UE intră în faza a 2-a a PNRR: situația, la zi, a României, care nu-și permite să rateze niciun euro

Mecanismul de redresare și reziliență european (PNRR) finanțează reforme și investiții realizate în statele membre ale UE până la data 31 decembrie 2026. Cum nu există posibilitatea de extindere a acestui termen-limită, lansat oficial la data de 19 februarie 2021, mecanismul intră în a doua jumătate a ciclului de implementare.

Pentru România, miza e mai mare decât chiar a celorlalte state din fostul bloc comunist:
structura noastră economică trebuie să treacă urgent de pe consum pe datorie scumpă, pe investiții – astfel încât fondurile europene și banii din PNRR sunt esențiali. Cu atât mai mult cu cât Uniunea Europeană va fi contrânsă, din 2027, să-și regândescă filosofia bugetară pentru exercițiul următor, în fața extinderii cu noi state.

În acest moment, potrivit datelor Comisiei Europene, România a reușit să îndeplinească 14% din jaloanele și țintele asumate la semnarea PNRR.

Suntem undeva pe la mijlocul clasamentului european, multe alte state având un start greoi în implementarea acestui mecanism care pompează în economiile europene 723 miliarde euro (385 miliarde euro sub formă de împrumuturi și 338 miliarde euro granturi).

(Citiți și: ”Radu Crăciun / România se apropie de Marea Resetare”)

Banii de pe masa României

Comisia Europeană a alocat pentru PNRR-ul României 12,1 mld. euro granturi și 15 mld. euro sub formă de împrumuturi, prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. (Acestea sunt cifrele actualizate după renegocierea planului produsă în 2023).

Aceste fonduri sunt complementare celor 31 mld. euro din Politica de Coeziune și celor 20 mld. euro din Politica Agricolă Comună aferente cadrului financiar multianual al UE pe perioada 2021-2027.

Nu este clar în acest moment câți bani în plus vor mai intra în România anul acesta din alocările precedentului exercițiu financiar 2014-2020, cert este că rata de absorbție efectivă la data de11.12.2023 era de 76%.

Mai întâi, ce am făcut în prima jumătate

Între momentul lansării oficiale a MRR (februarie 2021) și implementarea efectivă a PNRR în România a existat un decalaj semnificativ, generat de întârzieri în operaționalizarea structurilor organizatorice necesare pentru inițierea implementării PNRR, respectiv pentru încheierea contractelor de finanțare cu beneficiarii.

Prima cerere de plată, primele probleme

Cert este că prima cerere de plată a fost transmisă Comisiei Europene în mai 2022. Valoarea cererii de plată a fost de aproximativ 3 mld. euro, din care circa 2 mld. euro granturi și 0,9 mld. euro împrumuturi. Cererea a conținut documentele justificative privind îndeplinirea a 21 jaloane/ținte aferente trimestrului IV 2021.

Evaluarea preliminară pozitivă a cererii de plată a fost dată de Comisie abia în septembrie 2022, după mai multe runde de corespondență București – Bruxelles, plata efectivă fiind făcută în octombrie 2022. Valoarea decontată: 1,8 mld. euro din componenta granturi și 0,8 mld. euro din componenta împrumuturi (diferența între valoarea cerută la plată și cea rambursată este acoperită proporțional de avansurile primite îm decembrie 2021/ianuarie 2022).

A doua cerere de plată, prima procedură de suspendare parțială a plății

Cea de-a doua cerere de plată, în cuantum de 3,2 mld. euro (2,76 mld. euro ”bani noi” plus diferența acoperită de prefinanțări) a fost transmisă Comisiei Europene la mijlocul lunii decembrie 2022, vizând îndeplinirea unui număr de 51 jaloane și ținte aferente trimestrelor I și II ale anului 2022.

Evaluarea preliminară a Comisiei asupra celei de-a doua cereri de plată depuse de România a apărut abia la finele lunii iunie 2023. Motivul întârzierii: procesul de validare a unor jaloane cotate ca nefiind realizate satisfăcător a fost întârziat de timpul de răspuns la clarificările cerute de experții CE și de solicitările unor dovezi suplimentare în cadrul consultărilor tehnice.

În final, Comisia a constat că două jaloane din domeniul energiei nu au fost îndeplinite satisfăcător, activând procedura de suspendare a plăților pentru aceste două jaloane (sumă evaluată preliminar la circa 53 mil. euro), fiind acordat un interval de 6 luni pentru a repara deficiențele.

Plata tranșei către România (mai puțin sumele aferente celor două jaloane nerealizate) – în valoare de 2,8 mld. euro (1,86 mld. euro din componenta granturi și 0,94 mld. euro din componenta împrumuturi) – s-a produs la finele lunii septembrie 2023.

În acest moment, decalajul între calendarul optim de depunere a cererilor de plată (două pe an) și depunerea efectivă a cererilor de plată era de aproximativ 6 luni.

A treia cerere de plată, întârziată în special de reforma pensiilor speciale

Cum regulii consecutivității nu ar fi permis oricum depunerea celei de-a 3-a cereri de plată decât după efectuarea plății celei de-a 2-a cereri de către Comisia Europeană, aceasta din urmă a fost depusă din nou cu întârziere, mai exact la data de 11 decembrie 2023.

A treia cerere de plată are o valoare de 3,1 miliarde de euro, avizul preliminar de la Comisie fiind așteptat, cel mai devreme, în februarie-martie.

Principalul motiv: din cele 79 jaloane și ținte cu termenele de realizare în trimestrele III și IV din anul 2022, la mijlocul lunii octombrie 2023 un număr de 11 jaloane nu erau îndeplinite. Între acestea, cel mai disputat politic a fost reforma pensiilor speciale.

Stadiul jaloanelor: 14% realizate

În acest moment, Comisia Europeană a constatat că România a atins 14% din țintele și jaloanele asumate prin PNRR, având la dispoziție încă 3 ani (până la data de 31 decembrie 2026) să rezolve restul de 85% dintre ținte și jaloane.

De precizat: un termen-limită se aplică și la finalizarea investițiilor prinse în PNRR. Chiar dacă va bifa toate jaloanele și țintele asumate prin plan, România va pierde banii de investiții dacă acestea nu sunt finalizate în timp util.

Deja, la renegocierea PNRR au fost eliminate investițiile care prezentau cel mai mare risc de neîndeplinire până la incidența termenului august 2026. Principalul sector afectat este cel al sănătății (Componenta 12 a PNRR) care a suferit o reducere cu circa 750 mil. euro a investițiilor prevăzute, în special cele privind dezvoltarea infrastructurii publice spitalicești.

Avertismentele de la nivel european

Întârzierile succesive în depunerea cererilor de plată poate conduce la sincope în implementarea PNRR, punând în pericol încadrarea în termenele ulterioare de transmitere/validare a îndeplinirii jaloanelor și țintelor prevăzute.

Asupra acestor riscuri a atras atenția și Comisia Europeană în raportul de țară privind România în contextul Semestrului European – pachetul de primăvară 2023, publicat la finele lunii mai a.c. care nota că, din cauza slabei guvernanțe și a capacității limitate a administrației publice, există riscul unor întârzieri semnificative în implementarea PNRR.

Un raport elaborat de Departamentul de Cercetare al Parlamentului European privind derularea planurilor de redresare și reziliență ale țărilor membre UE publicat în iunie 2023 plasa România între cele câteva țări în care se întrevăd riscuri în creștere de apariție a unor întârzieri, recomandându-se sporirea eficienței guvernării și întărirea capacității administrative, precum și accelerarea implementării programelor operaționale ale politicii de coeziune din exercițiul financiar 2021-2027.

De asemenea, în raportul anual al Comisiei Europene privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență la nivelul țărilor UE, publicat în septembrie 2023, se preciza că, în cazul României, riscul producerii de întârzieri în implementarea PNRR este ”în creștere”.

Aproape fruntași în blocul fost comunist

În rândul statelor fost comuniste, Slovacia stă cel mai bine cu implementarea PNRR: 26% din jaloane și ținte atinse, primele 3 cereri de plată onorate și prefinanțare primită din componenta RepowerEU.

În urmă, dar din motive obiective, sunt Bulgaria (din cauza prelungitei instabilități politice interne care a amânat începerea implementării PNRR-ului său), Polonia și Ungaria, (din cauza disputelor guvernelor lor cu Bruxelles). Care sunt performanțele la zi în fostul bloc comunist:

• Bulgaria a depus a doua cerere de plată în octombrie 2023, având aprobat PNRR-ul modificat în noiembrie 2023. Procentul de atingere a țintelor și jaloanelor este de 6%.

• Cehia a trimis a doua cerere de plată în decembrie 2023, în aceeași lună primind și pre-finanțarea aferentă componentei RepowerEU. PNRR-ul modificat al Cehiei a fost aprobat în septembrie 2023. Cehia a îndeplinit 15% din țintele și jaloanele asumate prin PNRR.

• Estonia a transmis prima cerere de plată în iunie 2023, aceasta fiind rambursată de Comisie în noiembrie 2023. Planul modificat a fost aprobat în mai 2023. Jaloanele și țintele au fost bifate în proporție de 22%.

• Ungaria are un PNRR modificat aprobat de Comisie în noiembrie 2023, planul inițial fiind aprobat în decembrie 2022. Ungaria a primit deja, din decembrie 2023, prefinanțare din componenta RepowerEU. Comisia consideră că Ungaria nu a atins nicio țintă și niciun jalon din planul asumat.

• Letonia a depus o cerere de plată, aceasta fiind aprobată în octombrie 2022. În decembrie 2023 a depus a doua cerere de plată, având aprobat PNRR modificat în noiembrie 2023. Letonia are atinse 4% dintre jaloane și ținte.

• Lituania a primit prefinanțare din RepowerEu în decembrie 2023, având aprobare pe PNRR modificat în noiembrie 2023. Are atinse 16% dintre jaloanele și țintele asumate. Țara a transmis a doua cerere de plată în decembrie 2023.

• Polonia are PNRR-ul aprobat abia în iunie 2022, semnând aranjamentele operaționale în decembrie 2022. Planul său modificat a fost aprobat în noiembrie 2023, prima cerere de plată fiind transmisă în decembrie anul trecut. Tot în decembrie, după schimbarea guvernului, Polonia a primit și prefinanțare din RepowerEU. Gradul de atingere al jaloanelor și țintelor este 0%.

• Slovacia a primit deja banii aferenți celei de-a treia cereri de plată, în decembrie 2023. Tot în decembrie a primit și prefinanțare din componenta RepowerEU. Are atinse 26% dintre jaloane și ținte.

• Slovenia a primit în decembrie 2023 prefinanțare din componenta RepowerEU, PNRR-ul său modificat fiind aprobat în octombrie 2023. Are atinse 6% dintre jaloane și ținte și a trimis a doua cerere de plată în septembrie 2023.

Cum stau marile puteri economice ale UE

Între statele UE, marile economii europene stau cel mai bine la implementarea planurilor – Franța a depășit 50% jaloane îndeplinite, Spania are transmisă a patra cerere de plată, Italia a cincea.

Germania a primit în decembrie 2023 banii pe prima sa cerere de plată (4 miliarde euro). Tot din decembrie are aprobat PNRR modificat. Deși are o singură cerere de plată onorată, Germania a atins 28% dintre jaloanele și țintele asumate prin PNRR. De precizat: Germania nu a accesat componenta de creditare a Mecanismului de Redresare.

Franța a primit în decembrie 2023 banii pentru a doua cerere de plată (10 miliarde euro). În aceeași lună a primit și prefinanțare din componenta RepowerEU. Frața stă cel mai bine la capitolul jaloane și ținte îndeplinite: 51%. Nici Franța nu a accesat componenta de creditare oferită de MRR.

Spania a transmis în decembrie 2023 a patra cerere de plată. Țara a bifat 29% din ținte și jaloane. PNRR-ul său modificat a fost aprobat în decembrie 2023. Spania nu a accesat componenta de creditare a MRR.

Italia a primit în decembrie banii pentru a patra cerere de plată (10,6 mld. euro, aproape cât jumătate din tot PNRR-ul românesc) și a depus în aceeași lună a cincea cerere. Italia are atinse 34% dintre jaloanele și țintele asumate.

***

(Citiți și: ”Radu Crăciun / România se apropie de Marea Resetare”)

***