Țintele climatice pe care marile state occidentale se pregătesc să le asume la summitul de la Glasgow nu înseamnă mare lucru dacă ele nu sunt însușite și de marile economii poluatoare: China (împreună cu statele pe care le controlează economic), India și Brazilia – fiind cele mai importante.
Marile puteri occidentale aplică deja planul B de salvare a scopurilor conferinței, după ce China nu a arătat interes pentru multe din planurile de pe agendă, iar președintele Xi Jinping chiar lipsește.
Liderii occidentali au declanșat deja o ofensivă asupra celorlalți șefi din statele care pot înclina balanța în favoarea țintelor UN Convention on Climate Change (COP26).
Acestor state li se promit parteneriate și finanțarea unor mari proiecte de energie regenerabilă în India (a treia în topul poluatorilor globali), în Africa de Sud (unde prezența chineză este marcantă), în Mexic și în Brazilia (al cărei președinte a contestat schimbările climatice), potrivit Politico.
Principalul scop este asumarea explicită a țintei de plafonare a încălzirii globale la 1,5˚C față de nivelul pre-industrial, în timp ce, deocamdată, planurile climatice ale țărilor lumii o plasează pe traiectoria spre 2,7 ˚C.
Perspectiva actuală înseamnă o secvență ireversibilă de catastrofe naturale, inundații dar și deșertificări, furtuni devastatoare, cu dezastre aferente suferite de civilizație.
Ofensiva marilor lideri
Joe Biden și ajutorul său special John Kerry s-au angajat într-o ofensivă diplomatică susținută asupra premierului indian narendra Modi.
India și-a propus ca țintă anul 2070
Guvernele celor două țări au lucrat la acorduri de finanțare ca să ajute India să atingă o capacitate de energie regenerabilă de 450 GW până în 2030, echivalentă cu 400 de reactoare nucleare.
Deși, își propune să atingă nivelul de emisii nete zero abia în 2070, India a fost de acord cu o mărire substanțială a capacităților regenerabile.
La rândul său, premierul britanic Boris Johnson a anunțat o „garanție verde” a Marii Britanii care să deblocheze finanțări de un miliard de dolari pentru proiecte verzi.
Ținta sud-africană
O altă țintă a ofensivei occidentale este Africa de Sud, care a fost atrasă în proiectul chinez de expansiune globală „Drumul Mătăsii” (Belt and Road), prin finanțarea sectorului energetic.
SUA și mai multe țări din UE au propus președintelui sud-african Cyril Ramaphosa un proiect de finanțare a energiei curate, pentru decarbonarea companiei de utilități pe cărbune Eskom, susținută de stat, care are probleme financiare. Acest parteneriat începe să dea roade – notează Politico.
Joe Biden, Boris Johnson și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să lanseze „Parteneriatul pentru o tranziție energetică justă”, alături de Franța și Germania, pentru a reforma sectorul energetic al Africii de Sud.
Cancelarul german Angela Merkel consideră că proiectul ar putea „arăta că este posibilă eliminarea treptată a cărbunelui. Cred că acesta poate servi drept proiect pilot pentru multe țări de pe continentul african”.
Ținta braziliană
John Kerry a lăudat noul angajament al Braziliei de a pune capăt defrișărilor ilegale din Amazon până în 2028, de a reduce la jumătate emisiile până în 2030 și de a ajunge la zero net până în 2050.
(Citiți și: ”Decizie istorică la COP26: liderii lumii decid să oprească defrișările până în 2030”)
Scepticii susțin că nu ar fi credibile angajamente președintelui brazilian Jair Bolsonaro, un contestatar ca și Donald Trump al schimbărilor climatice, pentru că ar fi a permis deja distrugerea unor zone largi de pădure. Dar John Kerry și-a urmărit totuși planul.
Mexicul, Indoezia și Vietnamul sunt ținte numai puțin importante. Companiile energetice mexicane au căpătat (administrativ) o putere de piață mai mare, ceea ce ridică temeri că planurile climatice ar putea fi distruse.
John Kerry susține că Mexicul s-a angajat în investiții regenerabile majore.
Indonezia nu contează decât pentru 2% din emisiile globale, dar este un mare exportator de cărbune. Nenumăratele sale insule sunt expuse la creșterea nivelului mărilor.
Indonezia are un cuvânt greu de spus în Asia de Sud-Est, ca și Vietnamul, situat la poarta Chinei. Ambele sunt țintite de ofensiva de persuasiune a diplomaților occidentali.
