Faptul că Legea pensiilor speciale era cel mai dificil prag al reformelor pentru trimiterea cererii de plată nr. 3 din PNRR nu are darul să liniștească autoritățile de la București: părea cel mai impenetrabil punct, însă multe alte jaloane mai are de îndeplinit guvernul – unele vechi de un an – până când să poate cere banii. 11 restanțe mai are guvernul până să ne calificăm la următorea cerere de plată.
Ministrul Fondurilor Europene spunea pe 13 octombrie că estimează că cererea trei de plată din PNRR va fi trimisă la Bruxelles în luna noiembrie. Chiar dacă se va întâmpla asta, un lucru este clar: România nu va primi niciun euro din fondurile PNRR prevăzute a fi atrase în 2023, adică banii aferenți cererilor 3 și 4 care trebuiau depuse anul acesta.
Problema guvernului: PNRR e în primul rând despre reforme
Potrivit regulamentului PNRR, statele membre au posibilitatea să trimită – optim- 2 cereri de plată pe an.
În calendarul negociat în 2021, cererile de plată ale României au fost propuse pentru a fi trimise la Bruxelles în martie și septembrie, astfel încât să poată fi verificate și achitate în cursul aceluiași an calendaristic.
Problema este că guvernele României nu au înțeles că plățile depind în primul rând de atingerea jaloanelor și țintelor asumate.
Exemplul cel mai clar este cel legat de cererea 2 de plată: depusă în decembrie 2022, cu întârziere de 3 luni față de calendarul propus Comisiei, cererea a fost aprobată (cu o întârziere de 9 luni față de procedura normală de 2 luni) cu o valoare diminuată cu aproximativ 500 milioane euro față de suma solicitată.
Suma de 500 milioane euro a fost reținută din cauză că Ministerul Energiei nu a atins două jaloane – referitoare la decarbonare și mine.
(Citiți și: ”Legea pensiilor speciale – la promulgare: Primul proiect gândit pe 40 de ani al României”)
Ce se întâmplă cu cererea 3 de plată
A treia cerere de plată, cu o valoare de 3,1 miliarde de euro, trebuie însoțită de documentația aferenta îndeplinirii a 55 de ținte și jaloane. Dezbaterea politică și atenția publicului au fost concentrate pe cel mai sensibil jalon, anume intrarea în vigoare a unui cadru legislativ care să vizeze reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.
Dată fiind sensibilitatea problemei de rezolvat, atât din punctul de vedere al guvernului de la București, cât și al Comisiei Europene, câteva precizări legate de acest jalon:
Comisia Europeană a anunțat la București că nu va considera atins acest jalon decât în momentul în care:
- va constata că autoritățile române își asumă o reformă clară a sistemului (adică nu mimează o reformă) și
- numai după ce legislația rămâne definitivă și este aplicată (adică reforma rămâne în picioare și după aprobarea Parlamentului și o eventuală pronunțare a Curții Constituționale).
Or acest parcurs legislativ nu este nici azi finalizat deși termenul la care reforma trebuia să intre în vigoare e depăși cu un an (termenul în PNRR este T4 2022). După modificare proiectului în Parlament ca efect al unei decizii CCR, acesta mai trebuie vizat de președinte, iar noua formă încă mai poate fi atacată la CCR.
În plus, nu este clar dacă Comisia va considera că egalizarea vârstei de pensionare la magistrați în următorii 39 de ani chiar respectă conceptul de ”reformă reală”.
Cele 11 restanțe în contul cererii 3 de plată PNRR
Chiar și așa, alte 10 jaloane și ținte aferente cererii 3 de plată sunt fie în întârziere, fie blocate.
Toate aceste 10 jaloane aveau termen în PNRR T4 2022. Jaloanele restante sunt:
- Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători (responsabil Ministerul Transporturilor)
- Îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic (responsabil Ministrul Energiei)
- Intrarea în vigoare a cadrului legislativ care introduce măsuri de facilitare a investițiilor în eficiența energetică în industrie (responsabil Ministrul Energiei)
- Semnarea contractelor pentru investițiile în lanțul de producție a bateriilor și a panourilor fotovoltaice (responsabil Ministrul Energiei)
- Semnarea contractelor în cadrul schemei de sprijin pentru stocarea cu baterii (responsabil Ministrul Energiei)
- Intrarea în vigoare a actului legislativ de modificare a Codului administrativ și de instituire a unor consorții administrative în unitățile administrativ-teritoriale rurale sau predominant rurale învecinate, existente ca zone rurale funcționale (responsabil Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației)
- Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia (responsabil Ministerul Justiției)
- Intrarea în vigoare a legislației actualizate privind companiile de stat (responsabil SGG)
- Operaționalizarea grupului operativ din cadrul Centrului Guvernului pentru coordonarea și monitorizarea politicilor de guvernanță corporativă (responsabil SGG)
- Semnarea contractelor pentru o schemă de grant pentru digitalizarea Consiliului Național al Rectorilor (responsabil Ministerul Educației)
Revenind la cererea 2 de plată: Comisia a reținut 500 milioane euro din banii României pentru că Ministerul Energiei a ratat 2 jaloane – cele privind decarbonarea și minele.
Potrivit acestui exemplu, e greu de crezut că și dacă MIPE trimite în noiembrie cererea 3 de plată, nu este clar nici când vin banii, nici cât din suma de 3,2 miliarde euro va fi reținută de Comisie pentru ratarea a 11 jaloane.
***
(Citiți și: ”Legea pensiilor speciale – la promulgare: Primul proiect gândit pe 40 de ani al României”)
***
Urmărește-ne pe Google News
