luni

8 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

12 februarie, 2014

Covorul roşu a fost întins pentru Francois Hollande, în prima vizită de stat a unui preşedinte francez în Statele Unite după cea din 1996, a lui Jaques Chirac. Şi prima la acest nivel organizată de Casa Albă în cel de-al doilea mandat al preşedintelui Barack Obama.

Un dineu de stat, cu 350 de invitaţi a fost dat în oanoarea liderului de la Elysee, iar omologul său american la întâmpinat la sosirea pe pământ american şi l-a însoţit prin locuri cu rezonanţă… franceză. Mai mult, fiecare dintre cei doi a vorbit în limba prietenului de peste Ocean.

SUA își caută un nou aliat pe continent

Toate aceste gesturi de prietenie indică o relaţie specială, s-au grăbit să aprecieze jurnaliştii din ambele ţări. Ba mai mult, francezii au vrut să-l determine pe liderul de la Casa Albă să spună dacă Franţa a devenit cel mai bun prieten al Statelor Unite pe Vechiul Continent, înlocuind astfel Marea Britanie.


„Of Doamne… eu am două fete. Şi amândouă sunt grozave, minunate, niciodată nu aş alege între ele. Şi la fel simt cu privire la excelenţii mei parteneri europeni. Toţi sunt minunaţi în felul lor”, a spus liderul de la Casa Albă.

Iar Francois Hollande a dat imediat replica: „Eu am patru copii. Ceea ce face alegerea şi mai dificilă”.

(Citiți și: ”Negociere Franța-China, în paralel cu Forumul China-CEE de la București”)

Dincolo de simţul umorului şi buna eschivă retorică a lui Barack Obama, rămâne întrebarea dacă iubirea” liderului american pentru Franţa este una paternă, sau dacă SUA recunosc că acum au nevoie în Europa de un nou aliat, şi cu atât mai mult de un prieten. Contextul. Uniunea Europeană şi SUA negociază acordul de parteneriat transtlantic, în condiţiile în care Germania, unul dintreOpoziţie faţă de americani există chiar în propriul partid al lui Francois Hollande, dar şi în unele instituţiile europene, precum Parlamentul European.

Cine are nevoie de cine?

Barack Obama are nevoie de alianţa cu francezii, este una dintre variante. Aflat în faţa unui blocaj intern, în contextul unor relaţii tensionate cu China şi Rusia, a unei situaţii căreia nu i s-a dat de capăt în Siria şi cu o angeţie de securitate, NSA, care i-a spionat pe aliaţi şi a prejudiciat relaţiile cu Germania şi Brazilia, liderul de la Casa Albă trebuie să cultive relaţiile cu ţările care nu îi spunt ostile, argumentează unii analişti de peste Ocean. Iar Franţa, este o bună alegere, este ţara unde Barack Obama este chiar mai popular decât la el acasă.


Potrivit unui sondaj de opinie de anul trecut, 83% dintre francezi au încredere în preşedintele american. Este dublu faţă de cei 41% dintre americani care au aceleaşi sentimente. Mai mult, Obama este chiar mai apreciat în Franţa decât Francois Hollande, preşedintele cu cea mai mică cotă de popularitate din ultimii 60 de ani.

În plus, chiar dacă este criticat acasă pentru că este socialist şi gestionează o economie slabă, în comparaţie cu economia franceză – în mare suferinţă, cu o rată a şomajului din două cifre – iese din nou în avantaj. Aşa că, prin comparaţie, liderul american arată foarte bine.

La rândul său, Francois Hollande pare să fi încercat să capitalizeze din popularitatea preşedintelui american, dar şi să arate importanţa rolului său pe scena internaţională. Chiar dacă orice analist poate spune că asta nu îl ajută foarte tare în creşterea popularităţii în plan intern.

Pe de altă parte, dacă nu ar fi existat afacerea amoroasă a liderului francez, în ciuda sondajelor de acasă, Francois Hollande a mers în SUA cu câţiva aşi în mânecă: esste cel mai activ şi cooperant aliat al Statelor Unite în acţiuni militare şi acoperă zone de care americanii nu erau interesaţi: Mali sau Republica Centrafricană. În plus, preşedintele Hollande a fost primul care şi-a arătt disponibilitatea de a spijini o intervenţie armată în Siria, dar a fost lăsat în suspensie imediat ce presiunile interne asupra lui Barack Obama s-au intensificat. Şi mai mult, în condiţiile în care spionajul american a stârnit o mare aversiune în capitalele europene, Francois Hollande a transmis mesajul ca uitat şi a iertat indiscreţia partenerilor de peste Atlantic.

Barack Obama şi Francois Hollande au afişat o alianţă fără fisuri. Au fost pe aceeaşi lungime de undă în privinţa marilor dosare internaţionale: schimbările climatice, Siria, Iranul sau terorismul din Africa. Liderul de la Casa Albă şi-a permis să certe Franţa pentru faptul că oamenii de afaceri francezi au mers în Iran pentru a stabili noi legături economice cu această ţară. Mesajul liderului de la Casa Albă a fost clar: embargoul este ridicat atunci când spunem noi.

Acordul de parteneriat trans-atlantic: liderul francez va avea probleme la întoarerea acasă

Barack Obama are nevoie de aliaţi în Europa, mai ales în vederea negocierilor privind acordul comercial trans-atlantic. Opoziţia unor industrii este completată şi de factorul politic: dezvăluirile despre interceptările masive ale spionajului american în europa, atât a unor oficiali de rangul Angelei Merkel, dar şi a sediilor instituţiilor europene, precum Consiliul european şi Reprezentanţa Comisiei Europene în America, a fost cât pe ce să anuleze o rundă de negocieri. Oricum, încrederea în partenerul american este şubrezită.

În plus, Parlamentul European a discutat miercuri despre scandalul interceptărilor şi despre oportunitatea de a suspenda, din cauza acestora, negocierile privind parteneriatul trans-atlantic. Chiar dacă referitor la acestea din urmă nu s-a luat nicio decizie, comisia parlamentară LIBE a recomandat suspendarea altor acorduri care privesc schimbul de date cu SUA. Asta denotă, în mod cert, o tensionare a relaţiilor trans-atlantice.

Aflat la Washington, Francois Hollande a vorbit despre necesitatea accelerării discuţiilor pentru concretizarea acestui document.

„Avem cu toţii de câştigat din accelerare negocierilor. În caz contrar, ştim cu toţii că se vor acumula temerile, amenintările şi crispările. Aşa că, dacă suntem de bună credinţă, dacă respectăm poziţiile celeilalte părţi şi căutăm creşterea economică, atunci putem avansa rapid”, a spus preşedintele Franţei.

O poziţie care îi va crea probleme acasă. Supărţi deja pe orientarea social-liberală a preşedinelui republicii, reprezentanţii aripii dure a socialiştilor din partidul preşedintelui, dar şi ecologiştii, au acum din nou muniţie împotriva preşedintelui. În repetate rânduri, ei au contestat preconizatele rezultate invocate – creştere economică şi creare de locuri de muncă – ale acestui parteneriat.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Multe din țările Uniunii Europene s-au angajat într-o goană nebună pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (LNG), ca substitut al gazelor rusești, pregătindu-se pentru întreruperea livrărilor de către

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: