Liderii grupului G20 ai celor mai mari economii ale lumii au aprobat mult timp dezbătuta reformă a sistemului fiscal global, bazată pe impozitul minim global pe profit. Multinaționalele ar urma să plătească în plus sute de miliarde de dolari anual.
În schimb sunt nesigure progresele pe alte fronturi:
- Un proiect de declarație finală admite nevoia de reducere a pragului de încălzire globală la 1,5˚C, dar angajamentele nu sunt convingătoare.
- S-a convenit înființarea unei entități, G20 Joint Finance-Health Task Force, care să coordoneze acțiunile comune împotriva amenințărilor la adresa sănătății, inclusiv prin investiții.
- Va avea personal din ministerele Sănătății și Finanțelor din țările membre și va lucra în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății și cu Banca Mondială.
- Proiectul este însă stopat până când se va stabili structura și componența reprezentativă a organismelor de conducere
Impozitul global minim pe profit – o victorie greu de fructificat
Liderii celor mai dezvoltate 20 de țări ale lumii, inclusiv președintele american Joe Biden și președintele francez Emmanuel Macron, au susținut proiectul reformării fiscale a lumii din prima zi a summit-ului G20 de la Roma, potrivit mai multor oficiali citați de Politico.
Principalul punct este impozitul minim global pe profitul pe care companiile unui holding trebuie să-l plătească în țara în care îl obțin, indiferent unde sunt înregistrate. Dacă o țară de reședință are o cotă mai mare, compania îi va plăti diferența dintre aceasta și cota minimă globală, potrivit unei descrieri simplificate.
Reforma este rezultatul negocierilor purtate de ani și puternic încărcate politic, supravegheate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Unul dintre conflictele principale, care au marcat mai ales relațiile transatlantice, a vizat profiturile marilor companii informatice, precum Google, Apple și Facebook.
Guvernele din Paris, Roma și Londra și-au impus propriile taxe digitale.
În replică, Washingtonul a declanșat un război comercial, extins la mai multe piețe.
Uniunea Europeană s-a confruntat cu un război intern, căci unele țări membre precum Irlanda s-au luptat pentru a-și păstra regimurile de impozitare corporative scăzute față de celelalte din cadrul blocului de 27 de țări.
Țările în curs de dezvoltare au avertizat că negocierile nu le-au ajutat să recupereze veniturile fiscale necesare.
Ce este în joc?
Proiectul se bazează pe doi piloni.
Așa-numitul Pilon UNU permite guvernelor să impoziteze primele 100 de companii din lume, peste un anumit prag, pentru operațiunile lor în țările unde se obțin veniturile.
Sunt vizate companie cu o marjă de profit de cel puțin 10% (profit / cifră de afaceri) și un venit anual de 20 de miliarde de dolari sau mai mult. Scopul este de a redistribui aceste profituri către țările în care firmele își câștigă banii față de sistemul actual, care permite companiilor să repatrieze aceste fonduri pe piețele lor de origine.
Pilon Unu ar urma să intre în vigoare până în 2023, și ar trebui să distribuie aproximativ 125 de miliarde de dolari din veniturile fiscale existente în peste 130 de țări din întreaga lume.
Pilonul DOI se bazează pe un impozit minim global de 15%, astfel încât firmele multinaționale să nu poată profita de paradisurile fiscale și alte jurisdicții cu impozite reduse pentru a evita plata cotei lor echitabile.
Va fi dificil însă de negociat și finalizat, până anul viitor, acea parte a acordului care va include agenda actualizării ratelor naționale de impozitare.
Guvernele ar putea obține încă 150 de miliarde de dolari în venituri fiscale anuale la nivel global.
Ce se rezolvă?
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală realitatea inconfortabilă privind felul în care cele mai mari companii din lume, mai ales giganții digitali, au continuat să profite, chiar dacă economia globală a a mers rău.
Încă dinainte de criza coronavirus, țări precum Franța solicitau modificarea regimului fiscal global pentru a forța cele mai mari nume din Silicon Valley să lase mai multe venituri fiscale către guvernele din întreaga lume. Multe plăteau taxe puține, dacă nu chiar deloc, în țările în care locuiau clienții lor.
Statele Unite și-au apărat campionii digitali, mai ales prin fostul președinte Donald Trump. Au refuzat propunerile OCDE, susținând că orice reorganizare globală a impozitelor ar trebui să fie doar voluntară pentru companii.
Casa Albă și-a schimbat poziția sub administrația Biden, care a oferit o soluție în primăvară care includea impozitarea celor mai bune 100 de țări din lume, atât digitale, cât și non-digitale, ca parte a modificărilor fiscale. Acest plan a revigorat discuțiile și a condus la acordul așteptat din acest weekend.
Ce nemulțumiri sunt de depășit
Multe nemulțumiri sunt în țările care și-au construit dezvoltarea pe investițiile stimulate cu taxe mici.
Țările europene care au instituit propriile taxe digitale interne, trebuie să renunțe la ele, de îndată ce acordul general va intra în vigoare, până în 2023 cel mai devreme.
Statele Unite a trebuit, de asemenea, să permită ca o parte din veniturile fiscale generate de giganții săi tehnologici să fie împărțite cu alte țări, lucru care nu este prea bine primit în Congres. În Senatul SUA este nevoie de 2/3 din voturi pentru aprobare, iar democrații președintelui Joe Biden nu le au.
Acordul pare să excludă din calcule țările mici și în curs de dezvoltare, dintre care multe vor primi doar venituri fiscale suplimentare marginale.
Firmele Big Tech sunt nemulțumite că au fost incluse și vor plăti taxe mai mari.
Ce urmează?
Dacă parlamentarii americani nu aprobă o parte din acordul fiscal global, nimeni nu știe dacă pactul va supraviețui.
Taxele unilaterale pentru serviciile digitale în unele țări (în mare parte europene) trebuie anulate în temeiul unui acord separat, dar numai atunci când se încheie un acord global final, inclusiv cu participarea SUA.
Dacă acordului nu va trece de Congresul SUA, toate pariurile sunt anulate, căci devine îndoielnic că guvernele europene își vor respecta promisiunile de a-și anula taxele interne.
Negociatorii trebuie să finalizeze în detaliile acordului global și rescrierea legillor interne pentru a le aduce în conformitate cu acordul susținut de OCDE.
Pentru cota minimă globală de impozitare a profiturilor corporațiilor, acest lucru se va întâmpla probabil cândva în 2022, estimează Politico.
Nu este suficient. În următorii doi ani este probabil să se ajungă la un acord privind împărțirea veniturilor corporative globale, printr-un nou acord multilateral.
Liderii lumii au investit ani de capital politic în obținerea unui acord, așa că este puțin probabil ca un compromis să nu fie aprobat.
Ca urmare, tocmai politicienii din SUA și din unele țări europene cel puțin se vor urmări unii pe alții care va opera primul primul schimbările necesare pe plan intern.
Până când nu vor fi aplicate schimbările decise sâmbătă de liderii celor maii bogate 20 de țări ale lumii, nu se va cunoaște valoarea deciziei, potrivit analizei Politico.
Urmărește-ne pe Google News
