fbpx

Chestiunea

DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

09.02.2021

Chestiunea

Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult

08.02.2021

Sănătatea României de Ziua mondială a Sănătății: Finanțarea, structura veniturilor și speranța de viață sănătoasă

de Marin Pana 7.4.2014

Cu ocazia zilei mondiale a sănătății (7 aprilie), facem o radiografie la zi a sistemului sanitar românesc, pornind de la sumele alocate și mergând până la rezultatele concrete sintetizate pentru populație în speranța de viață sănătoasă.

Imaginea nu ne avantajează, nici la procentajul alocat din PIB, nici prin prisma deficitului cronic al asigurilor de profil și nici ca medie de viață fără a fi bolnavi în raport cu alte state UE.

(Citiți și: ”Semnal pentru sistemul sanitar : Durata de viață fără sănătate a crescut cu 50% în 4 ani”)

Finanțată proporțional la standarde europene și absolut sub ele

Sănătatea este al doilea sector ca pondere a cheltuielilor bugetare, primul fiind asistența socială, care include pensiile.

”12,2% este media europeană a cheltuielilor pentru Sanatate. Raportat la media europeană, suntem exact acolo ca procent din cheltuielile totale ale bugetului”, a declarat ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, într-o dezbatere ținută la finele anului trecut.

El a prezentat și evoluția ponderii cheltuielilor cu sănătatea în totalul cheltuielilor bugetare în ultimii ani, evoluție care arată interesul în creștere pentru acest sector bugetar. Totuși, fie și cu cei 4,3% din PIB fixați drept țintă pentru anul în curs, sumele alocate pentru sectorul sanitar rămân cu mult sub media europeană situată în jur de 6%.

Explicația este simplă și pleacă de la veniturile totale strânse la bugetul de stat. Față de circa 45% la nivelul mediei înregistrate de statele UE, la noi veniturile au fost de 32% în 2013 și s-au păstrat constante la un nivel în jur de o treime din PIB pe ultimii ani. Cu alte cuvinte, proporția alocărilor este europeană dar alocarea se face dintr-un buget ”subeuropean”.

Structura veniturilor

Cea mai mare parte a banilor strânși din taxe și impozite pentru sănătate s-au dus către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (aproximativ 3,7% din PIB). Cu toate acestea, contribuțiile de asigurări au acoperit doar două două treimi din necesar, simplificat cam o treime de la angajatori și o treime de la angajați. Interesant este că angajatorii s-au situat ușor sub încasările prevăzute iar angajații de puțin peste.

(Citiți și: ”Legea cu 800 de articole modificate în 7 ani / Reforma Sănătății: Eugen Nicolăescu privatizează parțial Sănătatea de Stat ca s-o concureze pe cea privată”)

Alte cinci procente au provenit din taxarea cu dedicație a unor produse ( taxa pe viciu, respectiv alcool și tutun). De reținut, ca urmare a unor taxe prea mici percepute pentru sănătate, aproape 28% din sume au venit obligatoriu de la bugetul de stat sub formă de subvenții pentru echilibrare bugetară. Ele au grevat asupra altor posibile alocări bugetare, îndeosebi asupra investițiilor.

De reținut, dacă s-ar fi păstrat taxarea inițială de 14% din salariu de acum zece ani și nu s-ar fi coborât la 10,7%, banii din contribuțiile dedicate ar fi ajuns și, practic, nu ar fi fost necesare subvenții obținute pe calea expandării nivelului altor taxe, nelegate direct de sănătate.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Vestea bună din bilanțul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pe anul trecut este reducerea soldului plăților restante de la circa 1.523 milioane lei la finele anului precedent până la 716 milioane lei la 31 decembrie 2013. Ceea ce a însemnat un efort de 0,13% din PIB, dar a păstrat plățile restante sub plafonul de 90 de zile ( cam jumătate chiar sub 30 de zile).

Partea din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate ( FNUASS) alocată pentru asistență socială a fost anul trecut de cinci procente din total ( mai exact 1.219 milioane lei din cei 23.089 milioane lei cheltuiți pe total). De reținut, odată cu diminuarea arieratelor din sistem, bugetul FNUASS pe 2014 a fost redus la 22.560 lei (-2,3% în termeni nominali).

Rezultatul concret: Speranța de viață sănătoasă

Pentru a vedea cum stăm la nivelul realizărilor din acești bani, am ales un indicator european în materie, și anume speranța de viață sănătoasă pentru bărbați și femei ( deja prelucrat și disponibil pe Eurostat doar pentru anul 2011), pentru că, în definitiv asta interesează în primul rând.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Se poate observa ușor diferența marcată dintre colegele de bloc estic și noi, ele fiind din punct de vedere al stării de sănătate în apropierea mediei UE în timp ce România înregistrează speranțe de viață sănătoasă cu circa cinci ani mai mici la femei și cu patru ani la bărbați. Din acest punct de vedere, adoptarea vârstei de 65 de ani drept vârstă legală de pensionare prezintă deja o provocare pentru îmbunătățirea rapidă a situației.

Citiți și: ”Quo vadis, doctore? (I) Cu cât finanţează România Sănătatea Europei”)

Desigur, la starea de fapt contribuie semnificativ și o serie de caracteristici sociale ( vezi țările baltice), precum și/sau înclinația spre a raporta suferințele de sănătate. Destul de bizar, Bulgaria vecină e situată la toți indicatorii peste media UE în timp ce nivelul relativ redus Finlanda, Slovenia, Slovacia și Germania pare cauzat de adresabilitatea crescută la medic.

De remarcat, deși speranța de viață sănătoasă la naștere e chiar mai mică decât la noi pentru unele dintre aceste din urmă țări, diferența de atenție acordată și de performanță a sistemului sanitar le face să recupereze și să se prezinte mai bine la vârste mai înaintate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.4.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

DNA – 2020: În 105 dosare deschise în legătură cu pandemia de Covid – prejudicii de sute de milioane

Vladimir Ionescu

DNA a instrumentat anul trecut 105 dosare legate de pandemie, cinci dintre acestea au fost deja trimise cu rechizitoriu în instanță, iar alte 24 sunt… Mai mult

Stiri

Ministrul Energiei: Romgaz va depune o ofertă de preluare a participației ExxonMobil la Neptun Deep

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) va depune o ofertă pentru preluarea participaţiei ExxonMobil la concesiunea exploatării gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, înainte de expirarea… Mai mult

Europa

400 de milioane de doze de vaccinuri “fantomă” – oferta rețelelor infracționale către statele UE

Iulian Soare

Rețele special organizate au încercat să vândă unor state membre  400 de milioane de doze de vaccin împotriva Covid-10, la un preț de aproape trei… Mai mult

Europa

18 companii au renunțat să mai lucreze la Nord Stream 2 de teama sancțiunilor americane

Razvan Diaconu

Un număr de 18 companii au fost convinse de perspectiva unor sancțiuni americane să nu mai lucreze pentru proiectul gazoductului rusesc Nord Stream 2, arată… Mai mult

Stiri

PNL nu susține proiectul lui Nicușor Dan de suspendare pentru 2 ani a PUZ-urilor sectoarelor

Razvan Diaconu

Nicușor Dan a cedat, joi dimineață, în cadrul ședinței Comisiei de Urbanism a Primăriei Capitalei, în privința dorinței sale de a impune suspendarea pe o… Mai mult

Stiri

Profitul Romgaz a crescut cu 15% în 2020, pe seama reducerii amortizării, redevenței și a impozitului

Adrian N Ionescu

Profitul net al celui mai mare producător român de gaze naturale, Romgaz (SNG), a depășit 1.254 milioane de lei, în creștere cu 15,1% în anul… Mai mult

Europa

Germania / Bărbat acuzat că a transmis Rusiei planurile Bundestag

Iulian Soare

Procurorii federali germani au pus sub acuzare un cetățean german pentru spionaj, spunând că acesta a furnizat serviciilor secrete ruse planurile clădirii Parlamentului, Bundestag, transmite… Mai mult