vineri

20 mai, 2022

Live: CONFERINȚA Un an de marș al digitalizării – Administrația, de la basic la nivelul următor

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

7 iunie, 2021

Ca să nu rămânem din digitalizare doar cu niște conexiuni suplimentare la internet, e nevoie ca toate măsurile anunțate, discutate și dezbătute în anul 2020 să fie monitorizate, evaluate și puse cap la cap. Cum trecem așadar de la digitalizarea basic la nivelul următor: cel al administrației digitalizate și al ecosistemului digital funcțional?

Autorități, agenții oficiale implicate în desenarea și implementarea strategiei alături de companii de top din domeniul digital ”dau note”, lasă corigenți și elimină repetenții din calea unui plan accelerat de adecvare la viitor – în cadrul conferinței CursDeGuvernare. Vă invităm la


 

CONFERINȚA LIVE ONLINE

Un an de marș al digitalizării: Administrația – de la basic la nivelul următor

Marți, 15 iunie 2021, orele 15.00 – 17.30

pe CursDeGuvernare.ro, Facebook și YouTube 

Adăugați în calendarul propriu

Principalele declarații

Ciprian Sergiu TELEMAN, ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării

  • Suntem înaintea unui șantier foarte important pentru România, atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul de afaceri, cât și pentru administrația din România. Un șantier important, pentru că la finalul lui spațiul digital românesc va arăta cu totul și cu totul diferit, în sens bun.
  • Ne va ușura multe dintre lucrurile pe care acum le facem cu suficient efort, stres și nervi.
  • Patru convingeri limitative pentru planurile pe care le avem în continuare:

1. Gândirea teritorială, adică nevoia, dorința de a avea lucrul tău. Asta a dus la acest spațiu insular pe care îl reprezintă mediul digital din România. Instituții cu infrastructuri, cu aplicații utile multe dintre ele, dar care nu sunt interconectate și care nu generează o preluare a efortului pe care noi cetățenii sau mediul de afaceri îl facem pentru a obține anumite servicii din partea statului.

2. Reactivitatea, anume căutarea de soluții atunci când nevoia devine acută și nu gândirea proactivă care ar duce la conceperea unor soluții în tihnă, punând accent pe calitatea experienței utilizatorului, lucru care se obține prin consultarea celor care vor fi beneficiarii acelor aplicații. De asta avem în momentul de față aplicații greoaie care nu generează un anumit magnetism pentru utilizatori. Avem nevoie de instrucțiuni. Unii ajung specialiști în acele aplicații. Aici putem învăța de la mediul privat. Felul în care mediul privat își dezvoltă aplicațiile, ținând cont și ținând aproape feedback-ul de la utilizatori.


3. Competitivitatea și anume dorința de a avea ceva mai bun. Această convingere limitativă generează costuri foarte mari pentru administrație or acest lucru ar trebui înlocuit cu colaborativitatea, cu înțelegerea faptului că digitalizarea este un subiect transversal care privește întreaga societate, nu doar administrația și atunci în conceperea arhitecturii trebuie implicați toți actorii afectați.

4. Opacitatea instituțională, modul în care administrația și-a conservat datele pe care le-a obținut în timp din interacțiunea cu cetățenii, mediul de afaceri sau alte categorii de date pe care le deține și care, o parte dintre ele, ar trebui să se întoarcă către societate, către terți, către diverse entități care din analiza lor să genereze politici publice mult mai coerente, bazate pe date și să ajungem să avem o guvernare bazată pe date.

  • PNRR este în etapa de detaliere a costurilor cu echipe de experți de la CE, etapă care va fi încheiată în câteva luni și apoi vom avea un acord final pe cele 4 axe pe care ministerul le coordonează în privința digitalizarea.
  • Între timp nu stăm degeaba, pentru că unele lucruri nu depind de banii din PNRR, cum ar fi îmbunătățirea și completarea legislației care să ne ajute să avem un spațiu digital corespunzător și de asemenea unele proiecte care sunt de mult așteptate.
  • Există o echipă interinstituțională care lucrează la proiectul e-facturare. Sunt mulțumit de modul în care avansăm și promisiunea este că începând cu ianuarie 2022 România va avea un sistem de facturare electronică, funcțional cel puțin pe axa business-to-business.

Octavian OPREA, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR)

  • Guvernul, prin ADR și SGG, a adoptat politica publică de e-guvernare, care vine la pachet cu foaia de parcurs a transformării digitale a administrației în următorii 10 ani. Am lucrat împreună cu instituțiile ale căror proiecte sunt prinse în această strategie și România nu mai are nicio scuză dacă nu va performa în acest domeniu.
  • Avem toate instrumentele, foarte important- avem și programe de finanțate europene care ne ajută să investim în acest proces de digitalizare. Avem obiective clare. ADR împreună cu SGG, sub înaltul patronaj al prim-ministrului, a înființat Comitetul Național de digitalizare și debirocratizare, care va inventaria toate serviciile publice din România și actele normative care guvernează aceste servicii. Vom lucra laparoscopic pentru a înlătura toate impedimentele. Prima întrunire operativă Comitetului va avea loc joi, punem pe masă acest proces de inventariere.
  • Pasul 2, vom crea un catalog al tuturor aplicațiilor folosite de administrație, ce anume se utilizează, care aplicații sunt de încredere, ce performează și ce nu. Dezvoltarea a fost una insulară, care a impiedicat interoperabilitatea și a blocat accesul la date.
  • Statul Român este cel mai mare depozitar de date și vrem să îi dăm capacitatea să le transforme în informații. E important ca autoritățile să acceseze date, iar instituțiile vor fi obligate să furnizeze date în timp real, care să fie puse la dispoziție celor interesați în elaborarea de politici publice
  • Ca proiecte din strategia de dezvoltare digitală: un proiect fundamental este platforma software pentru identificare digitală, PSCID, care va oferi mecanisme sigure de identificare. Apoi, Punctul de contact unic, prin intermediul căruia cetățenii vor interacționa cu autoritățile centrale și, ulterior, cu cele locale
  • Important este și proiectul MAI care va prinde viață începând cu 2 august: cartea electronică de identitate. Alte proiecte importante sunt cele în colaborare cu cu CNAS: dosarul electronic al pacientului și proiectul ATI, de monitorizare a paturilor din ATI.
  • Alt proiect important: HUB de servicii la Ministerul Muncii, unul dintre cei mai mari depozitari de date din România. Date cu care vom putea stabili politici publice în domeniul ocupării. Sunt proiecte care vor revoluționa interacțiunea instituțiilor statului dar și a cu statului  cu cetățenii.
  • Toate aceste proiecte au un obiectiv principal, acela de recăpătare a încrederii oamenilor în instituțiile publice. Consider că asta nu se poate face decât prin transparență, cum se întâmplă în orice țară civilizată.

Întrebări:

Consiliul Național pentru Transf Digitală mai e activ?

În acest comitet e loc doar pentru mediul privat, pentru mediul ascociativ și academic. Grupe de lucru sunt active- avem un grup de lucru pe e-facturare, altul pe Inteligență Artificială care urmează să fie pornit. Acest consiliu e foarte important pentru ADR, știm că inovarea vine din zona privată și vrem să avem un cadru optim de colaborare.

Comitet de debirocratizare. Ce puteri are de a impune simplificarea de procese?

Are puteri depline, e prezidat de prim-ministru, care își asumă orice proiect de modificare legislativă. Decizia este la cel mai înalt nivel, cred că nu vom avea opreliști să impunem schimbări.

Când vom avea acces la dosarul medical?

În țările vestice, sau în Estonia, lucrurile au început devreme. În România s-a conștientizat târziu această nevoie, o autoritate competentă în acest domeniu al digitalizării s-a înființat abia acum un an și jumătate. Ne-am asumat un calendar- în 30 de luni vom avea acest dosar medical în format electronic. Din nefericire, procesul de achiziție e greoi, dar sunt optimist și vreau să îmi asum acest termen, de 30 de luni. Am schimbat un pic și modul de contractare- cerem acum livrări punctuale, părți mici din proiect care să fie testate pe parcurs ce avem livrabile și vom putea acționa chirurgical.

Există un model preluat sau există abordare proprie a utilizării datelor?

Am făcut o analiză la nivelul UE și SUA. Nu inventăm roata, aplicăm lucruri deja testate și confirmate în Uniunea Europeană.

Identificare video și smart city?

Legislația care reglementează identificarea electronică la distanță, am reconsiderat cum vom reglementa acest aspect. Referitor la centralizare de soluții pentru smart city, după operaționalizarea cloudului guvernamental, orașele vor stoca soluțiile și le vom putea replica, cu costuri cât mai mici, și în alte orașe din România.

Constantin TOMA, primar al Municipiului Buzău

  • Platforma de digitalizare a învățământului din Buzău a început acum 4 ani, am finalizat acum 2 ani, avem toate școlile și grădinițele din oraș înregimentate în această platformă. Deci, când a început pandemia covid am fost primii care am reușit să trecem imediat la învățământ online, dar platforma nu o făcusem pentru treaba asta.
  • Avem o mare problemă cu toții: Chiar dacă avem multe experiențe reușite la nivelul guvernului României, noi nu avem o viziune de țară, nu începem de sus în jos, noi am început invers, și nu a fost bine deloc. Fiecare are sistemele lui, fiecare face cum poate..
  • Am discutat cu 2 miniștrii ai învățământului și am spus: nu vă costă niciun ban, haideți să nu mai mergem la dublu, cum face și Clujul acum – merg și online, dar când se duc la instituțiile statului trebuie să meargă cu semnătură olografă. Nu vom ajunge nicăieri în felul acesta, ne trebuie o viziune foarte clară la nivel național.
  • Sigur, la noi a fost multă suspiciune când am început cu această platformă, o platformă românească care ne-a dat mare satisfacție.
  • La Buzău, implementăm un alt program, clase pe model finlandez, vom fi primul oraș din România care ne vom duce cu toate școlile în acest sistem, să părăsim odată acel ultim sau penultim loc la testele PISA. Este o mare rușine…
  • Acum derulăm un alt program, ”Buzăul citește”, în care am oferit fiecărui copil, de la clasa a 3-a la clasa a 12-a, câte 4 cărți. Vom organiza competiții între copii, cu profesori, să învățăm să citim. În vremurile astea, la noi se citește dar nu se înțelege nimic. Și vedem ce progres avem- progresăm ca morcovul, în pământ
  • Sunt pentru reforma asta, digitalizarea. Parcă s-a inventat un nou cuvânt- digitalizarea. Asta salvează România. Nu vom salva nimic: vă dau un exemplu din primărie. Am implementet, atenție, din disperare, un sistem de digitalizare în sistemul administrativ. Suntem primii din România care am făcut asta. De 2 ani am făcut o economie de timp pentru cetățenii din Buzău de 600 de ani, am redus procesele. Un certificat de urbanism simplu: erau 17 inși care semnau, cu mine ultimul. Ce însemna deigitalizarea: stăteam cu capul într-un ecran și așteptam ca popândăii să semnăm online acel certificat. Am rămas cu 4 oameni în sistem și am făcut o economie grozavă.
  • După ce scoatem risipa din sistemul de stat, și de la București și din provincie, abia atunci putem vorbi de digitalizare. Până atunci este jale, sistemul public a anchilozat România. 11 miliarde numai la nivel central cu slariile, 7-8 miliarde de euro pe bunuri și servicii, nu mai vorbesc de zecile de mii de angajați în sistemele locale. Trebuie făcută o reformă de sus în jos. Vorbim încă de ghișeul.ro care e plecat de acum 6 ani de zile. Haideți să venim cu ceva nou și să urmărim, să stabilim și obiective: unde suntem acum și unde vrem să ajungem.

Întrebări:

Proiectul de educație, cum s-au rezolvat problemele generate de diferențele sociale?

Dacă mergem doar cu elita nu facem mare lucru, nu facem nimic. Noi trebuie să aplicăm principiul: nu rămâne nimeni în urmă. Ăsta e rolul meu ca primar, să creez un sistem corect.

Dan Cîmpean, director general al Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO

  • Digitalizarea a fost accelerată în perioada pandemiei, în care cu toții, instituții guvernamentale, entități private și persoane am devenit mai dependenți de tehnologie. Toate acestea vin la pachet cu o creștere inerentă a riscurilor și vulnerabilităților.
  • Cu cât tehnologia este mai sofisticată, cu cât o folosim mai dinamic, cu atât riscurile cresc. Eu unul, ca simplu utilizator, am folosit peste 20 – 30 de noi aplicații, la care nu m-am gândit niciodată că voi apela.
  • Suprafața de atac se mărește exponențtial, cum spun ciberneticienii. Există noi riscuri.
  • Trebuie să fim nu panicați, ci conștienți ca guvernarea digitală și activitățile, procesele mutate din ce în ce mai mult în domeniul virtual cer, pe lângă volumul mult mai mare de informație, o abordare foarte  atentă privind securitatea cibernetică.
  • Este simplu să cerem factorilor de decizie să accelereze transformarea digitală, dar dorința de a o implementa rapid vine împreună cu scăderea atenției față de nivelul de securitate cibernetică pe care trebuie să-l asigurăm.
  • Datele guvernamentale sunt ținte predilecte pentru orice fel de acțiuni, de la cele simple de hacking, până la acțiuni extrem de bine organizate și finanțate din partea unor state, la acțiuni de criminalitate cibernetică și la acțiunui foarte  complexe de terorism cibernetic.
  • Responsabilitea primară a guvernelor este de a proteja infrastructura, instituțiile, cetățenii și întreg ecosistemul digital.
  • Asta vine în paralel cu o  concentrare din ce în ce mai mare la nivelul UE, pe problematica securității cibernetice.
  • Ca să dau un exemplu din sectorul guvernamental, Comisia Europeană  a demarat procesul de revizuire a directivei de securitate a sistemelor și rețelelor informatice. Există o propunere care este supusă dezbaterii Parlamentului European.
  • Această nouă versiune are o modificare majoră: administrația  publică centrală devine un sector  care intră sub incidența acestor noi reguli de securitate cibernetică. Instituțiile publice, toate care operează date și servesc cetățeanul,  vor fi catalogate ca operatori de servicii esențiale.
  • O problemă comună a sectorului privat și a celui public este cea a experților, a talentului pe care cu toții îl vânăm și încercăm să-l atragem. Atenție, rezervorul de talente al României este foarte mare, dar nu este nelimitat.
  • La pachet cu transformarea digitală și cu proliferarea noilor platforme, a serviciilor digitale etc, devine tot mai complicat și dificil să pregătim această resursă umană.
  • Este o provocare deja majoră: avem un deficit de 2.200 specialiști ciber și deficitul se mărește în timp ce vorbim.
  • Este o bătălie pentru talent cumplită și trebuie să încercăm să lucrăm împreună sectorul privat, sectorul public, sectorul academic, să evităm canibalizarea. Aceasta una dintre principalele griji.
  • Dacă vom colabora, sunt solutii cu siguranță, dacă întâmpinăm provocarea cu o minte deschisă. Mai ales că platformele trebuie să fie interoperabile la nivel european.
  • Cu siguranță nu ne vom plictisi. Vom trăi vremuri foarte intersante.

Intrebări

La lipsa experților este o soluție folosirea mașinilor learning care să identifice riscuri?

Răspuns: Cu siguranță da, nu vom avea altă cale. Există și programe europene în acest scop. Numărul de atacuri crește aproape exponențial. Va fi imposibil să urmăm ritmul doar cu resursa umană, fără o automatizare masivă de răspuns.

La CERT România numărul atacurilor identificate zilnic este de 500.000 până la 800.000, față de 300.000 acum un an. Fără automatizare omul va fi complet depășit.

Cum se rezolvă problema responsabilității  în cazul unui activ masiv?

Răspuns: Nu există sisteme și soluții perfecte, ci un mix între oameni, tehnologie și procese. Putem să reducem riscul la un nivel acceptabil.

Pentru orice organizație mare sau  mică este o chestiune de „când se va intâmpla actacul” și nu de „dacă se va întâmpla”.

Deocamdată țintele din România nu sunt foarte apetisante, dar asta se poate schimba oricând.

Trebuie ca toată lumea să conștientizeze că securitatea cibernetică vine cu un cost, care este mult mai mic decât cu cel de rezolvare a problemelor. Investiți, bugetați, angajați echipe de specialiști.

Probabilitatea va fi mult mai mică dar niciodată zero.

Care sunt zonele din administrație cele mai vulnerabile?

Răspuns: Deocamdată nu au fost incidente majore în sectorul guvernamental, cu pierderi importante de date .

Atenție, problema este cea a resursei umane. Deschis și brutal spus: nu putem avea un nivel de securitate cibernetică în sectorul guvernamental, dacă plătim specialiștii foarte prost. Partea cea mai deficitară în sectorul guvernamental este resursa umană.

Mirela CĂLUGĂREANU, președinte ANAF

  • Digitalizare reprezintă o preocupare mai veche a ANAF însă contextul pandemiei a pus în evidență cât de necesară este aceasta, nevoia de a ne proteja angajații, contribuabilii ne-a pus în situația de a organiza munca de acasă și atunci au ieșit la iveală și problemele mai vechi ale ANAF din cauza informatizării insuficiente.
  • Toate documentele strategice elaborate la finele anului trecut și care au devenit publice în acest an pun în centrul reformelor ce trebuie implementate digitalizarea, resursa umană și eficientizarea proceselor.
  • Din perspectiva Agenției, digitalizarea reprezintă un instrument care determină în egală măsură modul de interacțiune cu contribuabilii, modificarea procedurilor de lucru, adaptarea acestora, dar și adaptarea angajaților la un nou sistem de lucru.
  • Conectarea caselor de marcat a început în martie. Până în prezent s-a reușit interconectarea unui număr de peste 61.000 de case de marcat. De asemenea, pentru că am avut un dialog accentuat cu mediul de afaceri, ați observat că proiectul SAF-T se află într-o etapă accelerată. Nu în ultimul rând, lucrăm în cadrul unui grup cu Ministerul Finanțelor Publice la proiectul factură electronică.
  • La acestea se adaugă altele de anvergură. Mă refer la proiectele SFERA și APIC care implică pe de o parte integrarea bazelor de date ale Agenției, dezvoltarea acestora, dar și implementarea unui sistem Big Data de prelucrare masivă a datelor care vor susține dezvoltarea procesului de management al riscului în cadrul ANAF.
  • De la începutul acestui an s-a lucrat intens la descrierea reformelor, detalierea proiectelor, a obiectivelor, a targeturilor, în contextul PNRR.
  • Anumite rezultate sunt vizibile, altele vor fi cuantificabile la sfârșitul anului, iar altele, mult mai consistente, care implică o implementare de lungă durată vor fi gata în 4-5 ani.
  • Reamintesc și mulțumesc mediului de afaceri, toate aceste documente strategice au fost supuse unei largi consultări publice. Am avut feedback-ul mediului de afaceri, a mediului academic, a Consiliului Fiscal. Ne-a bucurat faptul că există o largă susținere.
  • Obiectivul principal vizează consolidarea sistemului financiar-fiscal și creșterea capacității de colectare a veniturilor la bugetul general consolidat. Reforma ANAF va fi realizată prin îmbunătățirea capacității de utilizare și valorificare masivă, dar și inteligentă a datelor.
  • Avem de asemenea prevăzut în planul de reformă furnizarea de noi servicii către contribuabili și asigurarea asistenței digitale a acestora.
  • Un proiect comun al MFP și al ANAF – transformarea digitală a sistemului informatic al finanțelor publice pentru viteză accelerată de răspuns la provocările informaționale actuale și viitoare.
  • Reformele ANAF răspund în primul rând cerințelor mediului public din România, dar în egală măsură recomandărilor specifice de țară.
  • Reforma ANAF prin digitalizare are mai multe sub-componente care vizează creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale; îmbunătățirea proceselor de administrare fiscală, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor și asigurarea capacității de răspuns pentru provocările informaționale actuale și viitoare prin transformarea digitală a agenției și a MFP.
  • Am avut în vedere și modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice, reforma numărul 2.
  • Dezvoltăm conceptul de self-service.
  • Un alt element important este că vom dezvolta o platformă privind valorificarea bunurilor mobile și a celor imobile. Mă refer la bunuri de valoare semnificativă, mijloace de transport, obiecte din metale prețioase și nu numai, opere de artă, exclusiv prin mediul online, platforma fiind destinată fluidificării procedurii de valorificare a bunurilor confiscate atât pentru accelerarea gradului de recuperare a creanțelor ce provin din sentințe penale, dar și în privința activității de executare silită din perspectivă clasică.
  • Am prevăzut implementarea de noi servicii ce derivă din angajamentele europene. Ne dorim dezvoltarea serviciilor la distanță atât a celor actuale, dar și dezvoltarea de noi funcționalități și crearea unei game extinse de servicii; simplificarea formularelor fiscale și transpunerea electronică a formularelor utilizate în prezent de contribuabili.
  • Din această perspectivă o să vă împărtășesc faptul că am inventariat toate formularele care mai circulă încă pe suport de hârtie. Sunt 121. De la începutul acestui an și până astăzi pentru 107 dintre aceste formulare deja s-au făcut diligențele pentru a fi preluate cu ajutorul colegilor noștri cu ajutorul colegilor noștri de la centrul național de informații fiscale din cadrul MFP în format electronic. Deci din 121, 107 vor fi transpuse în perioada imediat următoare în format electronic.
  • La finele lui 2019 am creat un mecanism consultativ în ceea ce privește activitatea Agenției. Ne dorim să dezvoltăm un mecanism consultativ instituționalizat care să aibă ca obiect îmbunătățirea comunicării cu contribuabililor.
  • Am dezvoltat call-center-ul de la număr de 30 de apeluri simultane la un număr de 90 de apeluri însă activitatea aceasta va fi mult dezvoltată. Începând cu 1 iulie intenționăm să preluăm la nivelul call-center-ului printr-un număr unic la nivel național și activitatea de la administrațiile județene ale finanțelor publice. Sensul ar fi de a asigura o asistență coerentă, răspunsuri de aceeași natură la aceeași problemă și mult mai rapide.
  • O altă coordonată a reformelor ANAF prin digitalizare o reprezintă îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor inclusiv prin integrarea managementului integrat al riscurilor.
  • Ne-am propus pentru 2021 să implementăm cadrul legal pentru ca SPV să devină obligatoriu pentru persoanele juridice și persoanele fizice asimilate. Pentru 2022 să finalizăm criteriile privind încadrarea în clasele de risc a contribuabililor și ca pondere a verificărilor documentare în total controale să reprezinte 30%, să interconectăm încă 600 de mii de case de marcat. În 2023 să ne modernizăm infrastructura hardware și software. În 2024 să finalizăm modernizarea sistemului informatic integrat vamal, iar în 2025 să devină deplin operațională Big Data Analytics. Rezultatele pentru 2026 să se concretizeze în creșterea ponderii veniturilor colectate de ANAF cu 3 puncte procentuale în PIB și să reducem decalajul fiscal la TVA cu 5 puncte procentuale raportat la valoarea medie a anilor 2019-2020.

Întrebări

Sistemul one-stop-shop va fi complet funcțional începând cu 1 iulie 2021. Când ne putem aștepta la adoptarea OUG-ului de transpunere a pachetului e-commerce și ce așteptări de conformare există din partea autorităților până la intrarea în vigoare a acestuia?

Răspuns: Se lucrează intens. Noi sperăm ca în perspectivele lunilor următoare să stabilim toate coordonatele astfel încât mediul public să fie informat și să ținem cont de toate amănuntele și lucrurile să decurgă în bună regulă. Din perspectiva noastră nu putem dezvolta niciodată implementarea unui nou proiecte decât în colaborare cu cei care vor utiliza aceste sisteme informatice.

Va fi extins SPV-ul?

Răspuns: Există pe site-ul MFP un proiect de OUG care vizează deja extinderea SPV-ului în sistem obligatoriu pentru persoanele juridice și persoanele fizice asimilate și de asemenea obligativitatea înrolării tuturor instituțiilor publice în platforma prin care pot comunica online între ele. De la momentul la care actul va fi adoptat, în 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial va deveni obligatoriu, deci sperăm ca în cursul acestui an să interacționăm deja din această perspectivă cu persoanele fizice asimilate persoanelor juridice, adică mă refer la profesii liberale în mod deosebit, și persoanele juridice prin intermediul SPV.

Când va fi transpus pachetul de e-commerce?

Răspuns: Ne vom interesa la guvern și vom reveni cu un răspuns.

Cum realizați analizele de risc?

Răspuns: Am avut în vedere deja integrarea bazelor de date, dar și instrumente avansate de analytics care să valorifice masiv datele și informațiile existente atât în bazele de date ale Agenției cât și ale altora instituții. Vom aborda cu siguranță restructurarea proceselor și utilizarea acestora în contextul celor mai avansate soluții tehnologice.

Între APIC și produsul pe care-l vom utiliza în analiza de risc a informațiilor rezultate ca urmare a interconectării caselor de marcat se va crea un canal de comunicare. În APIC se vor vărsa toate informațiile care vizează analiza de risc, atât cele din case de marcat, cât și cele din SAF-T și pe viitor cele din factura electronică.

Gabriel VOICILĂ, Digital Technology Partner, PwC

  • În ultimul raport DESI, pe 2020, nu mai ocupăm ultimul loc, dar ocupăm locul 3 din coadă. Trebuie să acceptăm că transformarea digitală a fost puțin vizibilă și acum multe proiecte sunt legate de PNRR.
  • Am mai constatat că decalajul urban-rural a fost puternic accentuat în pandemie, exemplul semnificativ: accesul la educație online, unde mediul rural a fost defavorizat
  • Un lucru care ne caracterizează: avem o infrastructură de digitalizare care ne afectează creșterea economică. Ce putem face? O temă importantă este dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților din sectorul public. Oricâte mijloace am avea la dispoziție, e-guvernarea nu va fi posibilă dacă nu avem funcționari pregătiți pentru asta.
  • S-a discutat deja despre interoperabilitate- aceasta este cheia oricărei starategii. Interconectarea asigură baza pentru o guvernare modernă. Nu sunt descoperiri neobișnuite, alții le-au implementat deja de 15 ani.
  • Se vorbește mult de cloudul guvernamental- acesta nu trebuie să fie un centru nou de date. Cloudul ar trebui să faciliteze interoperabilitatea și să faciliteze accesul la tehnologie.
  • Nu există nicio scuză pentru oricare dintre instituțiile care cer date de la cetățeni dacă acestea există deja, la oricare altă instituție. Trebuie să nu mai duplicăm date între instituții, să nu transformăm birocrația de azi în ceva digital.
  • S-a mai vorbit de catalogul serviciilor- acestea trebuie să fie uniforme.
  • Nu este imposibil pentru România să recupereze decalajele în digitalizare, dar va fi foarte greu și orice oportunitate pierdută va accentua aceste decalaje. Este nevoie de colaborare între stat și privat.

Întrebări:

Care sunt prejudiciile pe care le creează lipsa de digitalizare companiilor private?

Facem studii multe, dar trebuie spus că țările, guvernele nu au apetență în a-și cuantifica lipsa de eficiență. Putem doar compara cu lipsa autostrăzilor și greutatea cu care se transportă lucruri în România, dar nu putem cuantifica aceste pierderi generate de lipsa digitalizării.

Digitalizare administrației, care sunt direcțiile de acțiune ale administrației centrale și care ale administrațiilor locale?

Administrația centrală trebuie să ofere platforme de acces la servicii, la spații de stocare a informațiilor. În administrația locală, concentarea ar trebui să fie pe stimularea inițiativei locale, susținerea antreprenorilor locali și să permită o dezvoltare durabilă a comunității.

Silviu TEODORU, arhitect de organizație, Europa Centrală și de Est, Oracle

  • O arhitectură digitală la nivel național înseamnă colaborare între mediul privat, mediul public și cel academic, foarte important.
  • Ne aflăm într-o stare de fapt, cu bune și cu rele. La nivel de regiune nu stăm neapărat rău, iar progresul  va exista și într-un mod și mai accelerat.
  • Nu este un subiect usor – ce au de făcut ADR-ul și reprezentanții administrației la nivel central și la nivel local. Este un demers dificil care are un palier legal, unul comercial și unul tehnic. Totul are o bază, fundația, dar are și nivelul următor.
  • Există perspectiva pesimistă: „suntem sub nivelul mării”.
  • Perspectiva optimistă este că s-a creat fundația și acum este momentul să culegem roadele. Fac parte dintre cei care au această perspectivă optimistă. Și voi pune încontinaure cărămizi pentru nivelul următor.
  • Așteptările sunt să avem servicii de calitate pentru cetățeni.
  • Foarte foarte importantă este (concepția) time to market, care este foarte accelerată când se vorbește de cloud. Se reutilizează niște soluții, niște inovații, și este necesar accesul cetățenilor la ele.
  • Spunem că este prioritar cloud-ul guevrnamental, dar poate că este mai bine să spunem „cloud first”, și  atunci să avem mai multe abordări, cloud-ul guvernamental cu o anumită categorie de aplicații și de date, dar și cloud-uri comerciale care vin de la diferiți furnizori, cu inovație intrinsecă și nu trebuie să reinventăm roata, ci doar să o punem în mișcare.
  • De aceea, astfel de modele industrializate, pe care Oracle le-a numit engineered systems, implică foate mult know how, foarte multe cunoștințe, foarte multă experiență.
  • Ele ne vor da agilitate în a avea acel time to market foarte rapid de care avem nevoie.
  • Astfel de sisteme au fost promovate în România la peste 30 de benificiari, din care jumătate sunt din sectorul public, care oferă servicii digitale pentru cetățeni. Ne dorim ca acestea să ofere un nivel de sofisticare mai mare.
  • Acel tip de cloud, guvernamental și hibrid are toate elementele acolo, nu trebuie construit de la zero.
  • Datele pot constitui un accelerator al digitalizării. Ne aflăm în a patra revoluție industrială și a doua revoluție informațională. Informația este considerată factor de producție.
  • Fiecare organizație din sectorul public trebuie să înțeleagă faptul că are aceste date în propria organizație și să înceapă să le valorifice. Are platforme de date – trebuie să le modernizeze, să le aducă la zi , și apoi să folosească instrumente de valorificare a datelor.
  • Beneficiile sunt enorme; servicii electronice cu un nivel de sofisticare mai mare, interoperabilitatea și optimizarea proceselor.
  • Dau un exemplu din UK, care este un promotor al direcției cloud first. Cei de la Serviciile Naționale de Sănătate de acolo au pornit în direcția aceasta a utilizării datelor și s-au dus și către modele predictive. Fac predicții privind crizele de astm în funcție de mediul ambiant, de zonă georgafică – de exemplu.
  • În concluzie, sunt foarte foarte importante ideile:
    • complexitate vs beneficii
    • modele industrializate utilizate ca accelerator (engineered systems)
    • datele ca fundație de servicii electronice moderne
  • Ar fi util să ne gândim la doi frățiori, unul în prima zi de gradiniță, altul în ultima zi de gradiniță. Și pentru ei este un nou început și pentru  noi.
  • Noi din mediul privat nu suntem doar partenerii ci frații domeniului public.

Întrebare: A sosit clipa conectării sistemelor digitale naționale âîntr-unul european și cum asigurăm compatibilitatea?

Sistemele naționale trebuie mai întâi fie compatibile între ele și compatibilitatea în interiorul țării se va asigura prin standarde deschise. După ce avem aceste standarde deschise și avem compatibilitatea în interior, cu siguranță va fi mult mai facil să se asigure și compatibilitatea căte Uniunea Europeană.

Întrebare: Ce model ar fi mai potrivit pentru România: Cel estonian, cela austrisac sau altă soluție?

Cel mai potrivit este modelul din UK cu considerarea unor specificități locale.

Dan Ștefan TARCEA, viceprimar al Municipiului Cluj-Napoca

  • Cum facem ca generațiile mai puțin tinere să aibă acces la serviciile digitale ale instituțiilor publice. Cei din generațiile tinere vin natural spre această componentă, cum vom reuși să-i facem pe funcționari să fie mai puțin reticenți să folosească tot ce înseamnă componenta digitală. Degeaba avem programe dacă ele nu sunt administrate corespunzător.
  • Cum vom face să interconectăm bazele de date pentru că fără ea nu putem să discutăm despre digitalizare, ci doar despre niște baze de date pe care să le folosim în anumite momente.
  • Cum facem ca toate instituțiile statului să fie deschise? Există încă instituții care nu primesc documentele cetățenilor emise în format electronic.
  • Cum vom reuși noi ca administrație publică locală să luăm resursa umană din IT din mediul privat având în vedere că discutăm de diferențe salariale extrem de mari.
  • Legat de istoricul din relația primărie-cetățean, în Cluj-Napoca am început această aventură încă din 2010, an din care se pot programa și gestiona căsătoriile online. În acest moment sunt exclusiv online.
  • În 2011 se încasează online taxele și impozitele locale. În 2012 sunt disponibile șapte servicii electronice de la sesizarea rampe clandestine, sesizarea prezenței câinilor comunitari, mașini abandonate, solicitări de autorizații de amplasare de panouri publicitare.
  • Din 2013 se eliberează și se încasează online autorizațiile de liberă trecere. Din 2014 se încasează online și amenzile. Din 2016 la baza sportivă din Gheorgheni se face accesul doar online.
  • Din 2017 taxele și impozitele locale pot fi achitate online și pe ghișeul.ro. Tot din 2017 cred că suntem prima primărie din țară care a pus cetățeanul în contact direct cu funcționarul prin aplicația myCluj. Este o aplicație prin care cetățenii, în momentul în care identifică o problemă, trimit pe această platformă informația și ajunge direct la funcționar problema sesizată.
  • Tot din 2017 suntem prima primărie din țară care eliberăm electronic actele de urbanism prin punctul de comunicare unic electronic. Discutăm de certificate de urbanism, prelungirea certificatelor de urbanism, prelungirea autorizației de construire care durează trei zile dacă depui documentele în format electronic.
  • Tot din 2017 încasăm online taxele de urbanism și autorizațiile de funcționare pentru firmele aflate pe teritoriul municipiului.
  • În 2018 am creat primul funcționar virtual numit Antonia.
  • În 2019 aplicația park&pay. Avem multiple modalități de plată a parcărilor.
  • În 2020 am fost finaliști în concursul capitala europeană a inovării. Ne-am situat pe lista celor șase finaliste. Proiectul cu care ne-am dus trebuie continuat.
  • În 2020 am lansat tichetul albastru, cel mai nou serviciu de comunicare directă, unde 524 de funcționari publici vor putea comunica direct cu cetățeanul. Cetățeanul se poate programa într-o audiență online cu funcționarul și la final acesta îi trimite un e-mail cu cele discutate. Este cel mai deschis dialog pe care îl putem avea.
  • Tot din 2020 se primește răspuns la peste 300 de proceduri digitale care nu mai necesită interacțiunea cetățeanului cu funcționarul public. Toate cererile care se depun la primărie se pot depune online. Se primesc răspunsurile și online. Toți colegii mei din primărie au semnătură electronică digitală.
  • Provocarea este ca cetățeanul să aibă ce să facă cu răspunsul primit în format electronic, atât timp cât există instituții care au nevoie și de semnătura holografă.
  • Legat de școli, noi nu am avut probleme cu accesul copiilor la orele online. Nu am așteptat Guvernul, am luat deciziile înainte. Nu a existat la nivelul municipiului niciun copil care să nu aibă tabletă. Cei care nu au avut au primit de la primărie, inclusiv persoanele marginalizate social unde am asigurat și infrastructura de internet pentru a putea să folosească această tabletă.

Lucian VIZITEU, primar al Municipiului Bacău

  • În unele instituții, cum este Parlamentul, digitalizarea este de fapt o platformă prin care vezi un proces care se întâmplă analog. Pentru mulți care achiziționează astfel de sisteme este greu de înțeles că este o cale greșită.
  • Ce am început să schimbăm, ușor ușor, prin procedurile interne și modul de lucru, este să transformăm procesele de lucru în procese digitale, urmând apoi să avem partea de expunere digitală.
  • Unul dintre cele două mari proiecte în lucru în acest moment se referă la un sistem de front office și de back office pentru a expune în mod digital accesul la serviciile principale ale primăriei: de la tot ce înseamnă autorizații de construitre, certificate de urbanism, până la eliberarea diverselor alte documente.
  • Problema pe care o resimt eu, și cred că și alte administrații locale, este că istoricul documentațiilor pentru astfel de procese este încă analog.
  • Pentru aceasta începem un proces de retrodigitalizare a unei mari arhive de primărie, de peste două milioane de file, și de aici un efort mare de indexare a lor pentru utilizare.
  • Apoi mai descoperim în practică: chiar dacă avem un serviciu complet digitalizat, cetățenii încă nu au încredere în documentul emis pe semnătură electronică și insistă să primească documentul semnat olograf.
  • Din neîncredere dar și pentru că unii parteneri instituțioanli, cum ar fi chiar și notarii, refuză primirea documentelor semnate electronic.
  • Acest fapt consumă resurse suplimentare, pentru că trebuie să fim pregătiți și pentru serviciul digital, dar și pentru cel analog.
  • Am început simplificarea proceselor. Pentru certificatele de urbanism avem o procedură de eliberare la urgență în 3 zile.
  • Am eliminat complet cererea de certificate fiscale, care erau solicitate în anumite proceduri cu cetățenii, deși erau eliberate (tot) de primărie.
  • Am forțat diferitele departamente din primărie să facă schimb de astfel de  certificate.
  • La finalizarea proiectului de front / back office vom avea și o hartă în timp real al tuturor incidentelor.
  • Avem un sistem electronic de petiții, care funcționează de șase luni deja avem câteva zeci de mii de solicitări rezolvate.
  • Având o hartă a incidentelor, vom vedea ce probleme sunt în oraș și unde să se intervină, astfel încât această informație să fie utilă și pentru partenerii instituționali.
  • Un alt tip ce eveniment ține de originatorii documentelor. Foarte multe documente necesare unei primării, pentru a rezolva o problemă a cetățeanului, provin de la alte instituții. Sunt documente care ar putea să existe într-un portofel virtual al cetățeanului și el doar le-ar partaja conform nevoilor.
  • Dacă am reuși să rezolvăm la nivel guvernamental astfel încât fiecare cetățean să aibă toate documentele într-un depozitor propriu, atunci ar fi un punct de conectare ușor.
  • Poate ar fi mai bine decât inter-operaționalizarea instituțiilor. Adică atunci când se emite un document, acesta să ajungă în portofelul digital al cetățeanului și acesta să aleagă cui să le partajeze.
  • Trăim încă într-o epocă în care multe lucruri se rezolvă în teren.

Nicolaie MOLDOVAN,  specialist în dezvoltare urbană, city manager Alba-Iulia 2012 – 2019

  • Alba Iulia este mai mică. Poate și modalitatea în care am înțeles noi să abordăm acest domeniu a fost una atipică oarecum și una pornită din poziția underdog-ului.
  • În 2007 am fost printre puține administrații locale din România care a avut o strategie de informatizare a administrației cu 14 proiecte importante pe care le-am materializat utilizând fonduri publice în general, fonduri publice oferite de primele programe post-aderare României, dar și cofinanțate de bugetul local.
  • Am reușit să fim în situația în care la nivelul municipiului să începem două categorii majore de investiții în zona de infrastructură digitală, dar în egală măsură și în cea de livrare a unor servicii digitale către cei afectați de activitatea administrației publice locale.
  • Dincolo de componentele hardware și software tipice pentru nevoia de a îmbunătăți capacitatea administrativă, noi am fost în situația în care am operaționalizat printre primii în România o bază de date urbană formată din informații pe care le-am digitalizat și pus în sistemele GIS pentru 4 componente majore din activitatea administrației: urbanism, cadastru, patrimoniu și zone verzi.
  • Începând cu 2012 am deținut infrastructura digitală necesară pentru a popula cu date bazele de date GIS ale Primăriei pe care le-am achiziționat utilizând finanțări nerambursabile europene.
  • Acest lucru nu s-a întâmplat de la sine, ci prin intermediul unui birou care între timp a devenit serviciu dedicat pentru gestiunea informatică a acestor 4 categorii de date. Primăria are personal angajat care populează un departament specializat pe acest lucru, care preia din arhivele scriptice, dar și din activitatea la zi a administrației toate datele necesare pentru popularea hărților din cele 4 domenii.
  • Un alt domeniu pe care noi l-am abordat a fost monitorizarea prin e-ticketing a serviciului de transport public de persoane pe care l-am operat până în 2012 la nivelul municipiului, iar de atunci în relația cu alte 7 unități administrativ-teritoriale din jurul municipiului.
  • Un alt lucru foarte important, am oferit în interacțiunea cu cetățenii și companiile private cam tot spectrul de servicii pe care l-au comunicat și colegii de la Cluj-Napoca și Bacău, pe urbanism, audiențe, petiții, plata impozitelor și taxelor.
  • Proiectul-pilot de smart-city a fost dedicat centenarului din 2018. Am oferit posibilitatea companiilor de tehnologie și de infrastructură, respectiv servicii digitale, să vină în Alba Iulia și să folosească domeniul public și privat al orașului, respectiv interacțiunile cu locuitorii, cu companiile, cu autoritățile publice pentru a ne oferta, pentru a ne arăta care este potențialul proiectelor, soluțiilor tehnologice și digitale pe care acestea le au, într-o încercare de a învăța din suma foarte mare de soluții pe care mediul privat îl are.
  • Au fost 45 de companii atât multinaționale cât și startup-uri. Au fost testate 106 proiecte de oraș inteligent, proiecte care au fost împărțite pe zece verticale importante, pornind de la educație, la sănătate, mobilitate și iluminat public și ajungând până la senzori de monitorizat calitatea aerului. Pentru noi a fost un exercițiu util.
  • Toate companiile care au venit în acest proiect au investit din resursele proprii, atât bani cât și ore și resurse umane și logistice care însumate au depășit câteva milioane de euro. Pentru oraș a fost un argument bun de atragere de resurse financiare suplimentare.
  • Am reușit ca din faza de pilot unele proiecte să le ducem în faza de scalabilitate la nivel de oraș. Ulterior am reușit să contractăm și în prezent să se afle în implementare o serie de proiecte de oraș inteligent, de pildă din trei parteneriate diferite cu trei operatori economici cu care am pilotat trei soluții diferite de iluminat inteligent s-au născut trei proiecte majore de aproximativ 15 milioane de euro, toate aprobate, prin care Alba Iulia va fi până la finalul anului 2023 în proporție de 70% deservită de un sistem de iluminat inteligent nou, cu telegestiune, cu soluție de iluminare mult mai performantă. Sunt mai bine de 240 de străzi.
  • De asemenea 2 proiecte de aproximativ 40 de milioane de euro de mobilitate inteligentă. În bugetul acestor 2 proiecte vom avea și soluții de management inteligent al traficului, de măsurare a calității aerului, senzori pentru măsurarea traficului, stații de transport public de persoane dotate cu o infrastructură digitală.
  • Au fost contractate primele autobuze electrice și primele stații de încărcare electrice pentru acestea.
  • Cea mai bună pepinieră de idei a venit din mediul privat. Niciodată într-o țară precum România conceptul de orașe inteligente nu va fi funcțional decât într-un parteneriat real între mediul public și mediul privat.
  • Am avut o colaborare bună cu ministerul comunicațiilor.

Ionuț ȚAȚA, președinte clustere IT-RO, fondator al Clusterului pentru Inovare și Tehnologie ALT Brașov

  • Vorbim de câteva orașe unde industria IT e bine dezvoltată și organizată. Dacă facem zoom out, vedem că acolo e un nivel mai ridicat de digitalizare a administrației.
  • Statistica însă nu este una care arată în adevărata dimensiune industria IT, Bucureștiul are 100.000 de angajați în IT dar acolo nu e cel mai bun nivel de colaborare cu autoritățile locale. Cluj sau Alba sunt mai avansate din punctul de vedere al cooperării, iar ele oferă 2 modele de dezvoltare.
  • Un model de dezvoltare e la Cluj, care se poate replica la Timișoara sau București, unde sunt suficienți angajați în domeniu și există structuri de cooperare cu autoritatea locală.
  • De partea cealaltă, la Alba s-a experimentat. Nu a existat vecinătatea cu oameni cu expertiză, dar s-a creat un context special, de tip experiment. Decidenții au gustat tehnologia și au decis ce e benefic. Abordarea aceasta o putem replica în orașele unde IT nu dezvoltat, la Focșani, de exemplu, la Suceava, Maramureș.
  • Aceste modele pot accelera transformarea digitală a autorităților locale, care nu se întâmplă doar prin achiziție, ci și prin învățare, prin experimente, prin inovare deschisă.
  • Un paradox al administrației locale – toată lumea zice că are totul sub control, nimeni nu admite că are o problemă. Dacă am face asta, dacă am admite că avem probleme, atunci va apărea și oportunitatea, poți crea un context în care înveți. Asta e și abordarea specifică la nivelul UE.
  • Cu genul acesta de colaborare, administrație – universitate, poți dezvolta proiecte de impact. Dacă vrem să facem ceva pe mobilitate autonomă, atunci să mergem în orașe cu proiecte de mobilitate și vom găsi formule de colaborare, apoi formule de a împărtăși rezultatele colaborării.

Întrebări:

Care ar trebui să fie rolul clusterelor IT?

Cred că maxim 1% din valoarea produsă în acele clustere vine din zona locală. Aceste companii IT nu sunt obișnuite să lucreze cu sistemul de achiziții, în special cu cel din România, iar autoritatea nu se uită la nivel local pentru soluții.

Există un mecanism care se dezvoltă în UE, al inovării deschise. Municipalitatea se deschide către comunitatea locală, pune la dispoziție date și companiile locale pot oferi soluții. Acest gen de soluții e implementat în Lituania și poate fi replicat în România.

Speakeri:

  • Ciprian Sergiu TELEMAN, ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării
  • Octavian OPREA, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR)
  • Dan CÎMPEAN, director general al Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO
  • Mirela CĂLUGĂREANU, președinte ANAF
  • Gabriel VOICILA, Digital Technology Partner, PwC
  • Silviu TEODORU, arhitect de organizație, Europa Centrală și de Est, Oracle
  • Dan Ștefan TARCEA, viceprimar al Municipiului Cluj-Napoca
  • Constantin TOMA, primar al Municipiului Buzău
  • Lucian VIZITEU, primar al Municipiului Bacău
  • Nicolaie MOLDOVAN,  specialist în dezvoltare urbană, city manager Alba-Iulia 2012 – 2019
  • Ionuț ȚAȚA, președinte clustere IT-RO, fondator al Clusterului pentru Inovare și Tehnologie ALT Brașov

Partneri:

eMag, PwC Romania

Network Partners:

INACO – Initiativa pentru Competitivitate, ANIS Romania, ARIES

 

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Participarea la conferință este gratuită. Pentru a adresa întrebări cu prioritate speakerilor, este necesară înscrierea prin formular:

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: