Testul de stres realizat de BNR arată că solvabilitatea în sistemul bancar ar scădea cu patru puncte, la 10,8% în iunie 2015, în cazul că leul s-ar deprecia cu peste 20% şi o ar exista o creştere economică negativă în anii următori, dar un număr restrâns de bănci mici ar avea nevoie de capital suplimentar.
Cel mai recent exerciţiu de testare la stres a solvabilităţii efectuat de către BNR a acoperit o perioadă de doi ani, din trimestrul al treilea al acestui an până la jumătatea anului 2015 şi a avut la bază un scenariu macroeconomic advers caracterizat de o depreciere puternică şi persistentă a monedei naţionale (peste 20% în raport cu moneda euro), pe fondul unei creşteri economice negative, al unei creşteri semnificative a costurilor de finanţare, al unui climat extern caracterizat de recesiune în zona euro, precum şi de o depreciere graduală a monedei euro în raport cu dolarul american.
Datele sunt incluse în asupra Stabilităţii Financiare publicat luni de Banca Naţională a României, a cărui formă finală a fost aprobată în şedinţa CA al BNR din 17 octombrie 2013, iar analizele au fost realizate folosind informaţiile disponibile până la 10 octombrie 2013.
„Rezultatele exerciţiului arată menţinerea unui nivel adecvat al capitalului în condiţiile scenariului, în pofida unei scăderi semnificative a indicatorului de solvabilitate. Astfel, la finele perioadei analizate, indicatorul de solvabilitate ar scădea cu aproape patru puncte procentuale (de la 14,7% în iunie 2013 la 10,8% în iunie 2015). În perioada analizată, ajustările de valoare pentru deprecierea activelor financiare ar creşte cu aproximativ 27% în cazul expunerilor faţă de populaţie, respectiv cu aproximativ 31% în cazul expunerilor faţă de companii”, se menţionează în raport.
(Descărcați AICI analiza integrală a stabilității financiare realizată de BNR)
Pe baza acestui scenariu, un număr restrâns de instituţii de credit de talie mică (lipsite de impact sistemic) ar putea avea nevoie de creşterea dotărilor de capital.
„Aspectul poate fi explicat de structura actuală a portofoliului acestei categorii de instituţii, cu o pondere în scădere faţă de anii anteriori a creditelor în totalul activelor purtătoare de dobândă. Incapacitatea generării unui profit operaţional semnificativ (ca primă sursă de acoperire a pierderilor generate de deteriorarea calităţii activelor financiare) este principalul factor care explică rezultatele obţinute în cazul acestor instituţii de credit (ponderea cheltuielilor fixe în totalul cheltuielilor operaţionale este semnificativ mai mare decât în cazul instituţiilor de credit de talie mare, ca urmare a economiilor de scală consemnate de cele din urmă)”, se explică în document.
Rezultatele testului nu ţin cont de impactul pozitiv al majorării aşteptate a fondurilor proprii luate în calcul pentru determinarea indicatorului de solvabilitate pe parcursul perioadei analizate, în urma eliminării graduale a filtrelor prudenţiale.
Conform scenariului, probabilităţile de nerambursare considerate în cazul creditelor acordate companiilor nefinanciare, respectiv gospodăriilor populaţiei, sunt comparabile cu cele consemnate istoric în cursul anului 2009, când s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al acestora.
Creditele pentru locuințe
Totodată, în cazul creditelor acordate pentru cumpărarea de locuinţe, nivelul maxim considerat al ratei de nerambursare a fost de aproape 6%, valoare semnificativ mai ridicată decât cea consemnată istoric. Aspectul poate fi explicat de predominanţa denominării în euro a acestei categorii de credite.
Vulnerabilități
Potrivit BNR, principalele vulnerabilităţi ale sectorul bancar, respectiv nivelul important al creditelor neperformante în condiţiile unei dinamici negative a creditării sectorului privat, precum şi accelerarea procesului de dezintermediere financiară transfrontalieră rămân în limite gestionabile.
„Stabilitatea financiară s-a menţinut robustă de la data raportului anterior (septembrie 2012). Menţinerea stabilităţii financiare s-a realizat în condiţiile persistenţei provocărilor la adresa acesteia, manifestate pe fondul unui context internaţional care a rămas dificil, chiar dacă balanţa riscurilor a înregistrat îmbunătăţiri în ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice interne”, se mai arată în raport.
Solvabilitate
Solvabilitatea, gradul de acoperire cu provizioane a riscurilor şi lichiditatea s-au încadrat în niveluri adecvate, permiţând sectorului bancar să facă faţă fără dificultăţi majore unor eventuale evoluţii nefavorabile de intensitate moderată.
Provocări
Raportul notează că principalele provocări la adresa stabilităţii financiare pentru perioada următoare sunt reluarea creditării în condiţii sustenabile, pe fondul continuării şi chiar al intensificării procesului de dezintermediere financiară care se manifestă la nivel internaţional, precum şi gestionarea adecvată a calităţii activelor bancare, inclusiv prin asigurarea unui echilibru funcţional între costurile şi beneficiile diverselor soluţii de administrare a expunerilor neperformante.
„Finalizarea cu succes a acordului preventiv de finanţare încheiat cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, precum şi semnarea unui nou acord similar care să asigure continuarea reformelor necesare consolidării macrostabilităţii interne şi a sistemului financiar autohton contribuie la menţinerea stabilităţii financiare”, se spune în raport.
Nivelul şi calitatea fondurilor proprii din sistemul bancar s-au menţinut în parametri corespunzători, respectiv rata de solvabilitate s-a menţinut la un nivel adecvat (14,7% în iunie, peste valoarea minimă reglementată, de 8%), iar fondurile proprii sunt formate în proporţie semnificativă din elemente de calitate bună şi foarte bună (rata fondurilor proprii de nivel 1 fiind de 13,6% în iunie).
Totodată, BNR a decis păstrarea filtrelor prudenţiale pentru calculul fondurilor proprii şi al indicatorilor de prudenţă bancară pe parcursul acestui an, astfel că indicatorii de solvabilitate continuă să fie cu aproximativ patru puncte procentuale mai mari comparativ cu nivelurile raportate, urmând a se renunţa gradual la aceste filtre în perioada implementării cerinţelor suplimentare de capital aferente Basel III, între anii 2014 şi 2017.
„Rezultatele exerciţiului de testare la stres a solvabilităţii sectorului bancar, care acoperă perioada 2013 T3 – 2015 T2, relevă pe ansamblu o bună capacitate a acestuia de a face faţă unor şocuri macroeconomice adverse semnificative, în condiţiile menţinerii unui nivel adecvat al indicatorului de solvabilitate”, se menţionează în raport.
Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane IFRS şi filtre prudenţiale se menţine confortabil, la 89,5% în august 2013, fiind printre cele mai ridicate niveluri comparativ cu ţările din regiune.
