duminică

4 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

14 noiembrie, 2011

Orice încercare de a estima creşterea economică pe anul 2012 rămâne puternic afectată de incertitudinile din mediul internaţional. Evident, pentru stabilirea bugetului pe anul viitor şi a posibilităţilor de indexare a veniturilor, avansul PIB este esenţial, ca şi parametru de intrare.

Cu toate acestea, există câteva premise certe, care ne oferă indicii elocvente pentru ţinta de 2% luată în calcul de majoritatea analiştilor şi de oficialităţi.

Prima constă în racordarea relativ redusă a economiei româneşti la piaţa mondială, cu circa 27% din producţie destinată exportului şi în jur de 60% din PIB total schimburi comerciale.

Dată fiind şi reluarea moderată dar certă a veniturilor, se conturează o majorare semnificativă a cererii interne (care corespunde la 73% din producţie), de natură să urce rezultatul pe 2012 cu 3,5 – 4%. Ea va trebui să compenseze o anumită reducere a cererii externe, unde principalii parteneri comerciali se află şi în situaţii diferite.

Relativ bună pentru numărul unu, Germania, mai dificilă pentru numărul doi, Italia, şi staţionară pentru numărul trei, Italia. Importanţă mare, deşi îndeobşte trecută cu vederea, va avea viteza de dezvoltare a relaţiilor comerciale cu economii prospere, mai ales Turcia şi China, dar şi Rusia sau Brazilia.

Cele trei surse care compensează efectul de bază

Efectul de bază ne spune că ce a mers bine un an este mai puţin probabil să meargă bine şi anul următor şi invers. De aceea, nu exporturile şi agricultura sunt aşteptate să performeze, ci industria, construcţiile şi comerţul.

În pofida crizei europene, industria continuă să aibă un portofoliu de comenzi semnificativ mai mare decât în urmă cu un an. O majorare de 8% a producţiei industriale în 2012 ar fi de natură să acopere singură majorarea de 2% a PIB, dată fiind ponderea mare a industriei în PIB ( 27%).


Construcţiile de locuinţe este puţin probabil să meargă mai bine. În schimb, alocarea de bani pentru continuarea marilor investiţii de infrastructură deja demarate (sub ameninţarea directă de a pierde sume consistente din banii europeni), este de natură să ducă la inversarea trendului descrecător al acestui sector şi la revenirea lui spre nivelul de referinţă de 10% din PIB.

În aceste condiţii, un rezultat de, să zicem, 5% creştere pe zona de construcţii ar da o influenţă de 0,5% pe majorarea PIB.

De reţinut că evaluarea activităţii se face în preţurile perioadei de bază, deci o eventuală scădere a preţurilor în construcţii nu va afecta rezultatul sectorului, ba chiar ar putea creşte indirect nivelul PIB, prin reducerea deflatorului folosit la calcul statistic.

Comerţul este într-o foarte uşoară dar certă creştere, stimulat de multitudinea de oferte speciale şi de o refacere timidă a încrederii consumatorilor. Impactul înăspririi normelor de creditare va mai tempera nivelul vânzărilor, dar reducerea dobânzilor şi creşterea accesibilităţii de achiziţii pe card vin în compensaţie.

Surse mai puţin cunoscute

Activităţile financiare, imobiliare şi de servicii pentru întreprinderi, care grupează aproape 15% din PIB şi au crescut uşor în 2011, ar trebui să se consolideze în 2012, dacă nu vor interveni factori puternic perturbatori. Ele ar putea să compenseze parţial reducerea PIB prin reducerea serviciilor sociale prestate populaţiei, care au însumat în 2010 aproximativ 12,5%.

Fapt mai puţin ştiut, serviciile prestate pentru populaţie de administraţie, sănătate, învăţământ, ordine publică etc. se măsoară indirect în PIB prin intermediul sumelor plătite de la buget pentru aceste servicii.


Echilibrarea bugetului prin reduceri de salarii şi personal a avut deja pentru prima jumătate a acestui an o influenţă de circa o jumătate de punct procentual. Este de aşteptat, pentru 2012, o diminuare şi mai însemnată pe această cale a PIB, un fel de preţ pentru refacerea echilibrului bugetar, puternic afectat după 2007.

Dacă agricultura va reedita anul bun, influenţa ei va fi pozitivă, dacă nu, şi sunt deja elemente în acest sens, influenţa ei pe creşterea PIB va fi uşor negativă (limitată de ponderea mică, de 6% din PIB).

În fine, dar nu în ultimul rând, ne vom confrunta cu o majorare a taxelor şi impozitelor, simultan cu diminuarea subvenţiilor. Tradus în termeni de calcul al PIB, asta înseamnă o majorare a ponderii impozitelor nete pe produs şi o influenţă pozitivă pe creşterea economică, unde valoarea adăugată brută dată de industrie, agricultură, construcţii etc. se însumează cu valoarea TVA, Accize etc. minus subvenţiile de la bugetul de stat.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Oare ce schimburi comerciale avem cu tari ca Rusia, China si Turcia ? Turcia chiar e pe plus bine de tot din ce am citit. Cu rusii chiar daca nu ne avem prea bine ma gandesc ca afacerile sunt afaceri si ele ar trebui amplificate. Si China care nu se lasa deloc 🙂 oare ce afaceri am desfasurat cu aceasta tara de-a lungul timpului. Chiar sunt curios. Fiindca cu tari ca Germania, Italia, Olanda sau Franta ma gandesc ca avem ceva relatii comerciale. Pentru aceste tari suntem o piata de desfacere destul de buna dar ma gandesc ca si romanii stiu sa profite din faptul ca suntem in UE si ca si ei la randul lor exporta. Cel putin stiu ca mobila produsa in Romania este bina vazuta afara. Apaca stiu ca exporta iar. Nici nu mai stiu, oare mai exista Apaca ? Vedeti ca ati trecut de doua ori Italia in articol. Probabil ca era vorba si de o alta tara in afarade Germania, Italia si Italia.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Oare ce schimburi comerciale avem cu tari ca Rusia, China si Turcia ? Turcia chiar e pe plus bine de tot din ce am citit. Cu rusii chiar daca nu ne avem prea bine ma gandesc ca afacerile sunt afaceri si ele ar trebui amplificate. Si China care nu se lasa deloc 🙂 oare ce afaceri am desfasurat cu aceasta tara de-a lungul timpului. Chiar sunt curios. Fiindca cu tari ca Germania, Italia, Olanda sau Franta ma gandesc ca avem ceva relatii comerciale. Pentru aceste tari suntem o piata de desfacere destul de buna dar ma gandesc ca si romanii stiu sa profite din faptul ca suntem in UE si ca si ei la randul lor exporta. Cel putin stiu ca mobila produsa in Romania este bina vazuta afara. Apaca stiu ca exporta iar. Nici nu mai stiu, oare mai exista Apaca ? Vedeti ca ati trecut de doua ori Italia in articol. Probabil ca era vorba si de o alta tara in afarade Germania, Italia si Italia.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: