Statele bogate vor câștiga mai mult de pe urma impozitului minim global decât statele în curs de dezvoltare, potrivit unui studiu care pune la îndoială echitabilitatea proiectului susținut de OECD, scrie Euractiv.
Acordul la care au subscris până acum 138 de state a fost descris cel mai adesea drept istoric, președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen precizând că acesta este ”un pas important în transformarea sistemului global de impozitare într-unul mai corect”.
Reacțiile covârșitor favorabile au făcut aproape imposibilă analizarea criticilor lansate de state cu o mai mică influență la nivel internațional, care au avertizat că statele bogate vor câștiga disproporționat de mult din reforma globală. Robert Sweeney, senior economist la think-tank-ul Acțiune pentru Schimbarea Socială (TASC), a publicat o analiză care sugerează că statele ”sărace” au dreptate.
Acordul fiscal se bazează pe doi piloni. În primul rând, o parte din profitul companiilor multinaționale va fi plătit acolo unde au fost realizate veniturile aferente acestor câștiguri și nu locului unde este înregistrată fiscal firma. În al doilea rând, un impozit minim de 15% impus la nivel global va garanta că statele nu se vor angrena într-o competiție a reducerii fiscalității pentru atragerea companiilor.
O formulă mai ”corectă” ar trebui să țină cont și de numărul de angajați și activele corporale
Principalul aspect pe care îl punctează analiza are legătură cu primul pilon. În statele bogate, în care populația are venituri mai mari, impozitele plătite vor fi mai mari deoarece acolo vor avea companiile cele mai mari vânzări. Impozitul datorat în statele emergente va fi mai mic deoarece și puterea de cumpărare este mai redusă acolo.
”Țările sărace vor avea de suferit de pe urma corelării impozitării cu locul unde sunt realizate veniturile”, a comentat Sweeney.
În opinia sa, alte variabile ar putea fi luate în calcul pentru o impozitare mai echitabilă.
”Dacă includeți numărul de angajați și activele corporale, formula devine mai progresivă. Dar, pe măsură ce formula este ponderată în funcție de venituri și salarii, aceasta va fi regresivă. Iar metoda actuală de alocare a impozitelor în funcție de venituri este una regresivă”, a comentat el în legătură cu acordul OECD.
Din studiul său reiese că țările cu venituri mari ar primi cu 26% mai multe impozite pe profit decât în prezent, dacă alocarea impozitelor s-ar baza exclusiv pe venituri. În acest scenariu, țările cu venituri medii superioare (de exemplu, China) ar pierde 10%, țările cu venituri medii inferioare ar pierde 11%, iar țările cu venituri mici ar pierde 50% din veniturile din impozitul pe profit.
Cine și cât ar câștiga și cine și cât ar pierde în UE
UE și-ar crește veniturile cu 14%, conform acestor calcule.
Rezultate sunt foarte diferite când vine vorba despre fiecare stat în parte.
Belgia, Croația, Estonia și Grecia și-ar putea dubla veniturile din impozitul pe profit.
Cipru, Ungaria și Polonia și-ar vedea veniturile din impozitele corporative reduse la jumătate și chiar mai mult.
Sweeney susține ideea unui impozit minim la nivel global, însă este de părere că acesta ar trebui să fie de 25%, nu de 15%, propunerea actuală. Cercetătorul recunoaște totuși că un asemenea nivel nu ar fi fezabil politic la ora actuală.
Urmărește-ne pe Google News
