Investițiile străine directe (ISD) pot înlocui fondurile UE și sunt chiar mai bune, a declarat marți ministrul maghiar al Dezvoltării Economice, Márton Nagy, care a adăugat că țara sa trebuie să facă tranziția către o economie fără finanțare europeană.
Într-un interviu acordat marți Világgazdaság și citat de Euractiv, oficialul ungar a vorbit despre beneficiile investițiilor străine, comparativ cu fondurile europene.
„În ceea ce privește impactul, ISD-ul este mai bun: piața distribuie capitalul, nu noi suntem cei care îl determinăm, așa că știe exact ce are de făcut”, a spus Nagy, adăugând că fondurile UE sunt o „sursă ușor de înlocuit”.
Ungaria este unul dintre cei mai mari beneficiari neți ai fondurilor UE, dar Comisia Europeană a decis în decembrie 2022 înghețarea a aproape 22 de miliarde de euro din sumele alocate Budapestei în cadrul exercițiului financiar 2021-2027, până la îndeplinirea celor 27 de „superjaloane” fixate pentru restabilirea statului de drept și a drepturilor fundamentale.
Alte granturi în valoare de 5,8 miliarde euro din programul de redresare al UE rămân înghețate din cauza preocupărilor legate de independența judiciară.
„Economia maghiară va trebui să facă tranziția către o existență fără finanțare UE”, a spus Nagy, insistând că Ungaria va funcționa fără fonduri europene.
Potrivit lui Nagy, bugetul rămâne sub presiune din cauza costurilor cu dobânzile, iar guvernul are sarcina de a ieși rapid din capcana dobânzii prin reducerea inflației și consolidarea pieței obligațiunilor suverane.
Răspunzând criticilor aduse de Asociația Bancară, Nagy a respins acuzațiile că măsurile recente ar denatura concurența. „Acest lucru se datorează faptului că, în prezent, nu există concurență prin preț. Pur și simplu nu există nimic de distorsionat. Concurența pe termen lung a prețurilor nu există”, a argumentat ministrul Nagy.
Comisia Europeană așteaptă îndeplinirea celor 27 superjaloane
În total, aproape 22 de miliarde de fonduri de coeziune datorate Ungariei pentru perioada 2021-2027 au fost suspendate în decembrie anul trecut de către UE până când Budapesta nu va implementa reforme menite să îmbunătăţească, în special, independenţa justiţiei.
Aceste reforme judiciare fac parte şi din condiţiile pentru plata de către Bruxelles a subvenţiilor europene prevăzute în planul de redresare post-COVID al Ungariei, în valoare de 5,8 miliarde de euro.
Bruxelles-ul, care a fost mult timp îngrijorat de posibila deturnare a fondurilor UE şi de corupţia din Ungaria, a stabilit o foaie de parcurs foarte strictă, cuprinzând 27 de „superjaloane”, dintre care câteva vizează consolidarea independenţei justiţiei şi „eliminarea abuzurilor de influenţă”.
Printre măsurile recomandate este vorba în special de consolidarea puterii Consiliului Naţional al Magistraturii (OBT) „pentru a limita deciziile arbitrare în gestionarea tribunalelor”, reformarea modului de funcţionare a Curţii Supreme şi punerea în conformitate cu legislaţia europeană.
În plină criză economică şi cu cea mai mare inflaţie din UE (peste 25% în martie), Ungaria are nevoie urgentă de aceşti bani.
****
