificil să se evite stagflația, fenomen exterm de negativ ce poate persista o perioadă relativ lungă.
Fragilitatea piețelor financiare
FMI prezintă pe ansamblu o prognoză înrăutățită, creșterea economiei globale diminuându-se la 2,8% pentru 2023, după ce în toamnă se anticipa o creștere de 3,4%, pentru a se stabiliza la 3% în 2024.
Prognoza pentru 2023 este cea mai slabă rată de creștere din 2001, cu excepția crizei financiare din 2009 și a primului an de pandemie, potrivit FMI. „La suprafață, economia mondială pare pregătită pentru o redresare treptată după loviturile puternice ale pandemiei și ale invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina.
În același timp China își revine puternic în urma redeschiderii economiei. Întreruperile lanțului de aprovizionare se reduc, iar perturbările cauzate de război pe piețele energetice și alimentare se diminuează. Iar înăsprirea masivă și sincronizată a politicii monetare de către majoritatea băncilor centrale ar trebui să înceapă să dea roade și inflația să revină în marja țintelor propuse.
(Citește și: ”Werner Hoyer (președinte BEI): Ce-i lipsește economiei Europei”)
Cu toate acestea, sub suprafață, turbulențele se adună, iar situația este destul de fragilă, după cum ne-a reamintit recenta rundă de instabilitate bancară”, se arată în raportul publicat de FMI.
Spectrul stagflației la orizont
Se anticipează ca economiile avansate să înregistreze o încetinire deosebit de pronunțată a dezvoltării, de la 2,7% în 2022 la 1,3% în 2023. Într-un posibil scenariu alternativ, cu o continuare a stresului în sectorul financiar, creșterea economiei globale se reduce la aproximativ 2,5% în 2023, iar în cazul economiilor dezvoltate scăzând sub 1%.
Inflația globală de referință se va reduce de la 8,7% în 2022 la 7,0% în 2023, pe fondul prețurilor mai scăzute ale mărfurilor, dar este posibil ca inflația de bază să scadă mai lent. Revenirea inflației în limitele țintite este puțin probabil să se întâmple înainte de 2025 în majoritatea cazurilor.
Prognoză înrăutățită pentru Europa de Est
Instituția financiară internațională și-a înrăutățit puternic prognozele de creștere și pentru economiile Ungariei și Bulgariei, la 0,5% și 1,4%, față de un avans de 1,8% și, respectiv 3% anticipat în octombrie.
În schimb, FMI nu mai estimează o contracție pentru Rusia în acest an. Economia Federației Ruse este așteptată să crească cu 0,7%, comparativ cu o scădere de 2,3% preconizată anterior, în ciuda războiului pe care îl duce în Ucraina și a pachetelor de sancțiuni impuse de Occident.
**
