fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Alarmă în Indexul BM: Copiii români nu vor atinge decât 58% din potențialul lor de productivitate

În medie, un copil născut acum în România va atinge doar jumătate din potențialul unui adult cu stare de sănătate bună și complet educat, atrage… Mai mult

17.09.2020

La obiect

O improvizație de 100 de milioane de euro: cel mult 7% din călătorii de pe Aeroportul Otopeni pot folosi trenul special din Gara de Nord la orele de vârf

Mult așteptatul tren care face legătura între Gara de Nord din Capitală și Aeroportul Otopeni, și care ar urma să fie pus în funcțiune lunile… Mai mult

17.09.2020

Chestiunea

Construcțiile după 7 luni, cu 20% peste nivelul din 2019. Totuși, la locuințe noi s-ar impune actualizarea taxării

Potrivit datelor comunicate de INS, pe primele 7 luni ale anului, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 18,1% în serie brută și cu 20%… Mai mult

16.09.2020

Europa

Indicii despre cum va arăta cadrul referitor la salariul minim în UE: “Salariile de dumping distrug demnitatea muncii” – Ursula von der Leyen.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, miercuri, în discursul ei privind starea Uniunii Europene, că executivul de la Bruxelles va propune actul… Mai mult

16.09.2020

Sănătatea României de Ziua mondială a Sănătății: Finanțarea, structura veniturilor și speranța de viață sănătoasă

de Marin Pana 7.4.2014

Cu ocazia zilei mondiale a sănătății (7 aprilie), facem o radiografie la zi a sistemului sanitar românesc, pornind de la sumele alocate și mergând până la rezultatele concrete sintetizate pentru populație în speranța de viață sănătoasă.

Imaginea nu ne avantajează, nici la procentajul alocat din PIB, nici prin prisma deficitului cronic al asigurilor de profil și nici ca medie de viață fără a fi bolnavi în raport cu alte state UE.

(Citiți și: ”Semnal pentru sistemul sanitar : Durata de viață fără sănătate a crescut cu 50% în 4 ani”)

Finanțată proporțional la standarde europene și absolut sub ele

Sănătatea este al doilea sector ca pondere a cheltuielilor bugetare, primul fiind asistența socială, care include pensiile.

”12,2% este media europeană a cheltuielilor pentru Sanatate. Raportat la media europeană, suntem exact acolo ca procent din cheltuielile totale ale bugetului”, a declarat ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, într-o dezbatere ținută la finele anului trecut.

El a prezentat și evoluția ponderii cheltuielilor cu sănătatea în totalul cheltuielilor bugetare în ultimii ani, evoluție care arată interesul în creștere pentru acest sector bugetar. Totuși, fie și cu cei 4,3% din PIB fixați drept țintă pentru anul în curs, sumele alocate pentru sectorul sanitar rămân cu mult sub media europeană situată în jur de 6%.

Explicația este simplă și pleacă de la veniturile totale strânse la bugetul de stat. Față de circa 45% la nivelul mediei înregistrate de statele UE, la noi veniturile au fost de 32% în 2013 și s-au păstrat constante la un nivel în jur de o treime din PIB pe ultimii ani. Cu alte cuvinte, proporția alocărilor este europeană dar alocarea se face dintr-un buget ”subeuropean”.

Structura veniturilor

Cea mai mare parte a banilor strânși din taxe și impozite pentru sănătate s-au dus către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (aproximativ 3,7% din PIB). Cu toate acestea, contribuțiile de asigurări au acoperit doar două două treimi din necesar, simplificat cam o treime de la angajatori și o treime de la angajați. Interesant este că angajatorii s-au situat ușor sub încasările prevăzute iar angajații de puțin peste.

(Citiți și: ”Legea cu 800 de articole modificate în 7 ani / Reforma Sănătății: Eugen Nicolăescu privatizează parțial Sănătatea de Stat ca s-o concureze pe cea privată”)

Alte cinci procente au provenit din taxarea cu dedicație a unor produse ( taxa pe viciu, respectiv alcool și tutun). De reținut, ca urmare a unor taxe prea mici percepute pentru sănătate, aproape 28% din sume au venit obligatoriu de la bugetul de stat sub formă de subvenții pentru echilibrare bugetară. Ele au grevat asupra altor posibile alocări bugetare, îndeosebi asupra investițiilor.

De reținut, dacă s-ar fi păstrat taxarea inițială de 14% din salariu de acum zece ani și nu s-ar fi coborât la 10,7%, banii din contribuțiile dedicate ar fi ajuns și, practic, nu ar fi fost necesare subvenții obținute pe calea expandării nivelului altor taxe, nelegate direct de sănătate.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Vestea bună din bilanțul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pe anul trecut este reducerea soldului plăților restante de la circa 1.523 milioane lei la finele anului precedent până la 716 milioane lei la 31 decembrie 2013. Ceea ce a însemnat un efort de 0,13% din PIB, dar a păstrat plățile restante sub plafonul de 90 de zile ( cam jumătate chiar sub 30 de zile).

Partea din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate ( FNUASS) alocată pentru asistență socială a fost anul trecut de cinci procente din total ( mai exact 1.219 milioane lei din cei 23.089 milioane lei cheltuiți pe total). De reținut, odată cu diminuarea arieratelor din sistem, bugetul FNUASS pe 2014 a fost redus la 22.560 lei (-2,3% în termeni nominali).

Rezultatul concret: Speranța de viață sănătoasă

Pentru a vedea cum stăm la nivelul realizărilor din acești bani, am ales un indicator european în materie, și anume speranța de viață sănătoasă pentru bărbați și femei ( deja prelucrat și disponibil pe Eurostat doar pentru anul 2011), pentru că, în definitiv asta interesează în primul rând.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Se poate observa ușor diferența marcată dintre colegele de bloc estic și noi, ele fiind din punct de vedere al stării de sănătate în apropierea mediei UE în timp ce România înregistrează speranțe de viață sănătoasă cu circa cinci ani mai mici la femei și cu patru ani la bărbați. Din acest punct de vedere, adoptarea vârstei de 65 de ani drept vârstă legală de pensionare prezintă deja o provocare pentru îmbunătățirea rapidă a situației.

Citiți și: ”Quo vadis, doctore? (I) Cu cât finanţează România Sănătatea Europei”)

Desigur, la starea de fapt contribuie semnificativ și o serie de caracteristici sociale ( vezi țările baltice), precum și/sau înclinația spre a raporta suferințele de sănătate. Destul de bizar, Bulgaria vecină e situată la toți indicatorii peste media UE în timp ce nivelul relativ redus Finlanda, Slovenia, Slovacia și Germania pare cauzat de adresabilitatea crescută la medic.

De remarcat, deși speranța de viață sănătoasă la naștere e chiar mai mică decât la noi pentru unele dintre aceste din urmă țări, diferența de atenție acordată și de performanță a sistemului sanitar le face să recupereze și să se prezinte mai bine la vârste mai înaintate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.4.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Exit-poll București: 47,2% Nicușor Dan, 39% Gabriela Firea.

Razvan Diaconu

Nicușor Dan – 47,2%, Gabriela Firea – 39% – este rezultatul exit-poll-ului la finele zilei de 27 septembrie la alegerile locale pentru Capitală. Sondajul a… Mai mult

Europa

Ultraconservatorii iranieni susțin că Iranul are o nouă rachetă balistică

Iulian Soare

Gărzile Revoluţionare, armata ideologică a Iranului, au dezvăluit duminică o nouă rachetă balistică anti-navă, cu o rază de acţiune “probabilă” de peste 700 km, pe… Mai mult

Europa

Ciocniri armate între Armenia și Azerbaijan: Turcia a anunțat că sprijină Azerbaidjanul. Bogdan Aurescu: Evoluția situației este tulburătoare

Iulian Soare

Ciocniri armate între forțele azere și cele armene au izbucnit duminică, ca urmare a reaprinderii conflictului privind regiunea Nagorno-Karabakh, disputată de cele două țări. Armenia… Mai mult

Stiri

Cel mai mare număr de pacienți Covid-19 în terapie intensivă, de la începutul pandemiei

Vladimir Ionescu

Duminică 27 septembrie, la terapie intensivă sunt internați 535 de pacienți infectați cu noul coronavirus (COVID – 19), cel mai mare număr de pacienți în… Mai mult

Europa

Referendum: Elvețienii au respins proiectul împotriva liberei circulații a în UE

Iulian Soare

Alegătorii elvețieni au respins într-o mare proporție  încercarea unui partid de dreapta de a determina renunțarea la acordul cu Uniunea Europeană care permite libera circulație… Mai mult

Stiri

CNN – analiză: China crește agresivitatea pretențiilor teritoriale și sporește tensiunile din Asia

Iulian Soare

De la preluarea puterii în 2012, președintele chinez Xi Jinping a contribuit la consolidarea poziției Chinei ca superputere globală și a promovat o politică externă… Mai mult

Stiri

Locurile de muncă – un bilanț în 2019: Sănătatea câștigă salariați pe fondul majorării de venituri, dar din Educație continuă să plece oameni

Raluca Florescu

Deși a condus topul majorărilor salariale în 2019, Educația a continuat să piardă angajați. Nu același lucru se poate spune despre sistemul sanitar, unde numărul… Mai mult