Ursula von der Leyen a anunțat marți activarea mecanismului privind de statul de drept împotriva Ungariei – un moment istoric pentru Bruxelles, aceasta fiind prima dată când blocul își folosește puterea de a reține fonduri UE pentru erodarea statului de drept.
Deși UE are în vizor două state pe care le acuză de același lucru, prima etapă a procedurii vizează doar Ungaria, nu și Polonia. Mai mult, la Bruxelles se speculează insistent în legătură cu o iminentă decizie de deblocare a fondurilor de redresare alocate Poloniei prin Mecanismul de redresare și reziliență.
Cu Ungaria lucrurile sunt mai complicate – regimul lui Victor Orban distanțându-se foarte mult atât de politica externă a UE, cât și de decrația internă specifică unui stat european.
Curs de coliziune între UE și Ungaria
Comisia Europeană a așteptat deznodământul alegerilor generale din Ungaria, câștigate confortabil de Viktor Orban, pentru a anunța decizia.
Bruxelles reproșează Budapestei probleme privind licitaţiile publice, conflicte de interese și lupta ineficientă împotriva corupţiei.
Discuţiile cu Budapesta pe aceste teme ”nu permit în prezent să se găsească un teren de înţelegere”, a afirmat marți Ursula von der Leyen.
Şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas, a acuzat Comisia de ”comiterea unei erori” şi de faptul că vrea să-i pedepasească pe alegătorii ungari ”din cauză că nu au votat cum vrea Bruxellesul” în alegerile de duminică.
În discursul rostit după anunțul rezultatelor alegerilor de duminică, Viktor Orban i-a atacat din nou pe ”birocraţii de la Bruxelles”, așa cum a făcut-o pe toată perioada campaniei electorale.
Pe lângă problemele legate de statul de drept, Comisia este nemulțumită de faptul că Ungaria se conturează în Europa ca principal aliat al Rusiei, în plin război declanșat de aceasta în Ucraina.
Canalele de comunicare ale UE cu Polonia rămân deschise
La polul opus, Polonia s-a remarcat prin rapiditatea și corectitudinea reacțiilor în criza ucraineană.
A organizat ireproșabil primirea celui mai mare număr de refugiați de război și este în prima linie a statelor care furnizează Ucrainei asistență militară.
Chiar dacă nu a îndeplinit toate condițiile cerute de Comisie în privința statului de drept, guvernul și președintele Poloniei au început să modifice legislația reclamată de Bruxelles și discută în permanență, atât la nivel politic cât și tehnic, cu oficiali UE pentru armonizarea pozițiilor.
Oficial, Comisia refuză să lege cele 2 chestiuni – statul de drept și presiunea valului de refugiați – în relația cu Polonia, dar abordarea mai flexibilă în relația cu Varșovia arată că această conexiune nu poate fi ignorată.
Un semnal politic important: Ursula von der Leyen va merge sâmbătă în Polonia și va participa la evenimentul caritabil ”Stand up for Ukraine”, la care se strâng fonduri în beneficiul refugiaților.
Polonia se distanțează de Ungaria – ce-a mai rămas din Grupul de la Vișegrad
Polonia a refuzat săptămâna trecută să participe la reuniunea Grupului de la Visegrad, care ar fi trebuit să aibă loc la Budapesta în organizarea lui Viktor Orban – gest urmat mai apoi de refuzul Cehiei.
Motivul pe care Polonia l-a invocat a fost apropierea Ungariei de Rusia și, mai ales, poziția lui Viktor Orban față de Ucraina, pe care a criticat-o.
Cu Slovacia aflată în zona euro – adică respectând un set de reguli mai stricte din toate punctele de vedere, și cu Cehia și Polonia care se distanțează de Ungaria pro-putinistă, regimul de la Budapesta pare că se izolează chiar și față de Grupul de la Vișegrad.
***
