Fondurile deschise de investiții românești (mutuale) de obligațiuni au înregistrat subscrieri nete de peste 240 de milioane de lei în iunie 2019, faţă de 110,8 milioane de lei în mai.
Pe primul semestru subscrierile nete (difererența dintre banii plasați și cei retrași) au fost de peste 301 milioane de lei pe primul semestru, potrivit datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF), publicate marți.
Fondurile mutuale și-au consacrat astfel revirimentul, datorită dublării față de luna mai a subscrierilor nete în fondurile care investesc în obligațiuni și instrumente cu venit fix, pe fondul nevoii tot mai mari a Ministerului Finanțelor de a finanța deficitul bugetar în creștere.
Fondurile mutuale de obligaţiuni investesc mai ales în titlurile de stat, iar piaţa se aşteaptă ca guvernul să se împrumute tot mai sump.
(Citiți și: Titlurile de stat pe 10 ani: Costuri peste 5% din T1 /2020. Piaţa aşteaptă rectificarea bugetară și eventuala austeritate aferentă)
Subscrierile nete în fondurile de obligațiuni au fost, de fapt, singurele pozitive pe primul semestru. Revenirea mai timidă a fondurilor cu plasamente diversificate (multi-active) din mai şi iunie nefiind suficientă pentru a acoperi minusul de subscrieri din S1 / 2019, de aproape 30 de milioane de lei.
Topul randamentelor
Aversiunea la risc insuficient controlată îi face pe investitori să prefere fondurile de obligaţiuni, deşi câştigurile pe care le oferă acestea sunt mai mici faţă de cele de acţiuni: între 4,97% pe ultimele 12 luni (ERSTE Bond Flexible RON, care este şi cel mai mare după valoara activelor) şi 5,34% (BRD Obligaţiuni), ca să numim doar fondurile de acest tip, cu randamente peste inflaţia anualizată din iunie, de 3,84%.
Atractivitatea fondurilor cu plasamente mai riscante, în acţiuni la bursă mai ales, îşi continuă declinul în ciuda celor mai bune randamente de pe piaţă (cel puţin duble faţă de inflaţia), din cauza aversiunii la risc pentru al cărei control investitorii români încă sunt departe de a fi pregătiţi.
Sunt ignorate alte câteva zeci de fonduri cu plasamente diversificate ale căror performanţele bat inflaţia, de asemeni.
Revirimentul fondurilor vs concurența statului
Administratori fondurilor mutuale s-au confruntat anul trecut și până în martie 2019 cu o tendință pronunțată de scădere a interesului pentru cel mai accesibil mod de investiţie pentru marele public.
Una dintre cauzele principale a fost stimularea consumului prin politicile guvernamentale, care i-au făcut pe mulți investitori să-și retragă plasamentele.
Totodată, Guvernul a concurat fondurile mutuale cu venit cu oferta titlurilor de stat Tezaur pentru populație , care promit un randament atractiv, de 5%, dar care au proceduri greoaie de răscumpărare (retragere a plasamentului) la nevoie.
Pe de altă parte, cele mai mari grupuri bancare din sistem, care au şi firme de administrare a investiţiilor, nu au mai fost la fel de interesate de lichiditățile furnizate de plasamentele fondurilor și nici nu au mai stimulat la fel de mult vânzările de titluri ale acestora, potrivit experților din domeniu, consultați de cursdeguvernare.ro.
Cele mai mari patru bănci din România lucrează împreună cu cele mai mari societăți de administrare a investițiilor, care controlează 90% din piața fondurilor mutuale:
- ERSTE Asset Management România (cotă de piață 28,2%),
- Raiffeisen Asset Management (26,2%),
- BT Asset Management (Banca Transilvania, 15,3%) și
- BRD Asset Management (15,8%).
