Rezultatele bune din iunie, precum și actualizarea prognozei de PIB au permis o creștere marginală a deficitului bugetar, în prag de rectificare, de la 1,57% în primele cinci luni ale anului la 1,71% din PIB în primul semestru.
PIB-ul nominal a fost ajustat de la 1.327,9 miliarde de lei în mai, la 1.372,5 miliarde de lei în iunie, iar luna iunie s-a încheiat cu un deficit de circa 2,6 miliarde de lei, față de 7,6 miliarde de lei deficitul lunii iunie 2021, spre exemplu.
Guvernul plănuiește să realizeze prima rectificare bugetară din 2022 la începutul lunii august. Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNPS) a îmbunătățit estimările privind evoluția economiei României, estimând o creștere de 3,5% din PIB pentru acest an, față de 2,9%, prognoza anterioară.
(Citește și: ”CNPS a îmbunătățit prognoza economică oficială pentru 2022. Cifrele pe care se va baza rectificarea bugetară”)
Cum a rotunjit luna iunie bugetul
Statul a colectat în primul semestru taxe, impozite și contribuții în valoare de 216,7 miliarde de lei, în creștere cu 22,9% față de aceeași perioadă din 2021, după un tur de forță în iunie, când veniturile bugetare au fost cu 30% peste nivelul din iunie 2021, reiese din calculele CursdeGuvernare, pe baza datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Astfel, dacă după primele cinci luni, execuția bugetară a fost mai slabă la anumite capitole, pe fondul amânării termenelor de plată a unor impozite, finanțele publice s-au reglat semnificativ în iunie.
Veniturile încasate de stat exclusiv în iunie au fost de 37,7 miliarde de lei, cu 30%, respectiv 8,7 miliarde de lei în plus față de iunie 2021. Analizând sursele care au generat veniturile suplimentare, reiese că 75% din acestea au fost generate de încasări în plus la capitolele impozit pe profit, venituri nefiscale și TVA.
Sursa veniturilor suplimentare
Veniturile suplimentare de la impozitul pe profit au rezultat practic dintr-o amânare a termenului de plată până la data de 25 iunie 2022 (față de termenul de 25 martie prevăzut în anul 2021).
Veniturile nefiscale au însumat 21,2 miliarde de lei în primele șase luni ale acestui an, în creștere cu 62,7% față de S1 2021. Această creștere a fost susținută de avansul veniturilor din dividende, redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR, precum și din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
În ceea ce privește veniturile din TVA, acestea au fost de 45,5 miliarde de lei în primele șase luni, în creștere cu 26,6% față de S1 2021. În iunie au însumat 7,3 miliarde de lei, în creștere cu 13,6%, respectiv 875 de milioane de lei față de iunie 2021. Încasările bune din TVA sunt o consecință a creșterii consumului, dar și a majorărilor de preț.
În ceea ce privește rambursările de TVA, sume pe care statul trebuie să le restituie companiilor (taxa pe valoarea adăugată ar trebui să fie o taxă neutră asupra mediului de business, fiind suportată de consumator, la finalul lanțului), acestea au decelerat în iunie, la 2,8 miliarde de lei. În S1, rambursările de TVA au însumat 12,5 miliarde de lei, în creștere cu doar 2% față de anul trecut.
Datele de la care pornește rectificarea
Execuția pe primul semestru s-a încheiat cu un deficit bugetar de circa 13,3 miliarde de lei, respectiv 1,71% din PIB, cu doar 0,14 puncte procentuale din PIB peste nivelul din mai, respectiv cu 1,15 puncte procentuale sub cel din S1 2021.
Creșterea marginală a deficitului a fost posibilă pe fondul actualizării în sus a prognozei de PIB, dar și a rezultatului bun din iunie.
Iunie s-a încheiat cu un deficit de 2,6 miliarde de lei, față de 7,6 miliarde de lei, deficitul din iunie 2021.
Ritmul de creștere al cheltuielilor publice a fost de 14,3% în primul semestru din 2022, respectiv 10,1% în iunie. O serie de cheltuieli însă continuă să împovăreze bugetul și este de așteptat ca acestea să reprezintă o provocare și în a doua parte a anului.
Slăbiciunile de pe partea de cheltuieli
Pe partea de cheltuieli se remarcă o creștere semnificativă a trei capitole bugetare – subvenții, dobânzi și alte cheltuieli, precum și o scădere notabilă – cea a investițiilor finanțate exclusiv din resurse bugetare.
Se remarcă totodată primele cheltuieli aferente PNRR, de 5,9 milioane de lei din asistența financiară nerambursabilă, respectiv 5 milioane de lei din componenta de împrumut.
Astfel, cheltuielile cu subvențiile au înregistrat un avans de 72,9% în primul semestru, la 5,6 miliarde de lei. Această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica și gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 13,1 miliarde de lei în S1 2022, cu 47,9% peste nivelul din S1 2021, o consecință a costurilor tot mai mare la care se împrumută statul român, cele mai mari din UE, pentru a finanța deficitul și a rostogoli datoria publică.
”Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 4,25 miliarde de lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândă în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și internațional, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, explică reprezentanții MFP.
Investițiile, sub cele din 2021
Creșterea de la capitolul ”Alte cheltuieli”, de 25,2%, la 4,4 miliarde de lei, este la rândul său îngrijorătoare, instituții precum Consiliul Fiscal avertizând asupra lipsei de transparență a cheltuielilor incluse la acest capitol bugetar. Printre acestea s-ar regăsi ”sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile”, explică MFP.
La capitolul investiții finanțate exclusiv de la bugetul de stat, acestea au fost de circa 10,5 miliarde de lei în primul semestru, cu 4% sub nivelul din primul semestru din 2021.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile statului, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, s-au ridicat la 21 de miliarde de lei, în ușoară scădere față de aceeași perioadă din 2021, când au fost de 21,35.
***
