Statele lumii sunt chemate să vină peste un an cu angajamente noi și mai puternice privind măsurile care le iau în vederea limitării încălzirii globale la nu mai mult de 1,5 °C față de nivelurile pre-industriale, potrivit unui proiect de declarației finale a Conferinței climatice ONU de la Glasgow (UN Climate Change Conference of the Parties – COP26).
Documentul „îndeamnă părțile să revizuiască și să consolideze obiectivele pentru 2030 stabilite la nivel național, așa cum este necesar pentru a se alinia la obiectivul de temperatură al Acordului de la Paris până la sfârșitul anului 2022”, se spune în proiectul publicat miercuri.
Solicitarea este confirmarea semieșecului reuniunii, unde nu s-a ajuns la un acord privind consacrarea fermă a pragului maxim de 1,5 °C .
Dincolo de marile mize, totuși, eforturi reale se mai depun încă la nivelurile inferioare al conderinței, pentru a se stabili reguli mai precise privind verificarea privind respectarea angajamentelor, chiar dacă acestea nu sunt mai bune decât cele de acum 5 ani.
Eforturi în plus, dar imprecise
Statele ar urma „să depună eforturi” pentru a atinge ținta de 1,5 °C, spune proiectul acordului, care trebuie semnat până la închiderea COP26 de vineri.
Exprimarea nu arată un progres față de cea imprecisă, convenită în urmă cu 5 ani, la Paris, care suna astfel: „mult sub 2°C și preferabil 1,5°C”.
Noile angajamente ar trebui prezentate unei reuniuni ministeriale convocată în premieră pentru anul viitor (o COP27). Astfel de reuniuni ministeriale ar urma să aibă loc anual, iar următorul summit (COP28) să aibă loc în 2023, având în vedere că actualul deceniu este critic pentru atingerea neutrsalității climatice privind emisiile poluante.
Documentul recunoaște, totuși, rapoartele științifice care spun că angajamentele naționale actuale duc la o reducere a emisiilor glonale cu doar 13,7% față de 2010, pentru a se limita încălzirea la 1,5°C, mult sub cea necesară de 45%.
O atitudine mai confortabilă financiar pentru țările în curs de dezvoltare
Proiectul cheamă țările bogate să dubleze, cel puțin, finanțarea proiectelor de adaptare climatică ale țărilor în curs de dezvoltare, „ca un pas către atingerea unui echilibru” între atenuarea (efectelor încălzirii) și adaptarea (la ținta de plafonare).
Documentul urmează să ceară statelor să mobilizeze finanțare pentru climă de mai mult de 100 de miliarde de dolari pe an. Este invocată o cifră mai mare de sprijin pentru 2025, dar nespecificată.
(Descărcați AICI Proiectul de declarație finală a COP26)
Problema pierderilor și a daunelor (aferente măsurilor climatice) ocupă unul dintre cele 8 capitole ale documentului întins pe 7 pagini. Se recunoaște importanța cheie a problemei pentru lumea în curs de dezvoltare, ca și „urgența extinderii acțiunilor și a sprijinului, inclusiv (prin finanțare) și transfer de tehnologie”.
Se solicită sectorului privat, băncilor multilaterale de dezvoltare și altor instituții financiare să sporească mobilizarea finanțelor pentru a furniza resursele necesare realizării planurilor climatice.
Progresele la vedere ale COP26
Din start, summitul de la Glasgow a fost marcat de succesul parțial al acordului de compromis al liderilor G20, care nu au respins pragum maxim de 1,5°C.
Apoi a fost luată decizia istorică a COP26 privind stoparea defrișărilor până în 2030.
Totuși, numai 40 de țări s-au angajat să renunțe la cărbune, iar printre acestea nu se numnără SUA, China și nici Rusia.
Mai mult de atât, însă, au excelat declarațiile de tendință, cum este anunțată de UE privind taxa vamală pe carbon.
„Acest proiect de acord nu este un plan de rezolvare a crizei climatice. Este un acord pentru care cu toții ne vom încrucișa degetele și vom spera la ce este mai bine”, a spus Jennifer Morgan de la Greenpeace International, citată de BBC.
