Circa 60% din ocupațiile viitorului nu au fost create încă, iar aproximativ 40% din copiii aflați acum la grădiniță trebuie să devină în viitor antreprenori pentru a avea o formă de venit, avertizează Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice București. De aceea, atrage atenția rectorul Costoiu, este nevoie de schimbarea paradigmei educației, dar și a modului în care colaborează universitățile și companiile.
Vă prezentăm cele mai importante afirmații făcute de rectorul Mihnea Costoiu în cadrul Conferinței CursDeGuvernare „Educația și schimbarea paradigmei economice: Cum recuperează România decalajele la capitalul uman adecvat calificat” (28.09.2021).
Cele mai importante declarații:
- Conform INS, în al lI-lea trimestru din acest an erau vacante aproape 40.000 de locuri pentru ingineri IT. Cele mai multe locuri libere sunt din zona aceasta, din administrația publică, sănătate și asistență socială și învățământ.
- IT&C se confruntă cu un deficit major, iar companiile au în plan să angajeze între 10 și 100 de programatori pe companie, care să facă față cerințelor.
- 60% din locurile de muncă ale viitorului nu au fot create, iar 40% din copiii aflați azi la grădiniță trebuie să devină în viitor antreprenori pentru a avea orice formă de venit.
- Avem de-a face cu o schimbare de paradigmă, piața educațională este accelerată ireversibil de digitalizarea educației. Pe de altă parte, doar 3,5% din angajații din Europa Centrală și de Est au competențe digitale complete. Avem o transformare și o presiune pe această chestiune.
- 34% din studenți consideră că facultățile nu-i pregătesc pentru succesul din piața muncii. Această schimbare de paradigmă trebuie să-i pună pe gânduri pe cei care lucrează în sistemul educational.
- Piața educației online este proiectată să ajungă în 2025 la 350 de miliarde de dolari, cu o cotă dominantă în zona privată.
- Rolul universităților în acest context a devenit mai amplu: Trebuie să ofere competența profesională, dar trebuie și să devină acceleratoare de start-up-uri, de idei, să fie mult mai mult în folosul societății.
- Se vorbește de autonomia universitară, însă eu cred că suntem foarte departe de autonomia reală pe care trebuie să o aibă universitățile, în folosul profesorilor și al studenților.
- Această perioadă a învățământului la distanță a globalizat piața educației și nu suntem departe până când alături de Universitatea Politehnică din București sau Universitatea București, aici vor fi mari universități de peste ocean, cu programe extrem de bune, cărora va trebui să le facem față. Pentru a face față acestei concurențe avem nevoie cel puțin de aceleași instrumente pe care le au colegii noștri din afară.
- Este extrem de important să schimbăm modul în care noi construim universitatea și să acceptăm faptul că trebuie să ne fidelizăm “clienții”, studenții, dar, în același timp, să fim prezenți pe o piață extrem de neacoperită – educație continua.
- Nu mergem exclusiv la comanda companiilor, pentru că ar fi o greșeală, dar, răspunzând solicitărilor companiilor, avem mastere dedicate, suntem în parteneriat și livrăm programe destinate unor companii cu care lucrăm de mai mulți ani, încercând să reducă, acest decalaj între ceea ce credem noi că ar trebui făcut în universitate și ceea ce își doresc companiile, pentru a oferi un produs de foarte bună calitate pentru student.
- Am pierdut scara valorilor după 1989 și nu reușim să redăm noi, ca societate, valoarea învățământului.
- Un apel pe care îl fac la companii, și de această dată, de a explica societății importanța școlii în toate felurile, pentru că am ajuns să li se imprime copiilor, de la cea mai mică vârstă, că nu mai este necesară școala. O gafă pe care o aud inclusiv din lumea politică, tot mai des.
- Formăm ingineri pe banii României, uneori pentru străinătate. Ce ar trebui făcut ca ei să lucreze în România? Este o întrebare ce ar trebui adresată colegilor noștri din industrie mai mult decât nouă.
- În ultimii 10 ani, circa 80% din absolvenții noștri plecau în străinătate, acum pleacă aproximativ 20%. Din nefericire, vârfurile pleacă în străinătate și pleacă foarte repede, inclusive imediat după licență sau masterat.
- Trebuie să facem o strategie pentru resursa umană, un plan gândit bine, în special pe zona de IT, dincolo de scutirea de impozite și celelalte. Asta poate ajuta. Universitățile singure nu pot rezolva problema.
- Dar, firmele trebuie să înțeleagă că trebuie să fie o relație win-win, nu doar în a atrage studenți pentru că acum este o criză majoră de ingineri. Companiile trebuie să înțeleagă că trebuie să fie o investiție structurală, pe termen lung, pentru a salva resursa umană din inginerie. O spun foarte serios și apăsat.
- Acum 10 – 12 ani, când vorbeam despre lipsa forței de muncă din inginerie. Azi suntem într-o criză majoră și continuă. Consecința ar putea fi, dacă nu se rezolvă criza de resursă umană în domeniu, ca firmele să decidă că nu mai au spațiu să se dezvolte în România. Pentru că nu există resursa umană necesară.
Conferința integrală:
***
Parteneri ai conferinței:
Alpha Bank, AmCham, BCR, eMag, INACO – Inițiativa pentru Competitivitate
Parteneri de comunicare:
ANIS – Asociația Patronala a Industriei de Software si servicii din România
UNSR – Uniunea Națională a Studenților din RomâniaOSUBB – Organizația Studenților din Universitatea Babeș-Bolyai
