duminică

14 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

18 iunie, 2022

Ungaria a ridicat în ultimul minut obiecții privind planul UE de a se stabili un prag minim de 15% al impozitului pe profit companiilor care operează în comunitatea europeană, blocând astfel transformarea în lege a reformei modului de taxare.

„Treaba nu este gata.  Cred că trebuie să ne continuăm eforturile ca să găsim o soluție”, a declarat, după reuniunea Ecofin, ministrul maghiar al Finanțelor, Mihaly Varga, citat de Reuters.

Poziția Ungariei a produs dezamăgirea ministrului francez de finanțe, Bruno Le Maire, care nu și-a ascuns-o, căci  mizase ca succesul pragului minim de taxare să fie trecut în contul președinției țării sale a Consiliului UE, mandat care se încheie peste două săptămâni.  


Poziția Ungariei a dezamăgit cu atât mai mult cu cât Polonia a renunțat la opoziția sa anterioară față de ideea impozitului minim de 15% pentru marile multinaționale, cu care 140 de țări se declaraseră de acord în octombrie anul trecut, sub egida OECD, după cinci ani de dezbateri.

Ungaria, printre țările care încurcă agenda

Intrarea în vigoare, în Europa, a acestui impozit minim pentru multinaționale este prevăzută pentru data de 31 decembrie 2023. Dacă inițial era programat să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2023, data a trebuit să fie amânată pentru 2024, ca răspuns la solicitările anumitor țări care au cerut mai mult timp.

Bruno Le Maire a spus că toate problemele tehnice au fost rezolvate de mult timp, ceea ce înseamnă că impasul se datorează preocupărilor politice.

Noua obiecție ilustrează complexitatea politică a reformei globale a impozitelor corporative, a declarat Manal Corwin, șeful cabinetului KPMG din Washington National Tax.


„Evident, acesta nu este sfârșitul istoriei, deoarece am văzut obiecții care au apărut și apoi au fost eliminate înainte”, a spus Manal Corwin, adăugând că unele țări pot alege să implementeze impozitul minim pe cont propriu.

Complicațiile politice din spatele opoziției maghiare

Polonia și Ungaria au fost mai mereu în dezacord cu Comisia Europeană (CE), care  a stopat inițial finanțarea planurilor lor naționale de reziliență și redresare, ca urmare a reglementărilor discutabile care erodează statul de drept și alte valori ale UE.

Totuși, în timp ce, la începutul lunii aprilie, CE a activat în premieră mecanismului privind de statul de drept împotriva Ungariei, două luni mai târziu a aprobat plăți către Polonia, în timp ce fondurile UE de redresare pentru Ungaria au rămas înghețate.

Polonia a avut o poziție decisă împotriva războiului Rusiei în Ucraina, vecina sa și a susținut sancțiunile împotriva regimului lui Vladimir Putin. Ungaria a fost, însă, mereu rezervată, dacă nu ambiguă în această privință.

Trezoreria SUA, care a ajutat anul trecut la negocierea acordului privind reforma impozitului pe corporații, și-a exprimat optimismul că Ungaria își va renunța în curând la obiecțiile.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: