marți

16 iulie, 2024

servicii

Cum e alcătuită economia românească şi care sunt sursele ei de valoare adăugată? Ce spune despre ea şi despre viitorul ei actuala structură? Pentru a răspunde la aceste întrebări şi pentru a putea schiţa o minimă previziune în...
5 martie, 2012
La fiecare început de an, apar tot felul de zvonuri privind iminente majorări de preţuri, îndeosebi pe segmentul produselor alimentare. Inflaţia relativ mică, sub trei procente, şi vehicularea unor creşteri de 10%, 20% sau chiar 30% pentru carne,...
4 martie, 2012
Guvernul Mario Monti a adoptat, vineri, un vast plan de liberalizare a economiei italiene, relatează Mediafax. Planul este destinat ridicării obstacolelor care frânează creşterea economnică, este privit cu ostilitate de mediile corporatiste. Taxiurile, farmaciile, trasporturile publice locale, distribuitorii...
21 ianuarie, 2012
Doctorul Raed Arafat şi-a dat marţi demisia din funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii – pe fondul controverselor pe proiectul noii Legi a Sănătăţii şi după o ciocnire verbală care a avut loc luni seară, cu...
10 ianuarie, 2012
Efectul de bază ne spune că ce a mers bine un an este mai puţin probabil să meargă bine şi anul următor şi invers. De aceea, nu exporturile şi agricultura sunt aşteptate să performeze. Iată câteva premise certe,...
14 noiembrie, 2011
Criza ne ţine cu ochii pe PIB. În sfârşit, suntem foarte atenţi la bani. Şi cum se produc, şi cum se cheltuie. În analiza de mai jos, am folosit atât seria brută de date, cât mai ales pe...
6 noiembrie, 2011
Guvernul va trebui să ia măsuri pentru reducerea masivă a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile ale administraţiei centrale şi locale, pentru a se încadra într-o ţintă de deficit bugetar mult mai mică de 3% în sistem ESA pe...
24 octombrie, 2011
Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat luni într-o conferinţă de presă că USL va vota bugetul pe 2012 numai cu condiţia adoptării de către guvern, în proiectul de buget, a unor măsuri fiscale. „Măsurile privesc reducerea CAS cu...
24 octombrie, 2011
Potrivit scrisorii de intenţie cu FMI, prezentate de agenția Mediafax, pachetul de servicii sociale din sistemul medical va fi revizuit cu asistenţa Băncii Mondiale, astfel încât să nu mai fie finanţate costuri cu sănătatea considerate neesenţiale. „Vom stabili...
27 septembrie, 2011
Săptămâna trecută s-a prăvălit pe sticlă o puzderie de date despre Produsul Intern Brut pe trimestrul doi şi semestrul unu 2011. Că activitatea economică măsurată a crescut pe traiectoria 0,1%, 0,7%, 0,2% se ştia. Că industria a dus...
14 septembrie, 2011
Produsul Intern Brut pe cel de-al doilea trimestrul al anului 2011 a fost cu 1,4% mai mare decât cel din perioada similară a anului 2010 – arată cifrele date publicităţii de Institutul Naţional de Statistică (INS). În acelaşi...
6 septembrie, 2011
Mai întâi să luăm clasa mijlocie, a celor care se apropie de nivelul de trai european. La o repartizare model UE de 15% pe alimente/50% pe produse nealimentare/35% pe servicii, corespunde o inflaţie de 1,28%. În schimb, pentru...
5 mai, 2011

Cum arată structura economiei româneşti faţă de economiile europene. Valoarea adăugată şi sursele ei

Cum e alcătuită economia românească şi care sunt sursele ei de valoare adăugată? Ce spune despre ea şi despre viitorul ei actuala structură?

Pentru a răspunde la aceste întrebări şi pentru a putea schiţa o minimă previziune în privinţa evoluţiei, vom compara structura economiei româneşti cu cea din statele Uniunii Europene, pe de o parte. Pe de alta, o vom compara cu evoluţia structurii economice a Franţei, din 1970 şi până azi.

De unde se adună bob cu bob un plus de 2%

Efectul de bază ne spune că ce a mers bine un an este mai puţin probabil să meargă bine şi anul următor şi invers. De aceea, nu exporturile şi agricultura sunt aşteptate să performeze. Iată câteva premise certe, care ne oferă indicii că ţinta de 2% poate fi atinsă.

Cum şi-a produs şi cheltuit România ultimele 10 PIB-uri

Criza ne ţine cu ochii pe PIB. În sfârşit, suntem foarte atenţi la bani. Şi cum se produc, şi cum se cheltuie. În analiza de mai jos, am folosit atât seria brută de date, cât mai ales pe cea ajustată sezonier. Oare evoluțiile din ultimii doi ani vorbesc de ieșirea din crizǎ sau nu?

Cum se împarte inflaţia în coşul de consum. Paradoxul ultimilor 5 ani. De ce “bogatul” nu crede “săracului”

Mai întâi să luăm clasa mijlocie, a celor care se apropie de nivelul de trai european. La o repartizare model UE de 15% pe alimente/50% pe produse nealimentare/35% pe servicii, corespunde o inflaţie de 1,28%. În schimb, pentru o gospodărie de oameni ceva mai amărâţi, care cheltuie pe sistem neaoş 60% pe mâncare, 30% pe nealimentare şi 10% pe servicii, inflaţia resimţită a fost de 2,92%. De ce?

Cum arată structura economiei româneşti faţă de economiile europene. Valoarea adăugată şi sursele ei

Cum e alcătuită economia românească şi care sunt sursele ei de valoare adăugată? Ce spune despre ea şi despre viitorul ei actuala structură?

Pentru a răspunde la aceste întrebări şi pentru a putea schiţa o minimă previziune în privinţa evoluţiei, vom compara structura economiei româneşti cu cea din statele Uniunii Europene, pe de o parte. Pe de alta, o vom compara cu evoluţia structurii economice a Franţei, din 1970 şi până azi.

De unde se adună bob cu bob un plus de 2%

Efectul de bază ne spune că ce a mers bine un an este mai puţin probabil să meargă bine şi anul următor şi invers. De aceea, nu exporturile şi agricultura sunt aşteptate să performeze. Iată câteva premise certe, care ne oferă indicii că ţinta de 2% poate fi atinsă.

Cum şi-a produs şi cheltuit România ultimele 10 PIB-uri

Criza ne ţine cu ochii pe PIB. În sfârşit, suntem foarte atenţi la bani. Şi cum se produc, şi cum se cheltuie. În analiza de mai jos, am folosit atât seria brută de date, cât mai ales pe cea ajustată sezonier. Oare evoluțiile din ultimii doi ani vorbesc de ieșirea din crizǎ sau nu?

Cum se împarte inflaţia în coşul de consum. Paradoxul ultimilor 5 ani. De ce “bogatul” nu crede “săracului”

Mai întâi să luăm clasa mijlocie, a celor care se apropie de nivelul de trai european. La o repartizare model UE de 15% pe alimente/50% pe produse nealimentare/35% pe servicii, corespunde o inflaţie de 1,28%. În schimb, pentru o gospodărie de oameni ceva mai amărâţi, care cheltuie pe sistem neaoş 60% pe mâncare, 30% pe nealimentare şi 10% pe servicii, inflaţia resimţită a fost de 2,92%. De ce?

știri

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: