”Trebuie să ne aplecăm atenția asupra componentei legate de oameni, de pacienți. Oricâte programe de screening am avea, oricât am investi în asta, dacă nu convingem oamenii că trebuie să le facă totul e în van. Aici este o mare problemă legată de educație medicală”, a afirmat Simin-Aysel Florescu, manager spitalul ”Victor Babeș” București, la Conferința CDG ”Speranța de viață sănătoasă și productivitatea în economie: problema României” de pe 05 iulie 2023.
”Problema e dată de educația medicală și mai este, probabil, o trăsătură caracteristică poporului român – le e frică de ce vor afla. Le e frică să nu afle că sunt bolnavi”, crede managerul spitalului Victor Babeș.
Cele mai importante declarații:
- E foarte important să vorbim despre aceste subiecte cât mai sistematic, cât mai bine-auziți. Câteva aspecte legate de creșterea speranței de viață… Eu văd problema așa, dacă vorbesc din punctul de vedere al spitalului de boli infecțioase: când vorbim de probleme de sănătate avem mai multe componente și cea mai importantă este componenta reprezentată de pacienți, de populație. După care vine sistemul sanitar cu toate componentele lui și, bineînțeles, partea de autorități.
- Cred că trebuie să ne aplecăm atenția asupra componentei legate de oameni, de pacienți. Oricâte programe de screening am avea, oricât am investi în asta, dacă nu convingem oamenii că trebuie să le facă totul e în van. Aici este o mare problemă legată de educație medicală.
- Educația medicală suferă foarte mult, din ce în ce mai mult îndrăznesc să spun pentru că observăm stupefiați cum oamenii refuză ajutorul, refuză profilaxia, refuză vaccinurile, refuză testările- măcar așa, acelea aleatorii, ca să nu mai vorbesc că refuză sistematic screening-ul.
- Problema e dată de educația medicală și mai este, probabil, o trăsătură caracteristică poporului român- le e frică de ce vor afla. Le e frică să nu afle că sunt bolnavi. Noi trebuie să facem mari eforturi, să explicăm că dacă aflăm că sunt bolnavi înainte de a se manifesta boala respectivă îi putem ajuta mult mai rapid, eficient și definitiv decât dacă aflăm când deja vin cu complicații, în fază avansată a bolii.
- Mă refer la hepatite virale cronice, mă refer la infecția cu HIV, la multe alte tipuri de boli infecțioase.
- Vreau să întorc discuția către alte două componente populaționale – copiii și femeile însărcinate. În cazul copiilor există o dezbatere nesfârșită privind utilitatea, necesitatea, riscul unor măsuri profilactice- mă refer la vaccinare. Spun asta pentru că foarte multe dintre bolile vaccinabile dacă apar la copii nevaccinați evoluează grav, chiar dacă vorbim de copii, nu de cei din câmpul muncii, dar vorbim de speranța de viață, de o viață fără sechele.
- Din păcate, aceste măsuri sunt refuzate de o mare parte dintre părinți și, tot din păcate, consecințele asupra lor pe termen lung potențial grave. Lucrul acesta încercăm să îl explicăm părinților atunci când refuză vaccinurile fundamentale.
- A doua componentă este cea a femeilor tinere, fertile, care rămân însărcinate și care au o problemă cu testările. Prea multe cazuri ajung să fie depistate cu infecții cronice în stadiu avansat de sarcină, când nu mai poți să faci nimic pentru că afectezi copilul. Și totul poate fi prevenit prin testare în prima perioadă a sarcinii.
- Ce se poate face acum, pe termen scurt și mediu, pentru identificare precoce? Sunt măsuri care pot fi luate. Legea vaccinării, de exemplu, o măsură nepopulară dar foarte utilă. Am mai putea să luăm exemple de la alții unde, de exemplu, există măsuri coercitive legate de asigurările medicale, măsuri care impun program de screening anual fără de care se pierde calitatea de asigurat. Asta se poate face pe termen scurt cu beneficiu în totalitate în folosul pacienților, nu beneficiază nimeni altcineva de nimic.
Conferința integrală:
***
Partener principal:
Parteneri:
- ARPIM – Asociația Română a Producătorilor Internaționali De Medicamente
- ASE București – Academia de Studii Economice
- Raiffeisen Bank
- Regina Maria
- Servier
- Siemens Healthineers
