O fragmentare severă a economiei globale după decenii de integrare economică ar putea reduce producția economică globală cu până la 7%, dar pierderile ar putea ajunge la 8-12% în unele țări, dacă tehnologia este și ea decuplată, potrivit unui raport realizat de Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite Reuters.
FMI a avertizat că și fragmentarea limitată ar putea reduce cu 0,2% din PIB-ul global, adăugând însă că este nevoie de mai multe eforturi pentru a evalua costurile la adresa sistemului monetar internațional și a rețelei de siguranță financiară globală (GFSN).
Raportul arată că fluxurile globale de bunuri și capital s-au stabilizat după criza financiară globală din 2008-2009 și după o creștere a restricțiilor comerciale observată în anii următori.
„Pandemia COVID-19 și invazia Ucrainei de către Rusia au testat în continuare relațiile internaționale și au crescut scepticismul cu privire la beneficiile globalizării”, susțin specialiștii FMI.
Adâncirea legăturilor comerciale a dus la o reducere semnificativă a sărăciei la nivel global, printre beneficiari numărându-se și consumatorii cu venituri mici din economiile avansate, care s-au bucurat de prețuri mai mici.
Ruperea legăturilor comerciale „ar avea cel mai negativ impact asupra țărilor cu venituri mici și consumatorilor mai puțin înstăriți din economiile avansate”, se arată în raport.
Introducerea de restricții pentru migrația transfrontalieră ar priva economiile gazdă de competențe valoroase, reducând în același timp remitențele în economiile care trimit migranți. Fluxurile reduse de capital ar reduce investițiile străine directe, în timp ce o scădere a cooperării internaționale ar prezenta riscuri pentru furnizarea de bunuri publice globale vitale.
FMI arată că studiile existente sugerează că, cu cât fragmentarea este mai profundă, cu atât costurile sunt mai mari, decuplarea tehnologică amplificând semnificativ pierderile generate de restricțiile comerciale.
Economiile emergente și țările cu venituri mici sunt probabil să fie cel mai expuse riscului, deoarece economia globală s-a mutat către mai multă „regionalizare financiară” și un sistem global de plăți fragmentat.
„(fragmentarea economică globală, n.r.) ar putea duce la o volatilitate macroeconomică mai mare, crize mai severe și presiuni mai mari asupra rezervelor naționale”, se arată în document.
De asemenea, ar putea slăbi capacitatea comunității globale de a sprijini țările aflate în criză și ar putea complica rezolvarea viitoarelor crize ale datoriilor suverane.
***
