Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank: Resurse vs. Rezultate în Sănătate
”România alocă mai mult pentru Apărare și ordine publică și siguranță publică, în timp ce pentru Sănătate și Educație, România alocă mai puțin decât țările
”România alocă mai mult pentru Apărare și ordine publică și siguranță publică, în timp ce pentru Sănătate și Educație, România alocă mai puțin decât țările
”Oare ce ne lipsește într-un sistem în care furnizăm din ce în ce mai multă sănătate? Nu putem să spunem că nu există acces mai
”Trebuie să ne aplecăm atenția asupra componentei legate de oameni, de pacienți. Oricâte programe de screening am avea, oricât am investi în asta, dacă nu
Speranța de viață pe care o auzim prezentată oficial este valabilă pentru cei născuți în anul la care face referire statistica oficială. Pentru cei care
Speranța de viață sănătoasă la naștere se situează în România la 59 de ani atât pentru femei cât și pentru bărbați, potrivit datelor prelucrate de
Plasată pe penultimul loc în rândul statelor UE prin prisma indexului de justiție socială (coincidență întâmplătoare sau nu cu situația nivelului de trai, legată direct
Cu ocazia zilei mondiale a sănătății (7 aprilie), facem o radiografie la zi a sistemului sanitar românesc, pornind de la sumele alocate și mergând până
cursdeguvernare.ro derulează, în 10 episoade, proiectul editorial despre competitivitatea României. Asemenea proiectului despre ”Cum ieșim din lumea a doua”, vom explica în ce constă competitivitatea
Modelul general al tranziţiei sănatăţii (definit de Organizația Mondială a Sănătății încă din 1984) indică durata medie de viaţă petrecută, în diferite condiţii: supravieţuirea totală,
Cu câtă uşurinţă sunt compromise politicile aşa zis „de dreapta” prin abuziva invocare a ideologiei, atunci când guvernul nu are soluţii pentru politici coerente.
Guvernul creşte prin lege vârsta de pensionare, fără să se gândească la faptul că actualul sistem de sănătate face inutilă o asemenea lege. În România, aşa-numitul indicator „speranţă de viaţă sănătoasă” nici nu este trecut în statisticile oficiale. Or ţările europene la el se raportează când aşteaptă de la cetăţean să muncească şi să consume câţiva ani în plus.
”România alocă mai mult pentru Apărare și ordine publică și siguranță publică, în timp ce pentru Sănătate și Educație, România alocă mai puțin decât țările
”Oare ce ne lipsește într-un sistem în care furnizăm din ce în ce mai multă sănătate? Nu putem să spunem că nu există acces mai
”Trebuie să ne aplecăm atenția asupra componentei legate de oameni, de pacienți. Oricâte programe de screening am avea, oricât am investi în asta, dacă nu
Speranța de viață pe care o auzim prezentată oficial este valabilă pentru cei născuți în anul la care face referire statistica oficială. Pentru cei care
Speranța de viață sănătoasă la naștere se situează în România la 59 de ani atât pentru femei cât și pentru bărbați, potrivit datelor prelucrate de
Plasată pe penultimul loc în rândul statelor UE prin prisma indexului de justiție socială (coincidență întâmplătoare sau nu cu situația nivelului de trai, legată direct
Cu ocazia zilei mondiale a sănătății (7 aprilie), facem o radiografie la zi a sistemului sanitar românesc, pornind de la sumele alocate și mergând până
cursdeguvernare.ro derulează, în 10 episoade, proiectul editorial despre competitivitatea României. Asemenea proiectului despre ”Cum ieșim din lumea a doua”, vom explica în ce constă competitivitatea
Modelul general al tranziţiei sănatăţii (definit de Organizația Mondială a Sănătății încă din 1984) indică durata medie de viaţă petrecută, în diferite condiţii: supravieţuirea totală,
Cu câtă uşurinţă sunt compromise politicile aşa zis „de dreapta” prin abuziva invocare a ideologiei, atunci când guvernul nu are soluţii pentru politici coerente.
Guvernul creşte prin lege vârsta de pensionare, fără să se gândească la faptul că actualul sistem de sănătate face inutilă o asemenea lege. În România, aşa-numitul indicator „speranţă de viaţă sănătoasă” nici nu este trecut în statisticile oficiale. Or ţările europene la el se raportează când aşteaptă de la cetăţean să muncească şi să consume câţiva ani în plus.