7 iulie, 2023

”România alocă mai mult pentru Apărare și ordine publică și siguranță publică, în timp ce pentru Sănătate și Educație, România alocă mai puțin decât țările europene, nu numai ca procent din PIB și per capita, dar și ca procent din total cheltuieli publice.” Aceasta este concluzia lui Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank, care a analizat statistica europeană referitoare la resursele alocate Sănătății, comparativ cu România. Declarațiile au fost făcute pe 5 iulie 2023 la Conferința CDG „Speranța de viață sănătoasă și productivitatea în economie: problema României„.

Tot din statisticile europene Ionuț Dumitru a constatat că în România prevenția este neglijată total: ”Ponderea acesteia în total cheltuieli cu sănătatea, în 2020, suntem pe la sub 2% din total, spre coada clasamentului UE”.

Cele mai importante declarații:

M-am uitat pe cifre, din perspectiva unui economist neavând pregătire medicală. Ne uităm cum stăm la nivel european la nivel de resurse pe care le alocăm și la nivel de rezultate cu resursele pe care le-am alocat.
Dacă ne uităm la cheltuielile publice cu sănătatea ca procent din PIB, și m-am uite la medii multianuale, ca să avem o imagine mai relevantă în perioada 1995 – 2021, în România am alocat 3,8% din PIB, în medie, de la buget, versus o medie europeană de 6,6% din PIB. Adică, am alocat aproape jumătatea decât se alocă în Europa. Dacă ne uităm la anul 2021 sau anii mai recenți, de pandemie, o să vedem că aceste cheltuieli au crescut peste tot în Europa.
De remarcat că România este la coada clasamentului la nivel european, doar Ciprul are o alocare mai mică decât România, suntem și sub toate țările din Europa Centrală și de Est, în privința alocărilor din resurse publice.
În ceea ce privește cheltuielile per capita, am folosit PPS, prețuri comparabile, și vedem că suntem din nou sub media UE. La noi avem 1.310 PPS în România, versus 2.636 media europeană, exact la jumătate. Doar Bulgaria este sub România, din perspectiva aceasta.
Cineva ar putea spune că România alocă puțin pentru sănătate pentru că avem resurse puține, să ne uităm și la cât de importantă este sănătatea ca domeniu în bugetul public. O să vedem că, dacă raportăm aceste cheltuieli în total cheltuieli publice sunt din nou la coada clasamentului. Pe o medie multianuală, doar Letonia, Polonia și Ciprul sunt sub noi.
Cheltuielile publice cu sănătatea nu reprezintă o prioritate nici măcar dacă ne raportăm la total cheltuieli publice și, în comparație cu mediile europene, o să vedem că în România am alocat, în perioada 1995 – 2021, 10,4% din total cheltuieli publice versus o medie europeană de 13,9%. Avem, cu excepția Poloniei, care e un pic mai jos decât noi, cea mai mică alocare ca procent din total cheltuieli publice din statele UE.
România alocă mai mult pentru Apărare și ordine publică și siguranță publică, în timp ce pentru Sănătate și Educație, România alocă mai puțin decât țările europene, nu numai ca procent din PIB și per capita, dar și ca procent din total cheltuieli publice.
Dacă ne uităm la dinamica în timp o să vedem că Sănătatea reprezintă o prioritate din ce în ce mai mare pentru statele europene, alocarea ca procent din cheltuieli publice a crescut de-a lungul timpului. Vestea bună este că a crescut și în România, ca procent din cheltuieli publice, însă rămâne sub mediile UE.
Dacă ne uităm la categorii de cheltuieli din interiorul cheltuielilor pentru Sănătate, o să vedem că România, după creșterile de salarii din domeniu, alocă 21,1% din bugetul Sănătății acestora. Media europeană este de 17,1%. Pentru investiții alocăm doar 4,4% din total cheltuieli publice cu sănătatea, față de o medie europeană aproape dublă, de 7,5%. Alocăm o pondere mai mare pentru salarii și mai mică pentru investiții.
Dacă lărgim un pic lupa și ne uităm la cheltuielile totale cu Sănătatea, și includem și cheltuielile private, o să observăm că, de asemenea, suntem la coada clasamentului, doar Luxemburgul este sub noi. România a alocat în 2019 5,7% din PIB, public plus privat, față de o medie europeană care era la 9,9% din PIB.
Pe structură o să vedem că cea mai mare parte a cheltuielilor cu sănătatea vine din fonduri publice, scheme obligatorii, iar partea voluntară este aproape inexistentă, iar partea din surse private, din partea cetățeanului, e pe la 1,1% din PIB, aproape de media europeană.
La cheltuieli per capita, publice și private, avem o medie europeană de 3.271 euro versus 1.428 euro (cei mai puțini bani din toată UE), media UE fiind la mai mult decât dublu.
Dacă ne uităm pe structură o să vedem că partea pe care o plătim din buzunar, din resurse private, România este pe la mijloc cu contribuția out of pocket. Cetățenii români alocă din buzunar pentru Sănătate cât media europeană. Dacă ne uităm la procentele din PIB pe aceste subcomponente alocate cheltuielile totale cu Sănătatea, România versus UE, o să vedem că, în 2019 alocam 5,7%, în 2020 – 6,3%, cheltuieli totale versus media UE – 9,9, respectiv 10,9% din PIB, în 2019 și 2020.
O să vedem cu diferim semnificativ de media europeană. La partea de alocare guvernamentală – 5%, în 2020 vs. 8,8%, media europeană. Diferim major și la partea de alocări voluntare, unde alocăm doar 0,04% din PIB vs. 0,48% din PIB (de vreo 10 ori mai mult). La ceea ce oferă cetățeanul din propriul buzunar: 1,1 – 1,2% din PIB, în timp ce media europeană este de 1,6% din PIB. În termeni de structură alocăm cu media europeană, dar în termeni de procent din PIB, din sume efective, alocăm semnificativ din buzunar mai puțin. Deci și cetățeanul și statul contribuie mai puțin și, în final, per total cheltuieli cu sănătatea avem mult mai puțin decât media europeană.
Dacă ne uităm la furnizorul de servicii, unde se fac servicii de sănătate, o să vedem că România iese în relief prin faptul că serviciile de sănătate sunt realizate în special în spitale. Avem servicii de sănătate mai puține decât mediile europene în zona altor furnizori, în special în zona de ambulatoriu, la residential long term facilities. Noi facem servicii medicale preponderent în spitale.
Dacă ne uităm la prevenție, ea este neglijată total. Ponderea acesteia în total cheltuieli cu sănătatea, în 2020, suntem pe la sub 2% din total, spre coada clasamentului UE. Rezultatul este cel pe care-l vedem – speranța de viață sănătoasă în România este undeva pe la coada clasamentului din Europa. Speranța de viață sănătoasă la naștere este de 57,8 ani în România, față de o medie europeană de 63,6 ani. La acești 57,8 ani adăugăm încă 15 ani de speranță de viață cu limitări de activitate, cu diverse boli pe care trebuie să le cărăm cu noi.
Dacă ne uităm la speranța de viață sănătoasă la 65 de ani ea este de doar patru ani. Dacă ai apucat 65 de ani mai trăiești încă patru ani sănătoși și încă 10,6 ani cu probleme, cu limitări de activitate. Asta ne plasează la coada clasamentului european, media europeană de speranță de viață sănătoasă la 65 de ani fiind de aproape 10 ani, la care se mai adaugă alți 9,5 ani de limitări de activitate.
Principalele cauze de mortalitate din România. În primul rând, dacă ne uităm la mortalitatea standardizată la 100.000 de locuitori, suntem în fruntea clasamentului UE, alături de Bulgaria. Se moare în România din cauza bolilor sistemului circulator, din cauza bolilor aparatului respirator, din cauza cancerului. În România se moare mult mai mult din accidente – avem o incidență mult mai mare decât media europeană.
Avem și niște factori de risc care ne particularizează cumva, deteriorează cifrele. Dacă ne uităm la fumat, să zicem, o să vedem că în rândul tinerilor avem o problemă cu fumatul, suntem în fruntea clasamentului european. Procentul tinerilor de 15 – 16 ani care au fumat cel puțin o țigară în ultimele 30 de zile, conform datelor OECD, România conduce în clasament. Avem o problemă și cu alcoolul – la frecvența de cel puțin o dată pe săptămână a episoadelor severe de băut suntem în top. Ponderea populației care consumă fructe și legume în România este de asemenea cea mai mică – 70% din populație nu consumă deloc fructe și legume.
Din bugetele familiilor se alocă doar 1,76% din consumul gospodăriilor, față de media europeană de 3%. Doar în pandemie s-a alocat mai mult.