Fredrik Erixon este economist, scriitor, director al Centrului European pentru Economie Politică Internațională (CEEPI) din Bruxelles.
Textul de mai jos este preluarea unui fragment, relevant credem noi, din interviul acordat revistei exclusiv print CRONICILE Curs de guvernare nr. 85, proaspăt apărut.
În opinia economistului, urmează o perioadă extrem de dificilă pentru clasa de mijloc, cea mai afectată de creșterea prețurilor, deoarece acestea erodează nu doar puterea de cumpărare, ci și valoarea activelor, acumulate preponderent pe credit.
Ieșirea din această situație complicată, spune Erixon, este o recesiune, inevitabilă după părerea sa.
Cea mai mare îngrijorare a economistului este că băncile centrale și guvernele își supraestimează capacitatea de intervenție în actuala criză. Chiar și într-o lume ideală, în care factorii de decizie nu mai fac nicio greșeală de acum înainte, inflația va fi foarte dificil de combătut, deoarece fundamentele economiei mondiale sunt cele care o alimentează, concluzionează directorul CEEPI.
(Redacția)
***
(………………)
CRONICILE:
Mulți analiști sunt de părere că o spirală prețuri-salarii este improbabilă, deoarece companiile europene nu își permit să majoreze veniturile angajaților pe termen mediu, asta pentru că nu există creșteri substanțiale de productivitate. Înseamnă practic că șocul inflației va fi absorbit aproape în totalitate de societate. Credeți că ne aflăm la un punct de inflexiune al modului în care sunt distribuite cheltuielile de consum? În România, spre exemplu, ponderea cheltuielilor cu utilitățile a crescut la maxime record.
Fredrik Erixon:
Absolut. Asistăm la aceste tendințe peste tot în Europa, în America de Nord și anume că, cel puțin pe perioada verii, cheltuielile de consum nu au fost la nivelul la care se anticipa că vor fi. Este dificil de comparat țară cu țară și mai ales având în vedere că ieșim din ani de pandemie, dar unde ne aflăm în prezent, în ceea ce privește lichiditățile, gospodăriile și veniturile generale ale societății… așteptările au fost ca sectorul turistic, spre exemplu, să înregistreze un boom în această vară, dar aceste așteptări nu s-au concretizat.
Vedem și din situațiile bancare cum gospodăriile încep să își reechilibreze pozițiile de capital, își rambursează varii credite de consum, în special credite cu dobânzi variabile, care cresc mai repede. Vedem și pe piața imobiliară că prețurile scad rapid peste tot. Acest lucru, în sine, are consecințe asupra multor oameni, pentru că reajustează valoarea proprietăților și a creditelor ipotecare aferente acestora. Consumatorii s-au îndatorat pe baza unor evaluări ale proprietăților, care sunt acum poate cu 10%-15% mai mici. Este o sumă substanțială, în special dacă o transpui la nivelul întregii economii.
Revenind la problema dacă prețurile vor pune presiune pe salarii și dacă ne vom confrunta cu o spirală prețuri-salarii, ce știm din perioade anterioare, din istorie, când s-a mai manifestat un astfel de fenomen, este că nu se întâmplă automat. Este o perioadă de timp până când dinamica și mecanica acestei spirale își intră în funcțiune.
Salariile nu reflectă imediat prețurile. Durează câțiva ani până când se intră în carusel și, odată pornit, lucrurile se mișcă repede. Ce vedem acum în multe state este că oamenii se așteaptă ca salariile să crească, poate nu pentru a compensa întregul impact al inflației, dar se așteaptă totuși la o creștere.
Știm din analizele de piață mai amănunțite care s-au uitat la diferite dinamici ale inflației, și BCE a avertizat asupra acestui risc, a unui efect de întârziere în următoarele 12-18 luni. Ce se întâmplă de obicei este că un grup primește o majorare substanțială din simplul motiv că are suficientă putere pe piața muncii pentru a forța creșteri de salarii. Acestea pun presiune și pe creșterea celorlalte salarii.
Este o fantezie naivă să credem că gospodăriile vor înghiți aceste rate ridicate ale inflației vreme de doi-trei ani și că vor tolera ca acestea să le mănânce din venitul disponibil fără să ceară creșteri mai rapide ale salariilor, care vor fi mult peste cele de productivitate.
Vor crește presiunile pentru majorarea veniturilor și angajații vor avea puterea necesară, din cauza condițiilor foarte dificile de pe piața muncii, a deficitelor foarte mari, a problemelor ce au rezultat din scăderea ratei de participare pe piața forței de muncă, în urma pandemiei.
Un număr semnificativ de angajați au optat să părăsească piața muncii în ultimii doi ani, fie prin pensionare sau prin apelarea la diferite scheme de șomaj tehnic sau de ajutor social. Este o lovitură puternică asupra ofertei de pe piața muncii în multe state europene, iar acest lucru se va răsfrânge asupra salariilor și a prețurilor.
(…………………………)
”Va fi o perioadă foarte urâtă pentru clasa de mijloc”
CRONICILE:
Statele dezvoltate s-au bazat mereu pe forța clasei de mijloc, pe capacitatea ei de a sprijini creșterea economică. Cum este afectată clasă de mijloc de inflație? Majoritatea statelor europene protejează în general populația defavorizată, cu venituri mici, de efectele inflației.
Fredrik Erixon:
Inflația îi afectează mereu pe cei care au active de valoare. Distribuția consecințelor inflației înclină balanța către cei care au capital, active. Inflația mănâncă valoarea activelor și asta înseamnă că duce la schimbarea „consumului de investiții”. De ce să economisești, să cumperi active, dacă valoarea acestora scade. E mai bine să cheltuieșit banii.
Oamenii foarte bogați vor găsi mereu modalități de a-și proteja valoarea activelor, dar clasa de mijloc nu are, în general, acces la toate tipurile de piețe, nu are competențele de a investi în toate instrumentele disponibile. Cu siguranță, clasa de mijloc va fi lovită foarte dur.
Clasa de mijloc este, de asemenea, cea care stă pe cel mai mare stoc de datorie în raport cu veniturile. În ultimele două decenii clasa de mijloc s-a împrumutat până la dinți și a cumpărat proprietăți. Inflație ridicată și dobânzi ridicate în viitor – va fi o perioadă foarte urâtă pentru clasa de mijloc.
CRONICILE:
Ați spus că vă așteptați la o recesiune. O vedeți drept certă sau ar putea fi evitată?
Fredrik Erixon:
Cu siguranță vom avea parte de o recesiune în Europa de Vest. Uitându-mă la factorii de presiune care trag în jos economia și presupunând că mai multe majorări de dobânzi cheie din partea băncilor centrale vor intra în vigoare în lunile ce urmează, cred că acestea vor avea un impact asupra activității economice.
(Citiți și: ”Avem în față ”Furtuna Perfectă”: titlurile și autorii”)
Istoric nu există nicio altă metodă de a scăpa de o inflație mare decât printr-o recesiune. Așa începi să refaci fundația politicilor macroeconomice. Nu cred că poate fi pusă sub semnul întrebării.
(………………….)
CRONICILE:
Credeți că vom asista la o redefinire a prosperității? Lucrurile care erau considerate o normalitate pentru clasa de mijloc să devină un lux?
Fredrik Erixon:
Oamenii vor continua să meargă în concedii, dar nu vor fi concediile cu care s-au obișnuit. Nu va fi o săptămână în Thailanda sau un concediu de iarnă la ski. Poate ceva mai aproape de casă.
CRONICILE:
Când am putea să revenim la o nouă normalitate?
Fredrik Erixon:
Până acum am trăit într-un fel de dezechilibru stabil. A fost stabil în sensul în care veniturile au ținut pasul, dar atât veniturile, cât și valoarea activelor au fost majorate artificial de politici monetare extrem de laxe. Un tip de politică monetară motivată de criză, dar care a fost prea acomodativă pentru o perioadă prea lungă de timp.
Acum suntem într-un punct în care nu mai putem avea această politică fără a plăti printr-o inflație foarte ridicată. Nu poți avea ambele lumi în același timp. Fie te aștepți ca veniturile și valoarea activelor să scadă pentru că sprijinul artificial va fi retras din piață, fie accepți consecițele unor rate ridicate persistente ale inflației. Acestea duc pe termen lung către o recesiune, pentru că oamenii vor înceta să mai economisească, nu vor mai exista investiții.
”Șocul prețurilor la energie e mai mare decât cel din anii ’70, din secolul trecut”
CRONICILE:
Se fac multe paralele între situația din prezent cu aceea din 1970. Credeți că ne aflăm într-un moment similar, că actuala criză energetică va genera un șoc similar la nivelul economiei?
Fredrik Erixon:
Șocul prețurilor la energie este deja mai mare decât atunci. Întrebarea este în ce măsură va alimenta acesta un șoc inflaționist general.
Încă nu cred că știm cum anume vor reacționa băncile centrale și guvernele. Cred că este evident că ar trebui să ia anumite măsuri, să încerce să aducă ratele de inflație în jos, să facă ce pot să le modereze măcar. Dar cât de departe vor merge? Vor fi dispuse să facă orice e necesar pentru a controla rapid inflația? Semnalele de până acum sunt că nu sunt.
(Citiți și: ”Între SUA și China, UE e subminată de aversiunea la risc: a oamenilor, a capitalurilor – Interviu cu prof. dr. Rolf J. Langhammer, fost vicepreședinte al Institutului Kiel pentru Economia Mondială din Germania”)
Ați făcut referire la expresia că „inflația este tranzitorie”, este ceva ce am tot auzit și, în această perioadă, inflația a continuat să crească și să crească. Uitându-ne la previziunile băncilor centrale de la începutul pandemiei, practic s-au înșelat în mod consistent. Acest lucru complică lucrurile și ridică întrebări cu privire la capacitatea băncilor centrale de a înțelege economia din jurul lor și de a răspunde provocărilor.
(……………………..)
Chiar și într-o lume ideală, tot ne vom confrunta cu o economie ale cărei fundamente împing inflația în sus.
CRONICILE:
Cum va rămâne cu planurile naționale de redresare și reziliență? Acestea au fost dezvoltate pentru a răspunde crizei generate de pandemie, dar având în vedere stadiul în care se află, ar fi posibil să reprezinte o sursă de ieșire dintr-o viitoare pandemie?
Fredrik Erixon:
Cu siguranță! Scopul acestora a fost de a genera sprijin anti-ciclic într-un moment în care economia o lua la vale din cauza crizei sanitare. A durat mult să fie negociate, durează și mai mult să se găsească surse de finanțare. Dacă n-ar fi fost războiul, am fi fost deja într-o etapă de redresare și deci n-ar fi fost un sprijin anticiclic. Ar fi promovat poate schimbări structurale la nivelul economiei, prin implementarea de reforme (…) care să crească potențialul de creștere.
Acum banii ar putea să ajungă când economiile scad din nou. Atunci s-ar putea dovedi utili pentru stimularea activității, teoria keynesiană.
(……………………)
***
Mai multe precizări și anticipări privind scenariile care se întrevăd la orizont atât privind clasa de mijloc din toată lumea, mai ales din cea occidentală, cât și privind schimbarea paradigmei economice mondiale pot fi citite în versiunea integrală a interviului – în CRONICILE Curs de guvernare nr. 85 -LINK.
***
(Citiți și: ”Avem în față ”Furtuna Perfectă”: titlurile și autorii”)
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Sfârșitul sfârșitului Istoriei”)
***
