joi

30 mai, 2024

7 aprilie, 2024

Acest text se adresează în primul rând tinerilor, adică celor care privesc la viitorul în care urmează să-și construiască viața și carierele. La orizont se văd, însă, norii schimbărilor de paradigmă: un cumul de 5 factori vor aduce modificări substanțiale în maniera de funționare atât e conomiilor, cât și a societăților. Consumerismul – pe care s-a bazat în ultimele decenii economia occidentală – e asaltat din toate părțile de crize de mai multe feluri și e greu de presupus că va rezista.

Din acest punct de vedere, textul se adresează și celor aflați la apogeul vieții profesionale și personale: societatea însăși va trebui să se adapteze la criza consumerismului.

***


Consumerismul –  definit ca ordinea socială și economică în care aspirațiile celor mai mulți indivizi includ achiziția de bunuri și servicii peste necesar, adesea ca subliniere a poziției dobândite – a apărut în societățile occidentale în secolul XX, dar a luat avânt îndeosebi după 1971, anul în care băncile centrale au început să emită bani fiduciari (fiat money), fără vreo legătură cu aurul sau cu vreun alt activ.

Din acel moment, guvernelor occidentale le-a fost tot mai greu să reziste cerințelor maselor populare de a stimula consumul pe orice căi – chiar cu prețul creșterii inflației, a deficitelor bugetare și datoriilor publice – cerințe facilitate de:

  • apariția, în 1958 în SUA, a cardului de credit, care a propulsat la cote noi consumul pe datorie;

  • sofisticarea la care au ajuns publicitatea, marketingul și serviciile bancare, care au exploatat

  • slăbiciunile psihicului uman, făcând-ul să își dorească multe bunuri și servicii de care nu avea nevoie;

  • oportunismul producătorilor de bunuri, care au redus în mod deliberat durata de viață a bunurilor (automobile, frigidere, televizoare, computere, etc.), pentru a crește numărul de vânzări.

Cu deosebire, consumerismul a cunoscut perioada sa de apogeu în timpul celei de a Doua Globalizări (1990-2022), profitând de o conjuncție favorabilă de factori:

  • dividendul păcii: odată încheiat Războiul Rece, o serie de resurse destinate industriei apărării au fost realocate industriei producătoare de bunuri de consum;

  • dividendul demografic: generația baby-boomers (cei născuți între 1946 și 1964) în Occident și generația „decrețeilor” (cei născuți între 1967 și 1989) în România au intrat în câmpul muncii;

  • dividendul globalizării: intrarea în lanțurile de producție a unor țări precum China, India și alte state sud-est asiatice, cu forță de muncă ieftină, au făcut posibilă producerea de bunuri și servicii la prețuri foarte mici;

  • dividendul digitalizării, care de asemenea a permis ieftinirea produselor;

  • dividendul dobânzilor scăzute: în condițiile în care factorii de mai sus țineau inflația globală la un nivel scăzut, băncile centrale și-au permis să practice dobânzi reduse (uneori, real-negative, adică sub nivelul inflației), care au stimulat odată în plus traiul pe datorie.

România a intrat relativ târziu, după anul 2000, în acestă febră a consumerismului, dar a făcut-o  cu o râvnă deosebită, vrând parcă să recupereze deceniile pierdute.

Astfel, modelul de creștere ales de public (producători și consumatori) și  validat de politicieni, a fost în România unul bazat pe consum, spre deosebire de Cehia, Polonia și Ungaria, care, urmând modelul german, și-au bazat creșterea economică pe export. Consumul duce la creșterea importurilor și este finanțat prin creșterea datoriei externe.

Graficul 1  al Eurostat arată că deficitul de cont curent al României se situează an de an la valori foarte mari, în timp ce statele central și est-europene au, de regulă, surplusuri de cont curent (excepție făcând cei doi ani post-pandemici), la fel ca și zona euro în ansamblu.

Grafic 1:

Dar, odată cu declanșarea, în anul 2022,  a agresiunii ruse în Ukraina, au fost puse în mișcare o serie de tendințe care prevestesc declinul modului de viață consumerist.

1, Dividendul păcii a dispărut. Statele democratice vor trebui să se reînarmeze, cel puțin până la limita minimă de 2% din PIB, dacă nu și mai mult. Graficul 2, extras din Raportul pe 2023 al NATO, arată că România, care în 2023 a cheltuit doar 1,6% din PIB pe apărare, are mult de recuperat în acestă privință.

În disputa „guns versus butter” (tunuri versus unt), relocarea resurselor înspre înarmare va însemna , automat, o reducere a resurselor alocate consumului.

Grafic 2:

Sursa: NATO; Raportul anual 2023.

2, Dividendul globalizării este pe cale să dispară. În noua realitate geopolitică, caracterizată de blocuri economico-militare rivale, este firesc ca statele occidentale să încerce să aducă  mai aproape de casă fabricarea unor bunuri, prin procese de nearshoring și friendshoring. Numai că acestea vor avea drept consecință o scumpire a respectivelor produse, care nu vor mai beneficia de mâna de lucru ieftină din țări cu regimuri autoritare. Ca atare, și consumul va avea de suferit.

3, Marea majoritate a pământurilor rare, esențiale pentru economia viitorului, se află concentrate în China (Grafic 3). Aceasta înseamnă că o serie de componente esențiale pentru automobile electrice, panouri solare, smartphone-uri etc. vor fi greu de găsit sau vor avea prețuri  prohibitive.
Rezultă că producătorii de astfel de bunuri vor trebui să le reproiecteze cu o durată de viață cât mai lungă (punând o  surdină activităților de publicitate și marketing), așa cum se petreceau lucrurile în anii ’50-’60 ai secolului trecut.

Iar dacă producătorii occidentali vor refuza să se adapteze, probabil că vor fi obligați de guverne, confruntate cu o penurie de materii prime strategice. Totodată, refolosirea și returnarea bunurilor de către consumatori vor fi din nou premiate, cu sume mult mai mari decât în trecutul apropiat.

Grafic 3:

4, Dacă inflația va avea tendințe de a crește, din cauze precum cele ilustrate mai sus, băncile centrale nu vor mai putea să practice, cu nonșalanță, dobânzi real-negative. Aceasta va pune presiune pe creditul de consum și va orienta publicul să apeleze la credit doar pentru bunurile esențiale. Deja, se poate observa o tendință a principalelor bănci centrale de a practica dobânzi puternic real-pozitive (mai mari decât inflația). A se vedea Tabelul 1.

Printre altele, dobânzile real-pozitive vor pune presiune și pe Ministerele de Finanțe să reducă deficitele, deoarece acestea vor fi mai greu de finanțat, atât din surse interne, cât și din surse externe. Iar deficite bugetare mai mici înseamnă și deficite de cont curent mai mici și, pe cale de consecință, un consum mai temperat.

Tabelul 1:

Sursa: tradingeconomics.     *- februarie 2024

5, Dividendul demografic este și el pe cale de epuizare, odată cu ieșirea la pensie a baby-boomers și a „decrețeilor”. Iar din urmă vin generații tot mai mici, având în vedere că, în Europa, recordul în ce privește rata fertilității totale este deținut de Franța, cu 1,79 nașteri/femeie, cu mult sub rata de înlocuire de 2,1 nașteri/femeie. România ocupă în acest clasament un încurajator (dar insuficient) loc secund, așa cum o arată Graficul 4, preluat de la Eurostat.

Inevitabil, oamenii vor trebui să lucreze un număr mai mare de ani, înainte de a ieși la pensie.

Mai puțini lucrători tineri înseamnă mai puțini producători și consumatori de produse și servicii. Totodată, mai puțini contributori la Pilonul 1 de pensii înseamnă că lucrătorii maturi  vor trebui să economisească mai mult pentru bătrânețe, diminuându-și în mod corespunzător consumul.

Graficul 4:

În concluzie, lumea în care am intrat începând cu anul 2022 este o lume cu prețuri mai mari, cu bunuri de consum mai greu disponibile și cu vârsta de pensionare mărită.

Dacă cineva crede că România poate scăpa de aceste tendințe continentale, se înșeală amarnic.

Și nici măcar nu este obligatoriu ca toate cinci să se îndeplinească. Este suficient ca două sau trei din tendințele amintite să se adeverească, pentru ca modul de viață consumerist să intre în declin.

Pot înțelege frustrarea acelor români care și-au făcut din consumerism un mod de viață. Dar dacă ei vor ignora tendințele prezentate în acest articol, o vor face pe propriul risc.

***

(Citiți și: ”Interviu Fredrik Erixon: ”Va fi o perioadă  urâtă pentru clasa de mijloc. Prea mulți bani aleargă după prea puține produse ””)

(Citiți și: ”Interviu Mikael Wigell / Era capitalismului strategic – ”the age of unpeace”, noua normalitate”)

(Citiți și: ”De ce ”Istoria nu iartă proștii””)

(Citiți și: ”Economia de Război și Factura de Pace: au apărut CRONICILE 84. Titlurile și autorii”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Greșeli făcute după 1990 ,de companii ale țările occidentale dar și americane,care și-au mutat producția în China ,pt.maximizarea profitului ,mutare care i-a scăpat și de probleme cu marile centrale sindicale ( nu am mai auzit de prezența lor ) .
    Prin urmare au obținut profituri substanțiale ,dar au distrus locuri de muncă din propriile țări ,cu pierderea de tehnologii în favoarea chinezilor,de salariile aferente generatoare de taxe ,impozite și scăderea consumului
    de produse autohtone ,în favoarea importurilor celor chinezești .
    A se reloca înapoi în Europa presupun cheltuieli pe toate direcțiile și angajare de personal calificat !
    Cred că prețurile viitoarelor produse in
    UE nu vor fi competitive cu cele chinezești,prin urmare deși consumul va scădea ,ce urmează a se consuma
    vor fi produsele chinezești cu prețuri pt.toate buzunarele.
    Din păcate după 1990 ,UE in loc să aleagă relocări in Europa de Est ,care
    avea specialisti in toate domeniile și foarte aproape de centrul Europei ( deci transport ieftin și rapid ) au preferat China și țări din Asia.
    La ora asta UE se confruntă cu cel puțin câteva probleme ,războiul din Ucraina ,scumpiri ale materiilor prime și ale petrolului și gazelor naturale,cu
    consecințele de rigoare ,ajutor financiar și material pt.ucraina ,ajutor care nu știm dacă va fi recuperat,deci cheltuieli și eventuale pierderi pt UE,
    presiune uriașă făcută de migrația africană și asiatică ,sub toate aspectele negative , nu produc mai nimic ,dar consumă valori bănești amețitoare din banii contribuabililor autohtoni, mai sunt și altele !Se pare că viitorul UE ,este în ceață ,așa că stau și mă gândesc că poate decidenții noștri, împreună cu BNR ,caută niște soluții care să limiteze pagubele ,căci nu poți trăi numai din împrumuturi interne RO ( căci băncile
    de la noi ,împrumută statul și nu acordă credite antreprenorului autohton pt.inițiative private ) și din
    împrumuturi externe.

  2. Noua Revolutie Industriala ne va arata si soarta consumerismului .Stagnarea nu este neaparat un lucru rau . Fara aparitia unei perioade de stagnare multe dintre natiunile lumii se pot prabusi .Europa a inteles asta inca cu mult timp in urma si pentru a evita dezastrul incearca sa isi creeze un micro climat propriu independent de altii .Desprinderea de Rusia este primul pas .Totul in jurul nostru se prabuseste .Orientul Mijlociu si Rusia vor intra in colaps sistemic .China se va prabusi si ea .SUA este doar la un pas de scindare .India devine si ea o dictatura .Totul a inceput o daca cu iesirea M.Britanii din UE . Dorinta de bunastare este cu mult mai mare decit posibilitatea .Chiar daca si in UE „ buturuga mica vrea sa rastoarne carul mare” UE ramine singurul beneficiar absolut al zilelor noastre .UE se extinde atit cit ii este plapuma si NATO european la fel . Granitele vor fi undeva pe Nipru o data cu inarmarea Germaniei (cine ar fi crezut ) iar NATO va muta decisiv in Romania si pe intreg flancul de est .Devenim si o forta militara dublind astfel forta noastra economica .In Pacific SUA ,Australia,Noua Zeelanda ,Filipinelle si aliatii lor merg catre Japonia formind un NATO 2 .Batrînul Continent isi va reface granitele .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Greșeli făcute după 1990 ,de companii ale țările occidentale dar și americane,care și-au mutat producția în China ,pt.maximizarea profitului ,mutare care i-a scăpat și de probleme cu marile centrale sindicale ( nu am mai auzit de prezența lor ) .
    Prin urmare au obținut profituri substanțiale ,dar au distrus locuri de muncă din propriile țări ,cu pierderea de tehnologii în favoarea chinezilor,de salariile aferente generatoare de taxe ,impozite și scăderea consumului
    de produse autohtone ,în favoarea importurilor celor chinezești .
    A se reloca înapoi în Europa presupun cheltuieli pe toate direcțiile și angajare de personal calificat !
    Cred că prețurile viitoarelor produse in
    UE nu vor fi competitive cu cele chinezești,prin urmare deși consumul va scădea ,ce urmează a se consuma
    vor fi produsele chinezești cu prețuri pt.toate buzunarele.
    Din păcate după 1990 ,UE in loc să aleagă relocări in Europa de Est ,care
    avea specialisti in toate domeniile și foarte aproape de centrul Europei ( deci transport ieftin și rapid ) au preferat China și țări din Asia.
    La ora asta UE se confruntă cu cel puțin câteva probleme ,războiul din Ucraina ,scumpiri ale materiilor prime și ale petrolului și gazelor naturale,cu
    consecințele de rigoare ,ajutor financiar și material pt.ucraina ,ajutor care nu știm dacă va fi recuperat,deci cheltuieli și eventuale pierderi pt UE,
    presiune uriașă făcută de migrația africană și asiatică ,sub toate aspectele negative , nu produc mai nimic ,dar consumă valori bănești amețitoare din banii contribuabililor autohtoni, mai sunt și altele !Se pare că viitorul UE ,este în ceață ,așa că stau și mă gândesc că poate decidenții noștri, împreună cu BNR ,caută niște soluții care să limiteze pagubele ,căci nu poți trăi numai din împrumuturi interne RO ( căci băncile
    de la noi ,împrumută statul și nu acordă credite antreprenorului autohton pt.inițiative private ) și din
    împrumuturi externe.

  2. Noua Revolutie Industriala ne va arata si soarta consumerismului .Stagnarea nu este neaparat un lucru rau . Fara aparitia unei perioade de stagnare multe dintre natiunile lumii se pot prabusi .Europa a inteles asta inca cu mult timp in urma si pentru a evita dezastrul incearca sa isi creeze un micro climat propriu independent de altii .Desprinderea de Rusia este primul pas .Totul in jurul nostru se prabuseste .Orientul Mijlociu si Rusia vor intra in colaps sistemic .China se va prabusi si ea .SUA este doar la un pas de scindare .India devine si ea o dictatura .Totul a inceput o daca cu iesirea M.Britanii din UE . Dorinta de bunastare este cu mult mai mare decit posibilitatea .Chiar daca si in UE „ buturuga mica vrea sa rastoarne carul mare” UE ramine singurul beneficiar absolut al zilelor noastre .UE se extinde atit cit ii este plapuma si NATO european la fel . Granitele vor fi undeva pe Nipru o data cu inarmarea Germaniei (cine ar fi crezut ) iar NATO va muta decisiv in Romania si pe intreg flancul de est .Devenim si o forta militara dublind astfel forta noastra economica .In Pacific SUA ,Australia,Noua Zeelanda ,Filipinelle si aliatii lor merg catre Japonia formind un NATO 2 .Batrînul Continent isi va reface granitele .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: