fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Tendinţă răsturnată: Creşte din nou atractivitatea fondurilor mutuale de obligațiuni, pe seama nevoii de bani a Guvernului

de Adrian N Ionescu , 23.7.2019

Fondurile deschise de investiții românești (mutuale) de obligațiuni au înregistrat subscrieri nete de peste 240 de milioane de lei în iunie 2019, faţă de 110,8 milioane de  lei în mai.

Pe primul semestru subscrierile nete  (difererența dintre banii plasați și cei retrași) au fost de peste 301 milioane de lei pe primul semestru, potrivit datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF), publicate marți.

Fondurile mutuale și-au consacrat astfel revirimentul, datorită dublării față de luna mai a subscrierilor nete în fondurile care investesc în obligațiuni și instrumente cu venit fix, pe fondul nevoii tot mai mari a Ministerului Finanțelor de a finanța deficitul bugetar în creștere.

Fondurile mutuale de obligaţiuni investesc mai ales în titlurile de stat, iar piaţa se aşteaptă ca  guvernul să se împrumute tot mai sump.

(Citiți și: Titlurile de stat pe 10 ani: Costuri peste 5% din T1 /2020. Piaţa aşteaptă rectificarea bugetară și eventuala austeritate aferentă)

Subscrierile nete  în fondurile de obligațiuni au fost, de fapt, singurele pozitive pe primul semestru. Revenirea mai timidă a fondurilor cu plasamente diversificate (multi-active) din mai şi iunie nefiind suficientă pentru a acoperi minusul de subscrieri din S1 / 2019, de aproape 30 de milioane de lei.

Topul randamentelor

Aversiunea la risc insuficient controlată îi face pe investitori să prefere fondurile de obligaţiuni, deşi câştigurile pe care le oferă acestea sunt mai mici faţă de cele de acţiuni: între 4,97% pe ultimele 12 luni (ERSTE Bond Flexible RON, care este şi cel mai mare după valoara activelor) şi 5,34% (BRD Obligaţiuni), ca să numim doar fondurile de acest tip, cu randamente peste inflaţia anualizată din iunie, de 3,84%.

Atractivitatea fondurilor cu plasamente mai riscante, în acţiuni la bursă mai ales, îşi continuă declinul în ciuda celor mai bune randamente de pe piaţă (cel puţin duble faţă de inflaţia), din cauza aversiunii la risc pentru al cărei control investitorii români încă sunt departe de a fi pregătiţi.

Sunt ignorate alte câteva zeci de fonduri cu plasamente diversificate ale căror performanţele bat inflaţia, de asemeni.

Revirimentul fondurilor vs concurența statului

Administratori fondurilor mutuale s-au confruntat anul trecut și până în martie 2019 cu o tendință pronunțată de scădere a interesului pentru cel mai accesibil mod de investiţie pentru marele public.

Una dintre cauzele principale a fost stimularea consumului prin politicile guvernamentale, care i-au făcut pe mulți investitori să-și retragă plasamentele.

Totodată, Guvernul a concurat fondurile mutuale cu venit cu oferta titlurilor de stat Tezaur pentru populație , care promit un randament atractiv, de 5%, dar care au proceduri greoaie de răscumpărare (retragere a plasamentului) la nevoie.

Pe de altă parte, cele mai mari grupuri bancare din sistem, care au şi firme de administrare a investiţiilor, nu au mai fost la fel de interesate de lichiditățile furnizate de plasamentele fondurilor și nici nu au mai stimulat la fel de mult vânzările de titluri ale acestora, potrivit experților din domeniu, consultați de cursdeguvernare.ro.

Cele mai mari patru bănci din România lucrează împreună cu cele mai mari societăți de administrare a investițiilor, care controlează 90% din piața fondurilor mutuale:

  • ERSTE Asset Management România (cotă de piață 28,2%),
  • Raiffeisen Asset Management (26,2%),
  • BT Asset Management (Banca Transilvania, 15,3%) și
  • BRD Asset Management (15,8%).
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.7.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernatorul BNR: sectorul guvernamental crează tot deficitul extern

Razvan Diaconu

Sectorul guvernamental este cel care creează deficitul extern în totalitate, a declarat vineri guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Remarca a fost făcută, potrivit… Mai mult

Europa

Guvernul britanic ar putea apela la șoferii din armată ca să acopere criza din transportul de marfă

Iulian Soare

Ministerul Transporturilor din Marea Britanie ar putea apela la şoferii din cadrul forţelor armate pentru transporturile civile de marfă, ca să acopere lipsa celor din… Mai mult

Europa

Ursula von der Leyen prezintă luni, la București, evaluarea Comisiei pe PNRR

Razvan Diaconu

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se întâlneşte luni, la Bucureşti, cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Florin Cîţu, a anunţat vineri Reprezentanța… Mai mult

Europa

Milionarii germani își mută banii în Elveția temându-se că stânga va câștiga alegerile de duminică

Razvan Diaconu

O posibilă victorie a stângii la alegerile care vor avea loc duminică în Germania i-a speriat pe milionarii din această ţară care vor să îşi… Mai mult

Stiri

CGMB a aprobat rectificarea bugetară: 200 de milioane de lei pentru transportul în comun, 110 milioane la ajutoare sociale

Vladimir Ionescu

Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat, în şedinţa de vineri, un proiect de rectificare bugetară, potrivit căruia subvenţiile pentru transportul în comun cresc cu… Mai mult

Europa

Producția de îngrășăminte chimice scade în Europa din cauza scumpirii gazelor

Adrian N Ionescu

Scumpirea gazelor începe să provoace sincope majore industriei europene, care abia începuse să-și revină din șocul coronavirus. Industria chimică și în special companiile de îngrăşăminte… Mai mult

Europa

Italia anunță măsuri de 3 miliarde de euro pentru micșorarea facturilor la energie

Vladimir Ionescu

Premierul Mario Draghi a anunțat măsuri în valoare de trei miliarde de euro pentru a micșora facturile la gaz și electricitate ale italienilor, transmite Euractiv.… Mai mult